Ramurile arcului aortic sunt dispuse de la dreapta spre stânga în ordinea:
Artera subclaviculară dreaptă; artera subclaviculară stângă, trunchiul brahiocefalic
Artera carotidă comună dreaptă; artera subclaviculară dreaptă, artera carotidă comună stângă
Trunchiul brachiocefalic, artera carotidă comună stângă, artera subclaviculară stângă
Trunchiul brahiocefalic, artera subclaviculară stângă, artera vertebrală
Artera vertebrală, trunchiul brahiocefalic, artera carotidă comună stângă.
Trunchiul pulmonar dă naştere la:
Venele pulmonare
Arterele pulmonare
Arterele coronare
Arterele bronhiale
Arterele pleurale.
Venele pulmonare:
Există câte două pentru fiecare plămân
În hilul pulmonar apar prin partea lui superioară
Trec prin partea posterioară a venei cave superioare
Se varsă în atriul stâng printr-un orificiu comun
Transportă sânge arterial.
Aorta:
Reprezintă cea mai mare arteră a corpului
Porneşte din atriul stâng
Transportă sânge arterial
Lansează ramuri pulmonare
Posedă un bulb.
Aortei i se disting segmentele:
Pars cervicalis
Pars descendens
Arcus
Pars ascendens
Pars pelvina
Aorta toracică:
Vine în raport cu esofagul, vena azigos, canalul limfatic toracic, pleura
Lansează ramuri viscerale pentru organele mediastinului posterior
De la ea pornesc arterele intercostale posterioare
Este flancată de nervii vagi
Lansează arterele frenice superioare
Vena cavă superioară:
Reprezintă un vas scurt şi voluminos cu diametrul de 21 - 25 mm şi lungimea de 5 - 8 cm
Posedă în lumenul său 2 - 3 valve
Ia naştere în rezultatul confluerii venelor brahiocefalice
Se întinde de la nivelul articulaţiei condrosternale I până la cartilajul coastei V
Este situată în mediastinul anterior (PNA)
Vascularizaţia pericardului este realizată de:
Ramurile pericardice ale aortei toracice
Ramurile arterei pericardicofrenice
Ramurile pericardice ale arterelor diafragmale superioare
Venele intercostale anterioare
Ramurile arterelor intercostale
Arcul aortei:
Se află în mediastinul superior (PNA)
Reprezintă partea iniţială a aortei
Este continuare a aortei ascendente
Se află posterior de manubriul sternului
La trecerea în aorta descendentă se află istmus aortae.
Cu privire la porţiunea toracică a aortei:
Lansează artera toracică internă
Vascularizează numai viscerele din cavitatea toracică
Emite ramuri parietale şi viscerale
Începe de la nivelul vertebrei toracice IV
Lansează arterele frenice inferioare.
Vena cavă superioară colectează sângele din venele:
Capului şi gâtului
Membrelor superioare
Parietale ale cavităţii toracice
Viscerale ale cavităţii abdominale
Mediastinale.
Prin ramurile sale viscerale aorta toracică irigă:
Bronhiile
Traheea
Esofagul
Pericardul
Inima
Vena azigos:
Reprezintă o continuare a venei lombare ascendente din dreapta
Vine în raport cu pediculul plămânului stâng
Nu posedă valve
Are numai afluenţi viscerali
Este un vas par.
Vena hemiazigos:
Are un calibru mai mic ca vena azigos
Reprezintă o continuare a venei lombare ascendente din stânga
Se află în mediastinul posterior
Afluează în vena hemiazigos accesorie
Are ca afluenţi venele intercostale anterioare.
Venele intercostale posterioare:
Colectează sângele venos din ţesuturile pereţilor toracici şi parţial - din cele ale peretelui abdominal anterior
Fiecare din ele are ca afluenţi v. intervertebralis şi v. medullaris
Anastomozează cu venele intercostale anterioare
Se varsă în venele azigos, hemiazigos şi hemiazigos accesorie
Trec pe marginea superioară a coastelor
Canalul limfatic toracic:
Începe cu cisterna chyli
I se descriu trei segmente - abdominal, toracic şi cervical
La nivelul vertebrelor toracice superioare deviază spre stânga şi formează arcul ductului toracic
. Afluează în vena cavă superioară
Colectează limfa de la partea posterioară a corpului.
Ganglionii limfatici din cavitatea toracică:
Sunt grupaţi în parietali şi viscerali
Ganglionii limfatici parasternali se află pe faţa posterioară a sternului
În ganglionii parasternali este transportată limfa de la peretele toracic anterior, pleură, pericard, faţa diafragmatică a ficatului şi glanda mamară
Au dimensiuni mai mari ca cei din cavitatea abdominală
Se află în cavitatea pleurei
Vascularizaţia şi inervaţia esofagului este realizată de:
Rr. esophagei de la artera tiroidiană inferioară, aorta toracică, artera gastrică stângă
Vv. esophagei sunt afluenţi ai venelor intercostale posterioare
Vasele limfatice transportă limfa de la esofag spre ganglionii traheobronhiali
Rr. esophagei vin de la nervii vagi, precum şi de la plexul aortic toracic
Plexus esophageus
În cavitatea toracică există plexurile vegetative:
Cardiace (superficial şi profund)
Pulmonar
Aortic ascendent
Esofagian
Pleural.
Vascularizaţia nutritivă şi inervaţia plămânilor este dată de:
Rr. bronhiales de la aorta toracică
Nervii intercostali
Plexul pulmonar.
Plexul pulmonar e format din:
Ramuri de la nervii intercostali
Ramuri de la nervul frenic
Ramuri de la nervul vag
Nervii splanhnici mare şi mic
Ramuri de la segmentul toracic al lanţului simpatic
Prin ramurile sale parietale aorta toracică irigă:
Muşchii abdomenului
Muşchii intercostali interni şi externi
Muşchii subcostali
Muşchiul transvers al toracelui
Diafragmul
Ramuri viscerale impare ale aortei abdominale sunt:
Artera lienală
Trunchiul celiac
Artera hepatică comună
Artera mezenterică superioară
Artera mezenterică inferioară.
Aorta abdominală:
Porneşte din atriul stâng al inimii.
Reprezintă un segment al aortei descendente.
Se întinde între ostiul aortic al diafragmei şi nivelul marginii superioare a vertebrei L5.
E situată în spaţiul retroperitoneal.
Trece în stânga de coloana vertebrală
De la trunchiul celiac pornesc:
Artera gastrică dreaptă
Artera gastrică stângă
Artera hepatică proprie.
Artera mezenterică superioară vascularizează:
Intestinul mezenterial
Colonul ascendent
Duodenul
Colonul sigmoid
Cecoapendicele
Artera mezenterică inferioară:
Se termină cu a. rectalis superior
De la ea pornesc artere sigmoidiene
Vascularizează intestinul mezenterial
Vascularizează colonul ascendent
Irigă colonul descendent
Ramuri viscerale pare ale aortei abdominale sunt:
Arterele frenice inferioare
Artera suprarenală medie
Artera suprarenală inferioară
Artera renală
Artera testiculară (ovariană).
Sunt ramuri parietale ale aortei abdominale:
Artera iliolombară
Arterele lombare
Arterele testiculare (ovariene)
Artera sacrală mediană.
Cu privire la arterele iliace comune:
Constituie ramuri terminale ale aortei abdominale
Îşi iau originea de la aorta abdominală la nivelul vertebrei lombare V
Se împart în arterele iliace externă şi internă la nivelul articulaţiei sacroiliace
Lansează ramuri parietale şi viscerale
Se continuă cu artera femurală
Intestinul gros e vascularizat din arterele:
Iliacă externă
Mezenterică superioară
Lienală
Mezenterică inferioară
Iliacă internă
La vascularizaţia stomacului participă:
Artera gastroomentală stângă
Artera gastroomentală dreaptă.
Duodenul este vascularizat de ramuri ale arterelor:
Hepatică proprie
Gastroduodenală
Pancreasul e vascularizat prin ramurile:
Arterei mezenterice superioare
Arterei mezenterice inferioare
Arterei iliace externe
Arterei hepatice comune
Arterei lienale.
Vascularizaţia intestinului subţire e asigurată de:
Arterele intestinale
Artera colică dreaptă
Artera colică stângă
Artera gastroduodenală
Artera mezenterică inferioară
Cecul şi apendicele vermiform sunt vascularizaţi de:
Artera colică medie
Artera ileocolică
Colonul ascendent e vascularizat de ramurile arterelor:
Ileocolică
Colică dreaptă
Colică stângă
Trunchiului celiac
Mezenterică inferioară.
Colonul transvers e vascularizat de ramurile arterelor:
Colică medie
Intestinale.
Colonul descendent este vascularizat de ramurile arterelor:
Vezica biliară şi canalul coledoc sunt vascularizate de:
Ramura stângă a arterei hepatice proprii
Ramura dreaptă a arterei hepatice proprii
Glandele suprarenale sunt vascularizate de ramuri ale:
Arterelor renale
Arterelor lombare
Arterelor frenice inferioare
Aortei abdominale.
Arterele frenice inferioare sunt ramuri ale:
Aortei toracice
Aortei abdominale
Arterei lienale
Referitor la artera lienală:
Formează 5 - 8 ramuri terminale pentru splină
Pe parcurs lansează rami pancreatici
De la ea porneşte artera gastroomentală dreaptă
Lansează numeroase artere gastrice scurte
De la origine urmează faţa anterioară a stomacului.
Referitor la arterele renale:
Cea dreaptă se plasează anterior de vena cavă inferioară
Cea dreaptă se plasează posterior de vena cavă inferioară
Se găsesc posterior şi mai sus de venele renale
De la ele pornesc artere suprarenale medii
De la ele îşi iau originea arterele suprarenale inferioare
Ramuri ale arterei hepatice comune sunt:
Artera hepatică proprie
Artera cistică
Artera gastroduodenală.
Vascularizaţia nutritivă a ficatului se realizează prin:
Vena portă
Reţele miraculoase arteriale
Vasele limfatice
Venele hepatice
Artera mezenterică inferioară lansează ramurile:
Arterele sigmoidiene
Artera rectală superioară
Artera rectală inferioară.
Artera rectală superioară:
Este ramură a arterei iliace externe
Este ramură a arterei iliace interne
Este prelungirea arterei mezenterice inferioare
. Anastomozează cu artera rectală medie şi artera rectală inferioară
Vascularizează segmentul inferior al rectului
Arterele suprarenale superioare, medii şi inferioare provin din următoarele surse:
Aorta abdominală
Arterele renale
Arterele diafragmatice inferioare
Anastomozele ramurilor viscerale ale aortei abdominale:
Artera gastrică stângă şi artera gastrică dreaptă
Arterele pancreaticoduodenale superioare cu arterele pancreaticoduodenale inferioare
Arterele ileale cu artera ileocolică
Artera lienală cu artera mezenterică inferioară
Artera ileocolică cu artera colică dreaptă.
Artera ovariană prezintă următoarele caracteristici:
Porneşte de la aorta abdominală sub un unghi ascuţit
Trece prin canalul inghinal
Ajunge la ovar, trecând în componenţa ligamentului lui suspensor
Anastomozează cu arterele lombare
Anastomozează cu ramura ovariană a arterei uterine
Artera gastrică stângă prezintă următoarele caracteristici anatomice:
Este un ram visceral al aortei abdominale
Anastomozează cu artera gastrică dreaptă
Este ramură a trunchiului celiac
Trece pe curbura mică a stomaculu
Se află între foiţele ligamentului hepatogastric
Sunt ramuri parietale ale arterei iliace interne arterele:
Iliolombară
Sacrală laterală
Ombilicală
Fesiere superioară şi inferioară
Obturatorie.
Artera uterină prezintă următoarele caracteristici:
Este ram al arterei iliace interne
Trimite ramuri vaginale
Lansează ramuri perineale
Trece printre foiţele ligamentului lat al uterului
Lansează ramuri ureterice
Sunt ramuri ale arterei iliace externe:
Artera epigastrică superficială
Artera epigastrică inferioară
Arterele pudende externe
Artera circumflexă iliacă profundă
Artera sacrală laterală.
Referitor la venele iliace comune:
Confluează la nivelul marginii inferioare a vertebrei lombare IV
Formează vena cavă inferioară
Confluează la nivelul vertebrei lombare III
Constituie afluenţi viscerali ai venei cave inferioare
Fiecare se formează la nivelul articulaţiei sacroiliace prin confluerea venelor iliace externă şi internă
Sunt ramuri viscerale din artera iliacă internă:
A. glutea inferior
A. sacralis lateralis
A. rectalis media
A. iliolumbalis
A. ductus deferentis
La irigarea vezicii urinare participă:
Aa. rectales mediae
Aa. pudendae externae
Aa. vesicales superiores
Aa. vesicales inferiores
Aa. ductus deferentis.
Artera iliacă externă:
Este ramură a arterei iliace comune
Trece pe marginea laterală a muşchiului psoas mare
Prin inelul femural apare pe coapsă sub denumirea de arteră femurală
În lacuna vasculară e însoţită de vena omonimă
Lansează ramuri viscerale.
Vena iliacă internă colectează sângele de la:
Membrele inferioare
Viscerele din cavitatea abdominală
Muşchii perineului
Viscerele din cavitatea pelvină
Muşchii fesieri.
Afluenţi parietali ai venei cave inferioare sunt:
Venele lombare drepte
Venele lombare stângi
Venele frenice inferioare
Vena testiculară (ovariană) dreaptă
Venele suprarenale drepte.
Afluenţi viscerali ai venei cave inferioare sunt:
Vena testiculară (ovariană) stângă
Venele renale
Vena suprarenală dreaptă
Venele hepatice.
Referitor la vena portă:
E situată între foiţele ligamentului hepatoduodenal
Se formează posterior de capul pancreasului
Colectează sângele de la organele abdominale impare
Colectează sângele de la organele pare ale cavităţii abdominale
Se formează din venele mezenterice superioară şi inferioară.
In regiunea ombilicului anastomozează:
Venele mezoperitoneale (v. portae) cu vv. lumbales (v. cava inferior)
V. gastrica sinistra (sistemul port) cu vv. esophageae (v. azygos şi v. hemiazygos din v. cava superior)
Vv. paraumbilicales (vena portă), v. epigastrica superior (v. cava superior), v. epigastrica inferior (v. cava inferior)
Vv. lumbales (v. cava inferior) şi v. lumbales ascendens (spre v. azygos et hemiazygos din sistemul cav superior)
V. rectalis superior (sistemul port) şi vv. rectales media et inferior (din sistemul cav inferior).
Prin care vene sângele este colectat în vena portă:
Hepatice
Testiculare (ovariene)
Grupele de ganglioni limfatici ai bazinului sunt:
Lnn. inguinales
Lnn. iliaci externi
Lnn. iliaci interni
Lnn. sacrales
.Lnn. iliaci communes.
Ganglionii limfatici viscerali ai bazinului sunt:
Nodi lymphoidei sygmoidei
Nodi lymphoidei paravesicales
Nodi lymphoidei sacrales
Nodi lymphoidei pararectales
Nodi lymphoidei mesocolici.
Plexul vegetativ renal se formează din ramuri de la ganglionii:
Celiaci
Aortorenali
Diafragmatici
Cavali
Lienali.
