Dispozitive auxiliare ale muşchilor sunt:
A. Aponevrozele
B. Tendoanele
C. Plicele sinoviale
D. Venterele musculare
E. Tecile sinoviale.
Centrul tendinos al diafragmului prezintă:
Hiatul aortic
Spaţiul sternocostal
Orificiul venei cave inferioare
Hiatul esofagian
Trigonul lombocostal
Funcţiile muşchilor spatelui:
Mușchii romboizi coboară şi rotesc scapula în exterior
Mușchiul dinţat posterior superior este expirator
În contracţie simultană muşchii dinţaţi posteriori devin inspiratori
Mușchiul splenius al capului în contracţie unilaterală provoacă rotaţia heterolaterală a capului
M. erector spinae realizează extensia coloanei vertebrale şi înclinarea ei laterală.
Indicați locul de inserție a musculus pectoralis major:
Acromion
Processus coracoideus scapulae
Crista tuberculi majoris humeri
Crista tuberculi minoris humeri
Spina scapulae
Indicați locul de inserție a musculus latissimus dorsi:
Costae VII - X
Processus spinosi vertebrae thoracicae
Margo medialis scapulae.
Peretele anterior al canalului inghinal se formează din:
Мusculus transversus abdominis
Fascia transversalis
Мusculus obliquus externus abdominis (aponeuroza)
Мusculus obliquus internus abdominis
Lig. Inguinale.
Peretele posterior al canalului inghinal e format de:
Мusculus obliquus externus abdominis
Indicați părțile principale ale unui mușchi scheletal:
caput
venter
tendo
aponeurosis
fascia
Indicați elementele aparatului auxiliar al mușchilor:
Tecile sinoviale ale tendoanelor
Tecile fibroase ale tendoanelor
Fasciile
Oasele sesamoide
. Ligamentele.
Indicați, care este rolul fasciilor:
Servesc drept punct de origine pentru unii mușchi
Servesc pentru inserția unor mușchi
Determină direcția tracțiunii musculare
Determină gradul de contracție a venterului (corpului) muscular
Reprezintă surse de inervaţie şi vascularizare ale muşchilor.
Muşchii scheletici:
Reprezintă componentul activ al aparatului locomotor
Au funcţie contractilă
Constituie sursa principală de căldură în organism
Constituie 55 - 60% din masa corpului
Au rol în circulaţia sangvină şi limfatică
Importanţa funcţională a încrucişărilor musculare constă în:
Mărirea randamentului muscular
Asigurarea integrității morfofunctionale a muşchilor din diferite segmente
Consolidarea flexorilor si extensorilor
Efectuarea mişcărilor fine şi armonioase
Asigurarea mişcărilor de rotaţie
Retinaculele şi tecile sinovialeale tendoanelor:
Retinaculelesunt îngroşări fibroase ale fasciilor sub formă de panglică
Retinaculele menţin tendoanele aproape de oase
Tecile sinoviale favorizează alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor osteofibroase
Teaca sinovială prezintă un tub cilindric format din două foiţe
Teci sinoviale au tendoanele tuturor muşchilor
Bursele sinoviale:
Se formează la nivelul tendoanelor şi muşchilor în locurile unde aceştea sunt expuşi presiunii
Sunt subcutanate, subfasciale, subtendinoase şi submusculare
În unele cazuri comunică cu cavitatea articulară
La copii şi bătrâni lipsesc
Întotdeauna comunică cu cavitatea articulaţiei apropiate.
Muşchiul dinţat anterior:
Este tetragonal
Se întinde de la primele 10 coaste până la marginea medială a scapulei
Faţa superficială a porţiunii inferioare formează peretele medial al axilei
În funcţie de punctul fix trage scapula lateral şi înainte sau participă la respiraţie
Este un muşchi inspirator.
Diafragmul:
Faţa superioară convexă formează planşeul cavităţii toracice, iar cea inferioară, concavă, formează plafonul cavităţii abdominale
Cupola diafragmei prezintă o depresiune centrală corespunzătoare inimii
În dreapta se ridică până la coasta V, iar în stânga – până la a IV-a
Porţiunea musculară ocupă poziţie periferică
Poziţia sa variază în funcţie de gen, vârstă, poziţia corpului şi mişcările respiratorii
Diafragmul este constituit din porţiunile:
Abdominală
Costală
Toracică
Sternală
Lombară
Funcţiile diafragmului:
De respiraţie
Contribuie la circulaţia sangvină şi limfatică
Participă la actul de deglutiţie
Contribuie la motorica căilor biliare
Contribuie la fonație
Muşchi autohtoni ai toracelui sunt:
Musculus serratus posterior inferior
Mm. intercostales interni et externi
Musculus supraspinatus
Mm. subcostales
Musculus transversus toracis
Fasciile toracelui:
Fascia toracică superficială este bine dezvoltată şi trimite septuri în interiorul glandei mamare
Foiţele fasciei pectorale cuprind mușchiul pectoral mare
Porţiunea superioară mai groasă a foiţei profunde a fasciei pectorale constituie fascia clavipectorală
Fascia pectorală formează ligamentele suspensoare ale glandei mamare
. Coastele şi muşchii intercostali sunt tapetaţi din exterior cu fascia toracică proprie, din interior – cu fascia endotoracică.
Indicați, mușchii superficiali ai spatelui:
Musculus rhomboideus major
Musculus spinalis
Musculus serratus posterior superior
Musculus erector spinae
Indicați acțiunile musculus latissimus dorsi:
Abducția braţului
Adducția braţului
Supinația braţului
Pronația braţului
Extensia braţului
Indicați mușchii profunzi ai spatelui
Мusculus erector spinae
Мusculus longissimus
Мusculi transversospinales
Мusculi multifidi
Mușchii romboizi .
Acţiunea muşchiului trapez:
Adducţia braţului
Apropierea scapulei de coloana vertebrală
Ridicarea scapulei
Coborârea scapulei
Extensia porţiunii cervicale a coloanei vertebrale
Originea muşchiului mare dorsal:
Faţa externă a celor 3-4 coaste inferioare
Apofizele spinoase ale ultimelor 2 vertebre toracice
Apofizele spinoase ale vertebrelor lombare
Creasta sacrală laterală
Buza internă a crestei iliace
Muşchiul erector spinae:
Reprezintă un complex muscular localizat în şanţul costovertebral
Leagă bazinul de torace şi coloana vertebrală, porţiunile coloanei vertebrale între ele şi craniul de coloana vertebrală
Muşchii lui componenţi se contopesc în partea superioară într-o masă comună
Reprezintă musculatura autohtonă a coloanei vertebrale
Asigură menţinerea poziţiei verticale a corpului.
Fascia toracolombară:
Acoperă muşchii superficiali ai spatelui
La diferite niveluri este dezvoltată uniform
Este reprezentată de două foiţe, care formează teacă pentru m.erector spinae
Pe marginea laterală ambele foiţe devin coalescente
Foiţa profundă separă m.erector spinae de mușchiul patrat lombar.
Muşchii abdomenului:
Peretele anterolateral este format din muşchi autohtoni
Fiecare muşchi lat are porţiune musculară şi aponeuroz
Participă la inspiraţie
Contribuie la fixarea organelor interne
Au acţiune asupra coloanei vertebrale.
Muşchiul oblic extern al abdomenului:
Porneşte de pe faţa externă a ultimelor 7-8 coaste
Fasciculele lui posterioare au poziţie aproape verticală şi se inseră pe buza internă a crestei iliace
Dinţii lui se intercalează cu dinţii mușchiului dinţat anterior şi ai mușchiului dorsal mare
Ligamentul inghinal se racordează între spina iliacă inferioară şi tuberculul pubian
La nivelul inserţiei pe osul pubian aponeuroza lui formează doi pedunculi: superior şi inferior.
Muşchiul transvers al abdomenului:
Este compus dintr-o parte musculară şi două aponeurotice: anterioară şi posterioară
Porneşte de la coastele inferioare, fascia toracolombară, creasta ilionului şi porţiunea laterală a ligamentului inghinal
La marginea laterală a mușchiului drept abdominal aponeuroza lui se împarte în două foiţe
2/3 superioare ale aponeurozei împreună cu foiţa posterioară a aponeurozei oblicului intern formează lama posterioară a tecii mușchiului drept abdominal
Linia convexă de trecere a fibrelor musculare în cele aponeurotice se numeşte linie arcuată
Muşchiul drept abdominal:
Îşi ia originea de pe creasta pubiană şi de pe simfiza pubiană
. Se inseră pe faţa internă a xifoidului şi feţele interne ale cartilajelor costale V-VII
Cei doi mușchi drepţi abdominali sunt separaţi printr-un rafeu tendinos numit linia semilunară
Este cuprins în teaca mușchiului drept abdominal
Faţa lui posterioară aderă intim la teacă.
Teaca muşchiului rect abdominal este formată din:
M. oblic abdominal intern
Linia albă
Lamelele aponeurozei muşchiului oblic abdominal intern
Aponeuroza mușchiului oblic abdominal extern
Aponeuroza muşchiului transvers abdominal.
Canalul inghinal:
Peretele inferior reprezintă marginea inferioară a aponeurozei mușchiului oblic intern
. Peretele posterior, format de fascia transversă este întărit de ligamentul interfoveolar Hesselbach, ligamentu reflex, ligamentul Henle şi tendonul conjunct
Tendonul conjunct se localizează în partea laterală a peretelui superior al canalului inghinal
Inelul inghinal superficial este delimitat de stâlpii aponeurozei oblicului extern, fibrele intercrurale şi ligamentul reflex
Canalul inghinal la femeie este mai scurt şi mai larg.
Inelele inghinale:
Localizarea inelului profund corespunde fosei inghinale mediale
La femei sunt mai largi
La nivelul inelului profund are loc trecerea fasciei transversale în fascia spermatică internă
. La bărbaţi la nivelul inelului superficial deseori se află fascicule musculare
Posterior inelul superficial este format din fibrele ligamentului reflex, provenite din aponeuroza oblicului extern din partea opusă.
Fasciile abdomenului:
Fascia superficială este dezvoltată mai bine în porţiunile ei superioare
Fascia proprie formează 3 foiţe, cea mai dezvoltată din ele tapetează m.oblic intern
Foiţa superficială a fasciei proprii se prelungeşte în fascia m. cremaster
Fascia transversală este o porţiune a fasciei endoabdominale
Fascia transversală este fortificată în porţiunea inferioară a liniei albe de fibre longitudinale.
Locuri slabe ale diafragmului:
Triunghiul lombocostal
Spaţiul dintre fasciculele sternale ale diafragmului
Triunghiul sternocostal
Triunghiul Petit
Fascia transversală dintre ligamentul Henle şi ligamentul interfoveolar.
Locuri slabe ale peretelui abdominal anterior:
Tetragonul Grynfelt
Linia semilunară
Triunghiul Volânski
Locuri slabe ale peretelui abdominal posterior:
Numiți mușchii care participă la flexia coloanei vertebrale:
Мusculus latissimus dorsi
Мusculus obliquus abdominis externus
Мusculus pectoralis major
Мusculus obliquus abdominis internus.
