Structural neuronul include
Dendrite
Corp celular
Organite celulare specifice
Axon
Toate de mai sus
Trunchiul cerebral include
Coliculii cvadrigemeni
Puntea
Bulbul rahidian
Corpii striati
Mezencefalul
Sistemul nervos realizează următoarele funcții;
Legătura între organism și mediul ambiant
Reglarea și coordonarea funcțiilor celulelor,țesuturilor,organelor și sistemelor de organe,Menținând homeostazia
Integrarea organelor și sistemelor de organe,unind organismul într-un tot unitar
Reglarea stării de veghe și somn
Efectuează fagocitoza în organism
Se disting sinapsele:
Axomotore somato-somatice
Axosomatice
Axodendritice
Dendrosomatice
Axoaxonale
Topografic toți receptorii pot fi identificați ca:
Troforeceptori
Mecanoreceptori
Exteroreceptori
Proprioreceptori
Interoreceptori
Receptorii:
Culeg informații din mediul extern
Culeg informații din mediul intern
Generează impulsuri nervoase
Selectează informațiile culese
Realizează reacții de raspuns
Funcțional neuronul poate fi:
Senzitiv sau aferent
Motor sau eferent
Intercalar sau conectant
Neurosecretor
Neuroimunitar
Neuronul poate avea forma:
Plata
Piramidala
Ovala
Rotunda
Fuziforma
Teaca Henle are următoarele particularități:
Însoțeste ramificațiile axonice pana la terminațiile lor
Este formată din fibre de colagen și reticulina
Este continua
Are rol esențial în transmiterea influxului nervos
Are rol nutritiv și de protecție
Axonul are următoarele caractere
Prezintă axoplasma
Conține neurofibrile
Conduce impulsul nervos centripet
Este delimitat de axolema
Prezintă la extremitatea distală butoni terminali
Neuronul are următoarele caractere
Poate avea forma stelată,piramidala,rotundă
Este unitatea morfofunctionala a sistemului nervos
Poate avea mai multe prelungiri
Se găsește numai în interiorul nevraxului
Generează și conduce impulsurile nervoase
Teaca de mielina are următoarele caractere
Este formată de celulele neurogliei
Izolarea fibra nervoasa de fibrele învecinate
Asigura nutriția axonului
Este caracteristica fibrelor cu viteza mare de conducere
Creierul omului se dezvolta din cinci vezicule cerebrale
Myelencephalon-creierul intermediar
Metencephalon-cerebelul,puntea
Mesencephalon-creierul mijlociu
Diencephalon-creierul terminal
Telencephalon-Bulbul rahidian
Rombencefalul include
Creierul intermediar
Metencefalul
Creierul anterior
Mielencefalul
Creierul mijlociu
Creierul posterior,metencefalul e constituit din:
Pedunculii cerebrali
Cerebel
Lama cvadrigemena
Punte
Limita dintre măduva spinării și encefalul se afla la nivelul:
Coliculilor superiori ai lamei cvadrigemene
Lamelei terminale
Marginii inferioare a orificiului occipital
Orificiului vertebrei C-I
Punții Varolio
Limita inferioară a măduvei spinării la matur se afla la nivelul vertebrelor
CvII-CvIII
TxII-L1
L1-LII
Lv-S1
S IV-Sv
La nivelul șanțurilor laterale ale măduvei spinării se localizează
Rădăcinile anterioare
Rădăcinile laterale
Rădăcinile dorsale
Septul median al măduvei
Ganglionii spinali
Rădăcinile posterioare ale nervilor spinali sunt formate din:
Dendritele celulelor cornului posterior
Dendritele neuronilor ganglionilor spinali
Axonii neuronilor pseudounipolari
Fibrele cordoanelor posterioare
Prelungirile neuronilor motori
Rădăcina anterioară a nervului spinal iese din măduva spinării prin
Fisura mediana anterioara
Șanțurile laterale
Șanțul median posterior
Șanțul lateral amterior
Șanțul lateral posterior
Corpii neuronilor somatomotori medulara se găsesc în:
Coarnele laterale
Coarnele posterioare
Comisura cenușie
Coarnele anterioare
Substanța reticulara medulara
Corpul neuronilor somatosenzitivi medulara se găsește în
Coarnele amterioare
Cordonul posterior
Corpul neuronilor visceromotori este plasat în
Cordonul lateral
Jumătatea posterioară a cornului lateral
Jumătatea anterioară a cornului lateral
Corpul neuronilor viscerosenzitivi este plasat în
Jumătatea anterioară a cordonului lateral
Jumătatea posterioară a cordonului lateral
Cele 31 perechi de nervi spinali sunt grupate astfel
8 cervicali,10 toracali, 5 lombari,5 sacrati,1 coccigian
12 cervicali,8 toracali,5 lombari, 5 sacrati,1 coccigian
8 cervicali,12 toracali,5 lombari,5 sacrati,1 coccigian
8 cervicali,12 toracali,4 lombari ,5 sacrati,1 coccigian
8 cervicali,12 toracali,4 lombari,4 sacrati,1 coccigian
Ganglionii spinali sunt situați
În cornul medular posterior
Pe rădăcina posterioară a nervului spinal
Pe rădăcina anterioară a nervului spinal
În substanța albă a maduvei
Pe trunchiul nervului spinal
Rădăcina anterioară a nervului spinal contine
Dendritele și axonii neuronilor din ganglionul spinal
Axonii neuronilor somatomotori medulari
Axonii neuronilor visceromotori medulari
Axonii neuronilor motori simpatici și vegetativi medulari
Axonii neuronilor vegetativi medulari
La ramurile nervilor spinali se distribuie metameric la nivelul
Toracelui și abdomenului
Abdomenului
Toracelui
Membrului inferior
Membrului superior
Fundul de sac dural se termina la nivelul vertebrelor
T12
L1
L2
S2
Vârful coccisului
Segmentele medulare sacrale pot fi lezate în fractura vertebrei
L3
L5
S1-S2
S3-S4
Nervul spinal se Formeaza din rădăcinile
Anterioare
Laterale
Anterioară și posterioara
Posterioare
Vegetative
Substanța albă a măduvei spinării este organizata sub aspect de:
Cordoane de fibre nervoase
Ganglioni nervosi
Plexuri nervoase
Conglomerate de neuroni
Nuclei motori și senzitivi
Substanța cenușie a măduvei spinării este constituita din
Axonii și Dendritele celulelor nervoase
Ganglionii nervosi
Corpurile celulelor nervoase
Plexuri vasculare
Dura Mater a măduvei spinării
Este atașata la marginile foramen magnum
Se extinde de-a lungul canalului vertebral nu mai jos de nivelul vertebrei sacrate I
Învelește rădăcinile nervilor spinali
Pătrunde în fisura mediana anterioară a măduvei spinarii
Este înconjurată din exterior de lichidul cerebrospinal din spațiul epidural
Măduva spinării la adult
Se termina de obicei la nivelul marginii inferioare a corpului vertebrei lombare I
E cea mai îngroșată la nivelul vertebrei cervicale inferioare
Poseda o fisura mediana anterioară și un sept median posterior
Reprezintă originea fibrelor preganglionarevale tuturor nervilor parasimpatici
Este irigata totalmente din arterele vertebrale
Coada de cal este formată din nervii
Toracici și filum terminale
Toracici,lombari și filum terminale
Toracici,lombari și sacrali
Lombari ,sacrali și filum terminale
Toracici,sacrali și filum terminale
Măduva spinării superior continua cu
Cerebelul
Puntea Varolio
Măduva spinării se termina în partea inferioară cu
Lamelă terminala
Coada de cal
Filamentele terminal
Conul medular
Striațiile medulare
Măduva spinării prezintă la exterior
Șanțul tranversal
Șanțul limitrof
Santul median posterior
Șanțurile laterale anterioare și posterioare
Măduva spinării prezintă următoarele formațiuni
Intumescenta cervicala
Filamentul terminal
Vezicula neurala
Măduva spinării prezintă la exterior cordoanele
Superioare
Inferioare
Căile medulare specifice ascendente conțin
Doi neuroni
Cinci neuroni
Trei neuroni
Patru neuroni
Toate false
În coarnele laterale ale substanței medulare cenușii se afla neuronii
Somatomotori
Visceromotori
Somatosenzitivi
Viscerosenzitivi
Intercalari
Formația reticulara medulara este localizata în
Vecinătatea substanței cenușii
Între cornul posterior și cel lateral
Cornul anterior
Canalul central
La nivelul șanțurilor laterale ale măduvei spinării se afla rădăcinile
Nervilor cranieni
Nervilor vegetativi
Nervilor spinali
Senzitive
Anterioare și posterioare
Nervul spinal conține fibre nervoase
Somatomotore
Asociative scurte
Asociative lungi
Comisurale
În secțiune tranversală substanța cenușie a măduvei spinării prezinra
Coarnele inferioare
Coarnele ventrale
Plexul coroid
Pe o secțiune tranversală a măduvei spinării se disting
Substanța alba
Substanța neagra
Apeductului cerebral
Cisterna terminala
Coarnele anterioare ale substanței cenușii din măduva spinării conțin nucleii
Toracic
Anterolateral și posterolateral
Cordonului posterior
Central
Anteromedial și posteromedial
Substanța cenușie a coarnelor posterioare conține
Substanța gelatinoasa
Nucleul toracic
Nucleul lombar
Zona spongioasa
Nucleul simpatic
Coarnele laterale ale substanței cenușii a medulei spinali conțin nuclei
Motori
Senzitivi
Vegetativi simpatici
Vegetativi parasimpatici
Laterali
Învelișurile măduvei spinării sunt
Pahimeningele
Teaca Henle
Teaca mielinica
Arachnoida
Pia Mater
Leptomeningele include
Dura mater
Tunica fibroasă
Pia mater
Intima
Lichidul cefalorahidian se conține în
Ventriculul terminal al măduvei spinării
Spațiul epidural
Spațiul subarahnoidian
Fundul de sac subdural
Spațiile intermeningiene ale măduvei spinării sunt
Epicranian
Epidural
Subdural
Arachnoidian
Subarachnoidian
Măduva spinării se fixează în sacul meningeal prin
Ligamentele denticulate
Septul longitudinal posterior ce unește pia Mater cu arachnoida în plan sagital
Țesutul celulo-adipos și plexul venos al spațiului epidural
Existența spațiului subarachnoidian
Presiunea negativă din canalul vertebral
Pia Mater spinală
Este separat de măduva spinării printr-un spatiu
Conține foarte multe vase sangvine
E înconjurată de lichid cerebrospinal
Se extinde in regiunea encefalului
Formeaza ligamentele denticulate
Nervii spinali
Au amplasare metamera
Sunt 31 perechi
Sunt 33-34 perechi
Inerveaza Mușchii proveniți dintr-un anumit miotom
Sunt 7 perechi de nervi spinali cervicali
Sunt trunchiuri nervoase formate din 2 rădăcini
Pornesc de la măduva spinarii
Conțin numai fibre motorii
Conțin numai fibre senzitive
Conțin fibre motorii,senzitive și simpatice preganglionare
Nervul spinal
Lansează 3 sau 4 ramuri
Se împarte doar în 2 ramuri
Are ramura anterioară,posterioară și meningeala
Ramurile lui conțin doar fibre senzitive
Ramurile lui conțin doar fibre motorii
Se Formeaza prin contopirea radacinilor anterioare și posterioare
Iese prin orificiul intervertebral
Conține fibre nervoase senzitive și motorii
Sunt 32 perechi
Are ramuri anterioare și posterioare
Localizarea ganglionului spinal
În canalul vertebral
În spațiul subdural spinal
La nivelul orificiului intervertebral
De-a lungul nervului spinal
Puntea face parte din
Prosencephalon
Myelencephalon
Metencephalon
Mesencephalon
Diencephalon
În nucleul ambiguu au originea fibrele motorii ale nervilor
V,VI,VII
III,VI,VII
III,IX,X
IX,X,XI
V,VII,IX
Limitele bulbului rahidian se afla la nivelul
Marginii inferioare a puntii
Adeziunii intertalamice
Orificiului occipital mare
Orificiului vertebrei C1
Bulbul rahidian prezintă următoarele formațiuni
Tuberculii cuneati
Tuberculii mamelari
Piramidele bulbare
Olivele
Pedunculi cerebrali
Medula oblongată prezintă la exterior
Șanțuri laterale
Șanțul terminal
Fisura longitudinala
Fasciculul cuneat
Piramidele
În Bulbul rahidian se localizează centrii
Olfactiv
Vizual
Respiratiei
Acustic
Circulației sangvine
În bulb se afla nucleii motori de origine ai următorilor nervi cranieni
XI
V
X
IX
XII
În bulb se afla nucleii senzitivi ai nervilor cranieni
VII
În Medula oblongata se afla nucleii
Salivator inferior
Salivator superior
Ambiguu
Al tractului solitar
Motor al nervului trigemen
Prin marginea sa superioară pornește nervul trigemen
Conține în partea sa anterioaara(bazilara)nucleii punții
Conține în partea sa anterioară tracturile cortocospinale(piramidale)
E legată de cerebel prin pedunculii cerebelosi superiori
Conține continuarea lemniscului medial
Următorii nuclei se afla în punte
Motor al nervului facial
Oculomotor
Spinal sau descendent al nervului trigemen
Abducens
Cerebelul este situat
În etajul superior al cutiei craniene înaintea trunchiului cerebral
În etajul mediu al cutiei craniene,înaintea trunchiului cerebral
În etajul inferior al cutiei craniene,înaintea trunchiului cerebral
În etajul inferior al cutiei craniene,înapoia trunchiului cerebral
În etajul superior al cutiei craniene,înapoia trunchiului cerebral
Cerebelul este legat de trunchiul cerebral prin
Trei perechi de pedunculi cerebrali care îl leagă de bulb,punte și mezencefal
Fibre eferente și aferente grupate în trei perechi de pedunculi cerebrali
Trei perechi de pedunculi cerebelosi formați din trei straturi celulare dintre care cel mai important este cel mijlociu al celulelor Purkinje
Trei perechi de pedunculi cerebelosi formați din substanța cenușie la suprafața și albă in interior
Cele trei perechi de pedunculi cerebelosi alcătuiți din fibre aferente și eferente îl leagă de bulb,punte și mezencefal
Cerebelul este legat de bulb prin
Fibre aferente
Fibre eferente
Pedunculi cerebelosi mijlocii
Pedunculi cerebelosi inferiori
Pedunculi cerebelosi superiori
Pedunculii cerebelosi superiori leagă cerebelul cu
Diencefalul
Prozencefalul
Pedunculii mijlocii leagă cerebelul cu
Nucleul Iacubovici
Ventriculul cerebral IV prezintă cavitatea
Prozencefalului
Mezencefalului
Rombencefalului
Diencefalului
Emisferelor cerebrale
Ventriculul IV al encefalului comunica cu ventricului III prin
Apartura mediana
Apelurile laterale
Apeductului creierului
Orificiile interventriculare
Nucleul tractului solitar este comun pentru nervii
V-VI-VII
VII-VIII-IX
VII-IX-X
IX-X-XI
X-XI-XII
Apeductul Sylvius face legătura intre
Ventriculul IV și canalul ependimar
Ventriculul IV și spațiul subarachnoidian
Ventriculii laterali și ventriculul III
Ventriculii III și IV
Ambii ventriculi laterali
Cerebelul prezintă următoarele formatiuni
Emisfere cerebeloase
Pedunculi cerebelosi
Vermisul
Șanțul bazilar
Din nucleii cerebelosi fac parte
Nucleul emboliform
Nucleul rosu
Nucleul dintat
Nucleul globos
Ventriculul IV al encefalului comunica cu
Spațiul subdural
Spațiul subarachnoidian
Canalul central al medulei spinale
Ventriculele laterale
Ventriculul III
Ventriculul IV al encefalului contine
Lichid seros
Lichid tisular
Plexuri venoase
Lichid cefalorahidian
Pereții ventriculului IV se constituie din
Valul medular superior
Fosa romboida
Fastigiu
Valul medular inferior
Pedunculii cerebelosi inferiori
Tavanul ventriculului IV se Formeaza din
Pedunculii cerebelosi superiori
Fosa romboida este constituita din
Viermele cerebelos
Fața dorsala a bulbului rahidian
Fata anterioară a medulei oblongate
În trigonul superior al fosei romboida se localizează nucleii nervilor cranieni
III
În trigojul superior al fosei romboida substanța cenușie Formeaza nucleii nervilor cranieni
IV
VI
VIII
În trigonul inferior al fosei romboide se localizează nucleii nervilor cranieni
Substanța cenușie a fosei romboide Formeaza la nivelul trigonului inferior nucleii nervilor cranieni
Nucleii senzitivi ai nervului trigemen sunt
Nucleul talamic
Nucleul tractului spinal
Nucleul pontin
Nucleul ambiguu
Nucleul tractului mezencefalic
Nervul facial este reprezentat la nivelul fosei romboide de nucleii
Nucleul visceromotor
Nucleul Salivator superior
Nucleul Salivator inferior
Nucleul motor
Nucleii Salivatori superior și inferior aparțin nervilor cranieni
Nucleii vegetativi ai fosei romboide sunt
Nucleul salivator superior
Nucleul dorsal al nervului vag
Nucleul ventrolateral
Nucleul lacrimal
Nervul glosofaringian are în fosa romboida nucleii
Nucleul dorsal
Nucleul tractului solitar
Perechea VIII de nervi cranieni are în fosa romboida nucleii
Nucleul cohlear ventral
Nucleul cohlear dorsal
Nucleul vestibular medial
Nivelul vestibular central
Nucleul vestibular lateral
Nervul vag este reprezentat la nivelul fosei romboide de nucleii
Nucleul spinal
Tectul mezencefalului este format din
Corpii geniculati laterali
Coliculii superiori
Coliculii inferiori
Nucleul motor al unuia din următorii nervi cranieni se află în mezencefal
Nucleul senzitiv al unuia fin următorii nervi cranieni se află în mezencefal
Mezencefalul este constituit din
Mielencefal
Tect
Metencefal
Pe i secțiune transversala pedunculii cerebrali prezinta
Vârful pedunculului
Tegmentul mezencefalic
Baza pedunculului
Masele laterale
Substanța neagră
Substanța cenușie a mezencefalului este organizata sun aspect de
Nucleu caudat
Nucleu roșu
Nucleu ambiguu
Nucleu vegetativ parasimpatic
Nuclei ai nervilor cranieni III și IV
În mezencefal sunt depistate formațiunile
Lemniscul medial
Fibrele frontopontine
Lemniscul lateral
Corpul geniculat medial
Fosa interpedunculara
Conține substanța perforata posterioară
Reprezintă locul prin care apare nervul abducens
Este delimitata lateral de pedunculii cerebelosi superiori
Este o parte a mezencefalului
Este parte a diencefalului
Diencefalul este situat
Deasupra cerebelul și sub emisferele cerebrale
Deasupra trunchiului cerebral și sub cerebel
În continuarea trunchiului cerebral și sub emisferele cerebrale
Deasupra măduvei spinării și sub emisferele cerebrale
Sub emisferele cerebrale și înaintea trunchiului cerebral
Diencefalul este format din
Talamus,metatalamus,hipotalamus
Talamus,epitalamus,hipotalamus ,Neurohipofiza
Talamus,metatalamus,hipofiza,hipotalamus
Talamus,matatalamus,epitalamus,hipotalamus
Talamus,corpi geniculati,epifiz,hipotalamus
Care din următoarele formațiuni se dezvolta din Diencefal
Lobul posterior al pituitarei
Corpii mamelari
Genu corporis Callosi
a+B
Hipotalamusul este controlat de
Talamus
Trunchiul cerebral
Scoarța emisferelor cerebrale
Nucleii bazali
Hipotalamusul reprezintă partea diencefalului
Ventrala
Dorsala
Antero-superioara
Postero-inferioara
Laterala
Subtalamusul este localizat
Medial de Talamus și dorsal de hipotalamus
Ventral de Talamus și lateral de hipotalamus
Medial de hipotalamus
Anterior de lamina terminalis
Lateral de capsula interna
Prin orificiul Monro comunica
Plexurile coroide cu ventriculul III
Ventriculele laterale cu ventriculul III
Ventriculele III și IV
Ventriculul IV cu spațiul subarahnoidian
Ventriculele laterale cu ventriculul IV
Plafonul ventriculului III este format de
Fornix
Corpus callosum
Ependima
Panza coroida
Tele choroidea a ventriculului III
Consta dintr-un strat dublu de pia
Formeaza planșeul ventriculului III
Consta dintr-un strat dublu de ependimă
Se află între corpul Calos și fornix
Se continuă în cornul posterior al ventriculului lateral
Diencefalul este constituit din
Lama cvadrigemenă
Regiunea talamică
Ventriculul IV
Hipotalamus
Regiunea talamică a creierului intermediar include
Hipotalamusul
Metatalamusul
Talamusul
Epitalamusul
Talamusul prezintă următoarele formațiuni morfologice
Aripile
Pulvinarul
Tuberculul anterior
Fetele Mediala și dorsala
Nucleii talamusului prezintă sub aspect funcțional
Centri subcorticali motori
Centru vegetativi
Relee ale cailor conductoare senzitive
Centri subcorticali senzitivi
Centri subcorticali senzoriali
Metatalamusul este constituit din
Corpul calos
Corpii geniculati mediali
Genunchiul capsulei interne
Epitalamusul înglobează formațiunile
Hipofiza
Epifiză
Comisura cerebrala anterioara
Habenulele
Comisura habenulara
Sub aspect funcțional centrii nervoși ai metatalamului prezinta
Centri subcorticali olfactivi
Centri subcorticali ai auzului
Relee ale cailor conductoare ale analizatorului optic
Centri gustativi
Centri vegetativi
Celule neurosecretoare hipotalamice se afla în
Nucleul paraventricular
Nucleul supraoptic
Nucleul ventromedial
Nucleul infundibular
Nucleii corpilor mamilari
Hipotalamusul este un centru de integrare a
Sistemului limbic
Formației reticulare
Sistemului nervos parasimpatic
Sistemului nervos simpatic
Glandelor endocrine
În componenta hipotalamusului intra
Tractul olfactiv
Tractul optic
Chiasma optica
Tuber cinereum și infundibulum
Corpii mamilari
Următoarele structuri fac parte din subtalamus
Nucleul subtalamic
Fasciculul lenticular
Fasciculul mamilotalamic
Fasciculul subtalamic
Zona incertă
Căile de comunicare a ventriculului III sunt
Canalul central al măduvei spinării
Aperturile laterale
Apeductul Sylvius
Ventriculul cerebral III are peretii
Mediali
Sagital
Superior
Inferior
Corpul striat
Are conexiuni bidirectionale cu amigdala
E de proveniența diencefalica
Include nucleul amigdalian și nucleus acumbens
Include nucleii caudat și lentiform
Include nucleul amigdalian și lentiform
Capsulele externa și interna
Sunt separate prin claustrum
Sunt separate prin nucleul lentiform
O parte din fibrele lor provine din Comisura posterioara
Sunt separate prin nucleul caudat
Sunt separate prin nucleul amigdalian
Nucleul caudat se separa de globul palid prin
Capsula externa
Capsula extrema
Capsula interna
Comisura mare a creierului
Comisura anterioară
Nucleul lentiform se separa de Talamus și nucleul caudat prin
Centrul semioval
Corpul Calos
Capsula interna se localizează
Între nucleulcaudat și Talamus și nucleul lentiform
Între nucleul caudat și nucleul lentiform
Între Talamus și putamen
Între Talamus și nucleul lentiform
Între Talamus și globul palid
Ventriculele cerebrale laterale comunica cu ventriculul III prin
Apeductul cerebral
Apertura mediana
Nucleii bazali ai emisferelor cerebrale sunt
Nucleus ambiguus
Corpus amygdaloideum
Pulvinar thalami
Nucleus caudatus
Nucleus lentiformis
Nucleul lentiform
Are o porțiune laterala și alta Mediala mai întunecată
E separat complet de nucleul caudat
Constituie o parte a sistemului extrapiramidal
Trimite fibre spre substanța neagră și nucleul roșu
Se afla lateral de capsula interna
Corpul striat este constituit din
Thalamus opticus
Globus palidus
Claustrum
Putamen
Nucleul caudat prezintă următoarele structuri
Baza
Corpul
Vârful
Coada
Capul
Nucleul lentiform este format din
Corpul amigdaloidian
Globul palid medial
Globul palid lateral
Ventriculul lateral prezintă următoarele formațiuni
Cornul inferior
Cornul superior
Cornul central
Ventriculele laterale ale encefalului comtin
Rețele vasculare miraculoase
În masa emisferei cerebrale se află
Ventriculul lateral
Fisura interemisferica separa
Numai fetele bazale ale emisferelor cerebrale
Lobul frontal de cel parietal
Lobul frontal de cel temporal
Cele 2 emisfere cerebrale
Numai fetele convexe ale emisferelor cerebrale
Cea mai voluminoasa parte a encefalului e reprezentata de
Diencefal
Emisferele cerebeloase
Emisferele cerebrale
Ganglionii bazali
Lobulul cuneus aparține lobului
Frontal
Occipital
Temporal
Insular
Parietal
Emisferele cerebrale sunt brăzdate de Șanțuri care delimitează pe fetele lor lobii
Hipocampic
Precentral
Lobus insularis
Emisferele cerebrale sunt unite prin
Epitalamus
Comisura albă anterioara
Meninge
Fețele emisferelor cerebrale prezintă
Șanțul lateral Sylvius
Șanțul central Rolando
Girusul precentral
Șanțul calcarin
Girusul auricular
Telencefalul este format din
Puntea creierului
Emisferele mari ale creierului prezintă șanțurile
Anterior
Lateral
Posterior
Parieto-occipital
Lobul frontal al emisferei cerebrale este delimitat de
Șanțul frontal superior
Fisura longitudinală
Șanțul precentral
Șanțul lateral
Șanțul central
Emisferele mari ale encefalului prezintă lobii
Intraparietal
Orbital
Lobul parietal al emisferei cerebrale este delimitat de
Șanțul postcentral
Șanțul intraparietal
Emisfera mare a creierului prezintă polii
Terminal
Emisferele cerebrale prezinta
Fata dorsolaterala
Fata posterioara
Polul Occipital
Polul inferior
Fata mediala
Gyrus fornicatus consta din
Lobulul paracentral
Circumvolutiunea corpului calos
Circumvolutiunea lingvala
Circumvolutiunea parahipocampala
Gyrus precentralis
Se afla în lobul frontal
Reprezintă numai aria motorie a cortexului cerebral
Contine un cortex ceva mai gros decât gyrus postcentralis
În porțiunea sa inferioară conține conexiuni neurale cu partea inferioară a corpului
Contine celule piramidale gigantice Betz
La partea bazala emisferele cerebrale sunt legate între ele prin
Comisura albă posterioară
Trigonul cerebral
Fața dorsolaterala a emisferei cerebrale prezintă șanțurile
Sulcus precentralis
Sulcus parahyppocampalis
Sulcus frontalis lateralis
Sulcus intraparietalis
Sulcus temporalis inferior
Emisfera cerebrala prezintă pe fata inferioară Circumvolutiunile
Gyrus rectus
Gyrus cinguli
Gyrus occipitotemporalis
Guri orbitales
Lobulus paracentralis
Emisfera cerebrala prezintă pe fața dorsolaterala circumvolutiunile
Lobulus parietalis superior
Gyrus angularis
Gyrus parahippocampalis
Gyrus frontalis superior
Emisfera cerebrala prezintă pr fața dorsolaterala santurile
Sulcus postcentralis
Sulcus supramarginalis
Sulcus frontalis inferior
Sulcus occipitalis transversus
Centrul cortical al stereognoziei se localizează în
Circumvolutiunea centrală posterioara
Lobulul parietal superior
Lobulul parietal inferior
Circumvolutiunea angulară
Centrul cortical al analizatorului motor al vorbirii scrise se află în:
Circumvolutiunea frontala superioara
Circumvolutiunea centrală anterioară
Circumvolutiunea frontala mijlocie
Nucleul cortical al analizatorului auditiv al vorbirii articulate se localizeaza în
Circumvolutiunea frontala inferioara
Circumvolutiunea temporala superioară
Circumvolutiunea temporala inferioara
Nucleul analizatorului motor al vorbirii articulate se localizeaza în
Circumvolutiunea lingvală
Centrul lui Broca se găsește în girusul
Frontal superior
Frontal mijlociu
Frontal inferior
Frontal ascendent
Temporal superior
Ariile auditive sunt situate
În toată zona somestezica
În girusul precentral
În lobul occipital
În girusul temporal superior
În girusul hipocampic
Aria motorie principala se găsește în lobul
Limbic
Nucleul analizatorului motor se localizeaza în
Circumvolutiunea frontala medie
Circumvolutiunea precentrala
Centrul cortical al analizatorului sensibilității generale și proprioreceptive se afla în
Circumvolutiunea frontala superioară
Circumvolutiunea postcentrala
Nucleul cortical al analizatorului vizual se află în
Circumvolutiunea frontala inferioară
Lobulul Occipital
Circumvolutiunile orbitale
Zona șanțului calcarin
Pintenul de cocoș
Sistemul limbic este implicat în funcția
Olfactivă
Stereognoza
Sexuala
Reglarea aportului alimentar
Structurile următoare sunt asociate cu calea auditivă
Nucleii cohleari din rombencefal
Gyrus temporalis superior
Brațul anterior al capsulei interne
Corpul calos este constituit din fibre nervoase
De proiectie
Asociative
Substanța albă a emisferelor cerebrale formeaza
Nuclei bazali
Comisura piramidelor
Comisura mare a encefalului
Substanța albă a emisferei cerebrale conține următoarele tipuri de fibre
De asociație
Cerebeloase
Reticulare
De proiecție
Substanța cenușie a emisferelor cerebrale se organizează sub aspect de
Ganglioni vegetativi
Nuclei subcorticali
Nuclei cerebelosi
Cortexul cerebral
Fornixul encefalului prezintă următoarele formațiuni
Bolta
Brațul anterior
Columnele
Pendunculii
Fibrele nervoase comisurale din emisferele cerebrale se localizeaza în
Comisura alba
Corpului calos i se disting următoarele portiuni
Ciocul
Brațul amterior
Trunchiul
Ramurile laterale
Capsula interna e constituita din fibre
Ale cailor descendente
Ale cailor ascendente
Capsula interna prezintă următoarele portiuni
Genunchiul
Cotul
Brațul posterior
Arachnoida se caracterizează prin
Este situată la exterior de pahimeninge
Delimitează șanțul epidural
Participa la formarea plexurilor vasculare
Formeaza granulații arachnoidiene
Pătrunde în șanțurile și scizurile creierului
Criterii caracteristice pentru sinusurile pahimeningelui
În secțiune transversala ca regula au forma triunghiulara
Pereții lor prolabeaza
În componenta peretelui lor se conțin fibre musculare netede
În lumenul lor pot fi septuri și trabecule care reglează direcția sângelui
Comunica cu lacunele laterale
Vasculara encefalului poseda următoarele particularități
În țesutul nervos delimitează spațiile perivasculare și pericelulare
Împreuna cu vasele sangvine participa la formarea plexurilor coroide
Delimitează spațiul subdural
Delimitează spațiul epidural
Care din afirmatii caracterizează lichidul cefalorahidian
Se scurge în sinusurile pahimemingelui
Umple Ventriculele creierului și spațiul subarahnoidian
Se produce în mod normal în cantitatea de 500-550 ml
Circula datorită presiunii hidrostatice
Din spațiul subarachnoidian prin orificiul Magendie și Luschka se scurge în ventriculul III