În jurul căror axe sunt posibile mișcări în articulatio talocruralis?
Axis transversalis
Axis sagittalis
Axis verticalis
Axis obliquus
Axis horizontalis
Ce formă au articulationes tarsometatarsales?
Articulatio spheroidea
Articulatio sellaris
Ginglymus
Articulatio plana
Articulatio ellipsoidea.
Element al artiuclației Chopart:
Ligamentul deltoid
Ligamentele colaterale
Ligamentul lateral
Ligamentul cuneometatarsian interosos medial
Ligamentul bifurcat.
Articulaţia sacroiliacă:
Este formată de feţele articulare auriculare ale sacrului şi coxalului
Capsula articulară este liberă şi rezistentă
Cartilajul articular pe osul coxal este mai gros decât de pe sacru
Dintre ligamentele sacroiliace cel interosos este cel mai puternic
Prezintă o amfiartroză.
Simfiza pubiană:
Este o hemiartroză formată între oasele pubiene
Discul fibrocartilaginos interpubian este mai masiv la bărbaţi
Înălţimea simfizei este mai mare la femei
Mişcările sunt posibile la femei în timpul naşterii
Este fixată de ligamentul pubian superior şi ligamentul arcuat al pubisului.
Bazinul în ansamblu:
Constituie un inel osos
Bazinul mare alcătuieşte partea inferioară a cavităţii abdominale
Orificiul sciatic mare este delimitat de incizura schiatică mare şi ligamentul sacrotuberal
Orificiul sciatic mic este format de incizura schiatică mică şi ligamentul sacrospinal
În poziţie anatomică apertura superioară a bazinului la femei formează cu planul orizontal un unghi (50-550).
Linia terminală traversează:
Promontoriul
Creasta iliacă
Linia arcuată
Creasta pubică
Marginea superioară a simfizei pubiene.
Limitele aperturii inferioare a bazinului includ:
Coccisul
Ligamentele sacrospinale
Tuberozităţile sciatice
Ramurile sciatice şi pubiene inferioare
Simfiza pubiană.
Articulaţia coxofemurală:
Este formată de capul femurului şi acetabul
Bureletul acetabular constă din cartilaj hialinic
Capsula articulară se fixează de bureletul acetabular
Colul femural se află în interiorul cavităţii articulare (parţial)
Aparatul de fixare include ligamente extraarticulare, intracapsulare, intraarticulare.
Indicați ligamentele intraarticulare ale articulației coxofemurale:
Zona orbicularis
Ligamentum iliofemorale
Ligamentum transversum acetabuli
Ligamentum capitis femoris
Ligamentum pubofemorale.
Ce mișcări sunt posibile în articulația coxofemurală?
Flexio et extensio
Adductio et abductio
Rotatio
Circumductio
Oppositio et reppositio.
Articulaţia genunchiului:
Feţele articulare sunt extinse, incongruente
Este constituită din articulaţia femurotibială şi patelofemurală
Capsula fibroasă se inseră distanţat de marginile cartilajelor articulare ale tibiei
Stabilitatea ei depinde de ligamentele, muşchii şi tendoanele din jurul articulaţiei
Este o diartroză uniaxială.
Elementele intraarticulare ale articulaţiei genunchiului:
Ligamentele cruciate sunt localizate în afara cavităţii sinoviale
Ligamentul cruciat anterior este mai slab decât cel posterior
Ligamentul cruciat posterior previne deplasarea posterioară a femurului pe tibie şi hiperextensia genunchiului
Ligamentul cruciat posterior previne hiperflexia genunchiului
Ligamentul cruciat anterior este factorul principal de stabilizare a femurului în poziţia de flexie sub influenţa masei corpului.
Bursele sinoviale ale articulatiei genunchiului:
Infrarotuliană profundă
Laterorotuliană
Subcutanată prerotuliană
Retrorotuliană
Suprarotuliană.
Ce porțiuni comportă ligamentul medial (deltoid) al articulatio talocruralis?
Pars tibionavicularis
Pars tibiocalcanea
Pars tibiotalaris anterior
Pars tibiotalaris posterior
Pars tibiofibularis.
Meniscurile:
Contribuie la congruenţa feţelor articulare şi amortizare
Marginile externe ale lor se unesc cu capsula articulară
Marginile interne ale lor sunt libere
Cel medial are formă semilunară
Cel lateral este aproape circular, mai mic şi mai mobil decât cel medial.
Articulaţia tibiofibulară:
Faţa articulară a capului fibular este mai mare ca cea posterolaterală a condilului lateral al tibiei
Capsula ei se inseră pe marginea feţelor articulare
Este consolidată de ligamentele intracapsulare ale capului fubular (anterior şi posterior)
Este o amfiartroză
Cavitatea ei articulară comunică cu cea a genunchiului.
Joncţiunea tibiofibulară distală:
Integritatea sindesmozei tibiofibulare distale este esenţială pentru stabilitatea articulaţiei talocrurale
Area rugoasă triunghiulară a maleolei laterale se uneşte cu incizura fibulară de pe extremitatea distală a tibiei
E consolidată de ligamentul interosos şi 2 ligamente tibiofibulare (anterior şi posterior)
Reprezintă o diartroză combinată
Membrana interosoasă participă la consolidarea ei.
Articulaţia talocrurală
Este formată de feţe articulare a trei (3) oase
Capsula articulară a ei este fină, întărită de ligamente puternice
Capsula se inseră pe marginea feţelor articulare
Membrana sinovială este laxă
Cavitatea sinovială se extinde deseori superior între ligamentele tibiofibulare.
Elementele de consolidare a articulaţiei talocrurale:
Ligamentul colateral lateral compus din 5 porţiuni
Ligamentul talofibular anterior, extins între maleola laterală şi colul talar
Ligamentul talofibular posterior, extins de la maleola laterală până la tuberculul lateral talar
Ligamentul calcaneofibular localizat între vârful maleolei laterale şi faţa laterală a calcaneului
Ligamentul colateral medial care porneşte de la maleola medială şi se inseră pe talus, calcaneu şi osul navicular.
Ce articulații participă la formarea articulatio tarsi transversa?
Articulatio calcaneocuboidea
Articulatio subtalaris
Articulatio cuneonavicularis
Articulatio talocalcaneonavicularis
Articulatio talonavicularis.
Ce ligamente fortifică articulatio tarsi transversa?
Ligamentum talonaviculare
Ligamentum calcaneonaviculare
Ligamentum calcaneocuboideum
Ligamentum calcaneocuboideum plantare
Ligmentum plantare longum.
Articulaţiile piciorului:
Articulaţia Chopart este cea mai mobilă articulaţie a piciorului
Articulaţia transversală a tarsului include articulaţiile talonaviculară şi calcaneocuboidă
Mişcările principale în articulaţia transversală a tarsului şi cea subtalară sunt: inversia şi eversia
În articulaţia subtalară se realizează mişcări de adducţie şi abducţie a piciorului
Prin sinusul tarsului trece tendonul unui muşchi.
Ligamentele articulaţiilor piciorului:
Ligamentul plantar lung - cel mai puternic dintre ligamentele piciorului
Ligamentul plantar lung începe pe faţa laterală a calcaneului şi se inseră pe bazele oaselor metatarsiene II-V
Ligamentul-cheie al articulaţiei Chopart este ligamentul bifurcat
Ligamentul bifurcat este alcătuit din 2 porţiuni: calcaneonaviculară şi calcaneocuneiformă
Cele mai puternice ligamente sunt pe faţa plantară.
Articulaţiile tarsometatarsiene şi intermetatarsiene:
Sunt 3 articulaţii tarsometatarsiene compuse, izolate una de alta
Sunt consolidate prin ligamentele tarsometatarsiene dorsale, plantare şi interosoase
Ligamentul tarsometatarsian interosos lateral reprezintă cheia articulaţiei Lisfranc
Articulaţiile intermetatarsiene sunt plane
Orientarea tuturor ligamentelor dorsale, plantare şi interosoase este transversală.
Indicați formațiunile anatomice care susțin bolta piciorului:
Ligamentum tarsi interossea
Ligamentum plantare longum
Ligamentum calcaneonaviculare plantare
Ligamentum bifurcatum
Ligamenta plantaria
Care ligamente întăresc bolta transversală a piciorului?
Aponeurosis plantaris
Ligamenta metatarsea interossea
Ligamentum metatarseum transversum profundum
Ligamenta collateralia.
Articulaţiile metatarsofalangiene şi interfalangiene:
Ligamentul transversal profund al metatarsului uneşte capetele tuturor oaselor metatarsiene
Articulaţiile metatarsofalangiene sunt pluriaxiale
Mişcările de flexie şi extensie în articulaţiile metatarsofalangiene sunt mai reduse decât cele de abducţie şi adducţie
Articulaţiile interfalangiene sunt trohleare, uniaxiale
Articulaţiile interfalangiene sunt consolidate de ligamentele colaterale şi dorsale
Articulaţii uniaxiale:
Articulația şoldului
Articulațiile interfalangiene
Articulația genunchiului
Articulația subtalară
Articulația calcaneocuboidă.
Articulaţii multiaxiale:
Articulația sacroiliacă
Articulația tibiofibulară proximală
Articulația talocrurală.
Amfiartroze:
Articulația talocrurală
Articulaţii simple:
Articulațiiile interfalangiene.
Articulaţii compuse:
Articulația cuneonaviculare.
Articulaţii complexe:
Articulația sternoclaviculară
Articulația calcaneocuboidă
Elemente ale articulației coxofemurale:
Ligamentul transversal al acetabulului
Ligamentul sacrospinal
Burelet fibrocartilaginos.
Elemente ale articulației genunchiului:
Ligamentul cruciat
Ligamentul bifurcat
Ligamentul popliteu arcuat.
Elemente ale articulației talocrurale:
Ligamentul calcaneofibular
Ligamentele tibiofibulare anterior şi posterior.
Dispozitive auxiliare ale muşchilor sunt:
Aponevrozele
Tendoanele
Plicele sinoviale
Venterele musculare
Tecile sinoviale.
Centrul tendinos al diafragmului prezintă:
Hiatul aortic
Spaţiul sternocostal
Orificiul venei cave inferioare
Hiatul esofagian
Trigonul lombocostal.
Funcţiile muşchilor spatelui:
Mușchii romboizi coboară şi rotesc scapula în exterior
Mușchiul dinţat posterior superior este expirator
În contracţie simultană muşchii dinţaţi posteriori devin inspiratori
Mușchiul splenius al capului în contracţie unilaterală provoacă rotaţia heterolaterală a capului
M. erector spinae realizează extensia coloanei vertebrale şi înclinarea ei laterală.
Indicați locul de inserție a musculus pectoralis major:
Acromion
Processus coracoideus scapulae
Crista tuberculi majoris humeri
Crista tuberculi minoris humeri
Spina scapulae.
Indicați locul de inserție a musculus latissimus dorsi:
Costae VII - X
Processus spinosi vertebrae thoracicae
Margo medialis scapulae.
Peretele anterior al canalului inghinal se formează din:
Мusculus transversus abdominis
Fascia transversalis
Мusculus obliquus externus abdominis (aponeuroza)
Мusculus obliquus internus abdominis
Lig. Inguinale.
Peretele posterior al canalului inghinal e format de:
Мusculus obliquus externus abdominis
Indicați părțile principale ale unui mușchi scheletal:
Caput
Venter
Tendo
Aponeurosis
Fascia.
Indicați elementele aparatului auxiliar al mușchilor:
Tecile sinoviale ale tendoanelor
Tecile fibroase ale tendoanelor
Fasciile
Oasele sesamoide
Ligamentele.
Indicați, care este rolul fasciilor:
Servesc drept punct de origine pentru unii mușchi
Servesc pentru inserția unor mușchi
Determină direcția tracțiunii musculare
. Determină gradul de contracție a venterului (corpului) muscular
Reprezintă surse de inervaţie şi vascularizare ale muşchilor.
Muşchii scheletici:
Reprezintă componentul activ al aparatului locomotor
Au funcţie contractilă
Constituie sursa principală de căldură în organism
Constituie 55 - 60% din masa corpului
Au rol în circulaţia sangvină şi limfatică.
Importanţa funcţională a încrucişărilor musculare constă în:
Mărirea randamentului muscular
Asigurarea integrității morfofunctionale a muşchilor din diferite segmente
Consolidarea flexorilor si extensorilor
Efectuarea mişcărilor fine şi armonioase
Asigurarea mişcărilor de rotaţie
Retinaculele şi tecile sinovialeale tendoanelor:
Retinaculelesunt îngroşări fibroase ale fasciilor sub formă de panglică
Retinaculele menţin tendoanele aproape de oase
Tecile sinoviale favorizează alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor osteofibroase
Teaca sinovială prezintă un tub cilindric format din două foiţe
Teci sinoviale au tendoanele tuturor muşchilor.
Bursele sinoviale:
Se formează la nivelul tendoanelor şi muşchilor în locurile unde aceştea sunt expuşi presiunii
Sunt subcutanate, subfasciale, subtendinoase şi submusculare
În unele cazuri comunică cu cavitatea articulară
La copii şi bătrâni lipsesc
Întotdeauna comunică cu cavitatea articulaţiei apropiate
Muşchiul dinţat anterior:
Este tetragonal
Se întinde de la primele 10 coaste până la marginea medială a scapulei
Faţa superficială a porţiunii inferioare formează peretele medial al axilei
În funcţie de punctul fix trage scapula lateral şi înainte sau participă la respiraţie
Este un muşchi inspirator.
Diafragmul:
Faţa superioară convexă formează planşeul cavităţii toracice, iar cea inferioară, concavă, ormează plafonul cavităţii abdominale
Cupola diafragmei prezintă o depresiune centrală corespunzătoare inimii
În dreapta se ridică până la coasta V, iar în stânga – până la a IV-a
Porţiunea musculară ocupă poziţie periferică
Poziţia sa variază în funcţie de gen, vârstă, poziţia corpului şi mişcările respiratorii
Diafragmul este constituit din porţiunile:
Abdominală
Costală
Toracică
Sternală
Lombară.
Funcţiile diafragmului:
De respiraţie
Contribuie la circulaţia sangvină şi limfatică
Participă la actul de deglutiţie
Contribuie la motorica căilor biliare
Contribuie la fonație
Muşchi autohtoni ai toracelui sunt:
Musculus serratus posterior inferior
Mm. intercostales interni et externi
Musculus supraspinatus
Mm. subcostales
Musculus transversus toracis
Fasciile toracelui:
Fascia toracică superficială este bine dezvoltată şi trimite septuri în interiorul glandei mamare
Foiţele fasciei pectorale cuprind mușchiul pectoral mare
Porţiunea superioară mai groasă a foiţei profunde a fasciei pectorale constituie fascia clavipectorală
Fascia pectorală formează ligamentele suspensoare ale glandei mamare
Coastele şi muşchii intercostali sunt tapetaţi din exterior cu fascia toracică proprie, din interior – cu fascia endotoracică.
Indicați, mușchii superficiali ai spatelui:
Musculus rhomboideus major
Musculus spinalis
Musculus serratus posterior superior
Musculus erector spinae.
Indicați acțiunile musculus latissimus dorsi:
Abducția braţului
Adducția braţului
Supinația braţulu
Pronația braţului
Extensia braţului.
Indicați mușchii profunzi ai spatelui:
Мusculus erector spinae
Мusculus longissimus
Мusculi transversospinales
Мusculi multifidi
Mușchii romboizi.
Acţiunea muşchiului trapez:
Adducţia braţului
Apropierea scapulei de coloana vertebrală
Ridicarea scapulei
Coborârea scapulei
Extensia porţiunii cervicale a coloanei vertebrale
Originea muşchiului mare dorsal:
Faţa externă a celor 3-4 coaste inferioare
Apofizele spinoase ale ultimelor 2 vertebre toracice
Apofizele spinoase ale vertebrelor lombare
Creasta sacrală laterală.
Buza internă a crestei iliace.
Muşchiul erector spinae:
Reprezintă un complex muscular localizat în şanţul costovertebral
Leagă bazinul de torace şi coloana vertebrală, porţiunile coloanei vertebrale între ele şi craniul de coloana vertebrală
Muşchii lui componenţi se contopesc în partea superioară într-o masă comună
Reprezintă musculatura autohtonă a coloanei vertebrale
Asigură menţinerea poziţiei verticale a corpului.
Fascia toracolombară:
Acoperă muşchii superficiali ai spatelui
La diferite niveluri este dezvoltată uniform
Este reprezentată de două foiţe, care formează teacă pentru m.erector spinae
Pe marginea laterală ambele foiţe devin coalescente
Foiţa profundă separă m.erector spinae de mușchiul patrat lombar.
Muşchii abdomenului:
Peretele anterolateral este format din muşchi autohtoni
Fiecare muşchi lat are porţiune musculară şi aponeuroză
Participă la inspiraţie
Contribuie la fixarea organelor interne
Au acţiune asupra coloanei vertebrale.
Muşchiul oblic extern al abdomenului
Porneşte de pe faţa externă a ultimelor 7-8 coaste
Fasciculele lui posterioare au poziţie aproape verticală şi se inseră pe buza internă a crestei iliac
Dinţii lui se intercalează cu dinţii mușchiului dinţat anterior şi ai mușchiului dorsal mare
Ligamentul inghinal se racordează între spina iliacă inferioară şi tuberculul pubian
La nivelul inserţiei pe osul pubian aponeuroza lui formează doi pedunculi: superior şi inferior.
Muşchiul transvers al abdomenului:
Este compus dintr-o parte musculară şi două aponeurotice: anterioară şi posterioară
Porneşte de la coastele inferizoare, fascia toracolombară, creasta ilionului şi porţiunea laterală a ligamentului inghinaal
La marginea laterală a mușchiului drept abdominal aponeuroza lui se împarte în două foiţe
2/3 superioare ale aponeurozei împreună cu foiţa posterioară a aponeurozei oblicului intern formează lama posterioară a tecii mușchiului drept abdominal
Linia convexă de trecere a fibrelor musculare în cele aponeurotice se numeşte linie arcuată.
Muşchiul drept abdominal:
Îşi ia originea de pe creasta pubiană şi de pe simfiza pubiană
Se inseră pe faţa internă a xifoidului şi feţele interne ale cartilajelor costale V-VII
Cei doi mușchi drepţi abdominali sunt separaţi printr-un rafeu tendinos numit linia semilunară
Este cuprins în teaca mușchiului drept abdominal
Faţa lui posterioară aderă intim la teacă
Teaca muşchiului rect abdominal este formată din:
M. oblic abdominal intern
. Linia albă
Lamelele aponeurozei muşchiului oblic abdominal intern
Aponeuroza mușchiului oblic abdominal extern
Aponeuroza muşchiului transvers abdominal.
Canalul inghinal:
Peretele inferior reprezintă marginea inferioară a aponeurozei mușchiului oblic intern
Peretele posterior, format de fascia transversă este întărit de ligamentul interfoveolar Hesselbach, ligamentu reflex, ligamentul Henle şi tendonul conjunct
Tendonul conjunct se localizează în partea laterală a peretelui superior al canalului inghinal
Inelul inghinal superficial este delimitat de stâlpii aponeurozei oblicului extern, fibrele intercrurale şi ligamentul reflex
Canalul inghinal la femeie este mai scurt şi mai larg.
Inelele inghinale:
Localizarea inelului profund corespunde fosei inghinale mediale
La femei sunt mai largi
La nivelul inelului profund are loc trecerea fasciei transversale în fascia spermatică internă
La bărbaţi la nivelul inelului superficial deseori se află fascicule musculare
Posterior inelul superficial este format din fibrele ligamentului reflex, provenite din aponeuroza oblicului extern din partea opusă.
Fasciile abdomenului:
Fascia superficială este dezvoltată mai bine în porţiunile ei superioare
Fascia proprie formează 3 foiţe, cea mai dezvoltată din ele tapetează m.oblic intern
Foiţa superficială a fasciei proprii se prelungeşte în fascia m. cremaster
Fascia transversală este o porţiune a fasciei endoabdominale
Fascia transversală este fortificată în porţiunea inferioară a liniei albe de fibre longitudinale.
Locuri slabe ale diafragmului:
Triunghiul lombocostal
Spaţiul dintre fasciculele sternale ale diafragmului
Triunghiul sternocostal
. Triunghiul Petit
Fascia transversală dintre ligamentul Henle şi ligamentul interfoveolar.
Locuri slabe ale peretelui abdominal anterior:
Tetragonul Grynfelt
Linia semilunară
Triunghiul Volânski
Linia albă.
Locuri slabe ale peretelui abdominal posterior:
Triunghiul Petit
Triunghiul Volânski.
Numiți mușchii care participă la flexia coloanei vertebrale:
Мusculus latissimus dorsi
Мusculus obliquus abdominis externus
Мusculus pectoralis major
Мusculus obliquus abdominis internus.
Sub retinaculul extensorilor in regiunea carpiană se află:
Canale pentru nervi
Spaţii pentru artere
Teci sinoviale pentru tendoanele muşchilor extensori ai mâinii
Burse sinoviale
Teci fibroase pentru vase limfatice şi vene
Fasciile membrului superior:
În regiunea umărului se disting fasciile: suprascapulară şi subscapulară
Fascia infraspinoasă se împarte în 2 foiţe care învelesc deltoidul
De la fascia brahială pornesc 2 septe intermusculare: anterior şi posterior
Porţiunea distală a fasciei antebraţului formează 2 retinacule
În regiunea antebraţului există două loje musculare: anterioară şi posterioară.
Peretele medial al cavitas axillaris este format de:
Мusculus teres major
Мusculus triceps brachii
Мusculus pectoralis minor
Мusculus serratus anterior
Мusculi teretis minor et major.
Determină configurația umărului:
Mușchiul deltoid
Mușchiul subscapular
Mușchiul supaspinos
Mușchiul rotund mare
Mușchiul rotund mic
Acţiunea muşchiului brahial:
Extinde braţul
Flexează mâna
Extinde antebraţul
Flexează antebraţu
Pronează braţul.
Locul de inserție a musculus triceps brachii:
Tuberositas ulnae
Tuberositas radii
Collum radii
Olecranon
Corpus radii.
Care mușchi participă la flexia antebrațului:
Мusculus anconeus
Мusculus supinator
Мusculus flexor digitorum profundus
Мusculus brachialis
Мusculus subscapularis.
Locul de inserție a musculus biceps brachii:
Fascia antebrachii.
Grupul muşchilor centurii scapulare include:
Mușchiul levator al scapulei
Mușchiul supraspinos
Mușchiul pectoral mic
Mușchiul infraspinos
Peretele posterior al cavitaţii axilare este constituit din:
Mușchiul trapez
Mușchiul dorsal mare
Mușchiul rotund mare.
Indicați mușchii, care formează peretele anterior al cavitas axillaris:
Мusculus deltoideus
Мusculus biceps brachii
Мusculi teretis minor et major
Peretele lateral al cavitaţii axilare este constituit din:
Mușchiul triceps brahial
Mușchiul biceps brahial (capul scurt)
Mușchiul dinţat anterior
Mușchiul coracobrahialMușchiul coracobrahial
Orificiul trilater (privit din față) este delimitat de:
Tendonul capului lung al muşchiului biceps brahial
Tendonul capului lung al muşchiului triceps brahial
Mușchiulrotund mare
Orificiul patrulater (văzut din față) este delimitat de:
Tendonul capului lung al mușchiului biceps brahial
Humerus
Pe peretele anterior al cavitaţii axilare se disting:
Trigonul omoclavicular
Trigonul clavipectoral
Trigonul deltoideopectoral
Trigonul suprapectoral
Trigonul subpectoral.
Indicați formațiunile, care delimitează fossa cubitalis:
Musculus brachialis
Musculus pronator teres
Musculus brachioradialis
Musculus biceps brachii.
Numiți șanțurile antebrațului:
Median
Radioulnar
Cubital
Radial
Ulnar
Funcţiile muşchilor anteriori ai braţului se rezumă la:
Extensia în articulaţia umărului
Flexia în articulaţia cotului
Abducţia în articulaţia umărulu
Flexia anterioară a braţului
Rotirea braţulu
Muşchii grupului posterior al braţului efectuează:
Anteflexia braţului
Extensia în articulaţia cotului
Flexia în articulaţia cotului.
Şanţul radial este delimitat de:
Mușchiul flexor superficial al degetelor
Mușchiul flexor ulnar al carpului
Mușchiul flexor radial al carpului
Mușchiul palmar lung
Mușchiul brahioradial.
Şanţul median este delimitat de:
Mușchiul flexor profund al degetelor
Şanţul ulnar este delimitat de:
Mușchiul flexor lung al policelui
Mușchiul flexor profund al policelui
Mușchiul pronator patrat
Mușchiul flexor superficial al degetelor.
Muşchii mâinii, eminenţa tenară:
Se disting muşchii palmari, dorsali şi interosoşi
Sunt situaţi în trei planuri
Cel mai profund muşchi din grup este mușchiul opozant al policelului
Toţi, cu excepţia adductorului policelului, au originea pe rândul proximal al oaselor carpiene
Mușchiul opozant al policelului se inseră pe primul os metacarpian
Muşchii eminenţei hipotenare:
Sunt în număr de patru
Mușchiul palmar scurt este inconstant
Cel mai superficial este opozantul degetului mic
Cu excepţia palmarului scurt, îşi iau originea de pe retinaculul flexorilor, osul piziform şi osul cu cârlig
Toţi muşchii hipotenarului se inseră pe falanga proximală a degetului mic
Canalul carpal conţine teci sinoviale pentru:
Tendonul mușchiului flexor ulnar al carpului
Tendoanele flexorilor superficial şi profund ai degetelor
Tendonul mușchiului flexor radial al carpului
Tendonul mușchiului flexor lung al policelui
Tendonul abductorului lung al policelui.
Topografia braţului:
Canalul nervului radial se află între humerus şi bicepsul brahial
Orificiul de intrare al canalului radial se localizează din partea medială a braţului între treimile superioară şi medie
Limitele orificiului de intrare în canalul radial sunt formate de humerus, capul medial şi cel lateral ai tricepsului brahial
Prin canalul nervului radial trec nervul radial, artera şi vena omonime
Şanţurile bicipitale separă regiunea anterioară a braţului de cea posterioară.
Indicați care mușchi participă la supinarea antebrațului:
Мusculus pronator teres
Мusculus supinator.
Prin orificiul sciatic mare trece:
Mușchiul obturator intern
Mușchiul obturator extern
Mușchiul gluteu mic
Mușchiul piriform
Mușchiul iliopsoas.
Prin orificiul sciatic mic trece:
Mușchii gemeni
Mușchiul psoas mic.
Lacuna vasculară se separă de cea musculară prin:
Ligamentul lacunar
Ligamentul inghinal
Ligamentul reflex
Arcul iliopectineu
Fascia transversă.
Indicați, care mușchi participă la extensia coapsei:
Мusculus gluteus minimus
Мusculus gluteus maximus
Мusculus gluteus medius
Мusculus pectineus
Мusculus vastus intermedius.
Indicați, care mușchi participă la abducerea coapsei:
Мusculus gracilis
Мusculus vastus intermedius
Indicați, care mușchi participă la rotația internă a coapsei:
Мusculus iliopsoas
Мusculus sartorius
Indicați care mușchi participă la rotația externă a coapsei:
Мusculus tensor fasciae latae
Мusculus biceps femoris
Musculus sartorius
Originea musculus sartorius:
Trochanter major femoris
Trochanter minor femoris
Spina iliaca anterior inferior
Spina iliaca anterior superior
Spina iliaca posterior superior.
Locul de inserție a musculus triceps surae:
Maleolus medialis
Maleolus lateralis
Processus posterior tali
Tuber calcanei
Talus.
Retinaculele, formate de fascia crurală:
Retinaculul extensorilor şi cel al flexorilor au câte două porţiuni: superioară şi inferioară
Sub retinaculul flexorilor se formează două canale osteofibroase
Vasele tibiale posterioare şi nervul tibial trec printr-o teacă separată
Posterior de maleola laterală se formează două retinacule peroniere
Sub retinaculul inferior al extensorilor se află 3 canale osteofibroase
Indicați muşchii coapsei, grupul muscular medial:
Semimembranos
Biceps femural
Semitendinos
Graţios
Croitor.
Indicați care mușchi participă la rotația laterală a gambei:
Мusculus rectus femoris
Мusculus adductor longus
Мusculus gracilis.
Muşchii bazinului:
Sunt flexori, extensori, rotatori, abductori şi adductori ai coapsei
Formează în jurul articulaţiei coxofemurale cea mai puternică aglomerare musculară
Sunt biarticulari
Se clasifică în mediali şi laterali
Se inseră pe epifiza proximală a femurului.
Muşchii anteriori ai coapsei:
Sunt uniarticulari
Flectează coapsa şi gamba
Sunt cei mai lungi din corpul omului
Formează un tendon comun
M.quadriceps femoris se inseră pe rotulă şi tuberozitatea tibiei
Muşchii posteriori ai coapsei:
Sunt extensori ai coapsei
Flectează gamba
Au origine pe osul iliac
Muşchiul biceps al femurului şi muşchiul semitendinos sunt rotatori (sinergişti) ai gambei
Toţi participă la formarea pes anserinus profundus
Muşchii mediali ai coapsei:
Toţi sunt adductori ai coapsei
Toţi se inseră pe linea aspera femoris
Îşi iau originea de pe osul pubis
Muşchiul graţios participă la formarea pes anserinus superficialis
Muşchiul pectineu participă la flexia şi abducerea coapsei.
Numiți formațiunile care constituie pereții canalis adductorius:
Мusculus adductor magnus
Мusculus adductor brevis
Мusculus vastus medialis
Мusculus sartorius.
Indicați formaţiunile topografice localizate posteroinferior de ligamentum inguinale:
Annulus inguinalis superficialis
Lacuna vasorum
Lacuna musculorum
Canalis оbturatorius
Canalis adductorius.
Numiți limitele fossa poplitea:
Мusculus semimembranosus
Мusculus gastrocnemius
Мusculus soleus
Мusculus tibialis posterior.
Indicați canalele din regiunea gambei:
Canalis cruropоpliteus
Canalis musculoperoneus superior
Canalis adductorius
Canalis musculoperoneus inferior
Canalis femoralis.
Fascia lată:
Porţiunea ei posterioară are un caracter tendinos
În porţiunea anterosuperioară se împarte în două foiţe
Lamela profundă este perforată de hiatul safen
Formează teci pentru quadriceps femoris şi adductor magnus
Porţiunea ei laterală se numeşte tract iliotibial.
Triunghiul femural este delimitat de:
Muşchiul pectineu
Muşchiul croitor
Muşchiul adductor mare
Muşchiul adductor lung.
Canalul cruropopliteu este delimitat de:
Tibie
Muşchiul tibial anterior
Muşchiul gastrocnemian
Muşchiul solear
Muşchiul tibial posterior.
Muşchii coapsei, grupul anterior:
Cvadriceps femural
Pectinat
Muşchii coapsei, grupul posterior:
Cvadriceps
Pectinat.
Indicați care mușchi participă la flexia coapsei:
Мusculus vastus lateralis
Indicați care mușchi participă la adducerea coapsei:
Indicați care mușchi participă la flexia gambei:
Мusculus popliteus
Indicați care mușchi participă la rotația gambei intern:
Мusculus semimembranosus.
Indicați, care mușchi participă la flexia dorsală a piciorului:
Мusculus fibularis longus
Мusculus tibialis anterior
Мusculus tibialis posterior
Мusculus triceps surae
Мusculus extensor digitorum longus.
Indicați, care mușchi participă la pronația piciorului:
Мusculus peroneus longus
Мusculus peroneus brevis.
Indicați, care mușchi participă la supinația piciorului:
Мusculus extensor digitorum longus
Мusculus extensor hallucis longus
Мusculus fiexor hallucis longus.
