Tunica fibroasă a globului ocular include:
Corneea
Irisul
Corpul ciliar
Sclera
Retina
Celulele fotosensibile se află în:
Scleră
Retină
Iris
Coroidă
Cornee
Indicaţi 3 medii refringente ale globului ocular:
Corpul vitros
Umoarea apoasă intracamerală
Cristalinul
Coroida
Camera anterioară a globului ocular este delimitată de:
Cristalin
Muşchii netezi ai globului ocular asigură:
Mişcarea globului ocular spre dreapta
Acomodarea vederii
Mişcarea globului ocular spre stânga
Adaptarea vederii
Reglarea cantității de lumină, care trece spre retină
Umoarea apoasă a globului ocular este produsă de plexurile vasculare ale:
Irisului
Corpului ciliar
Sclerei
Coroidei
Retinei
Umoarea apoasă se absoarbe:
În camera posterioară
În unghiul iridocorneal
Pe faţa posterioară a corneei
În iris
În corpul ciliar
Hidrodinamica globului ocular asigură:
Presiunea normală în interiorul globului ocular
Nutriția cristalinului și a corneei
Formarea corectă a imaginii
Acomodarea
Acomodarea vederii:
Este schimbarea dimensiunilor pupilei
Prezintă schimbarea unghiului de refracţie al cristalinului
Are faza de încordare şi relaxare
Se datoreşte muşchiului sfincter al pupilei
Se datoreşte muşchiului ciliar
Tunica vasculară a globului ocular include:
Irisul:
Participă la acomodarea vederii
Participă la adaptarea vederii
Determină culoarea ochilor
Participă la producerea umoarei apoase
Conţine muşchiul ciliar
Retina constă din straturile:
Pigmentos
Ciliar
Coroidian
Nervos
Vascular
Retina include:
Partea optică
Partea ciliară
Partea iridiană
Partea fibroasă
Partea orbitară
La funcţionarea normală a ochiului contribuie:
Mediile refringente
Celulele endocrine ale sistemului APUD
Mușchii oculogiri
Aparatul lacrimal
Centrul vederii nocturne
Sectorul retinei cu cea mai mare acuitate vizuală este:
Discul nervului optic
Macula lutea
Fovea centrală a maculei
Excavaţia discului nervului optic
Stratul pigmentar al retinei
Celulele fotosensibile se află în componența:
Corneei
Indicați formațiunile anatomice care țin de organul văzului:
Orbita
Nervul optic
Mușchii globului ocular
Capsula Tenon
Formațiuni anatomice, aparținând globului ocular:
Tractul optic
Formațiunile membranoase
Glanda lacrimală
Tunici ale globului ocular sunt:
Tunica fibroasă
Membrana tectorie
Tunica mucoasă
Tunica vasculară
Indicați componentele tunicii fibroase a globului ocular:
Cornea
Choroida
Tela choroidea
M. ciliaris constă din fibre:
Meridionale
Ecuatoriale
Oblice
Circulare
Radiale
Corpul ciliar constă din:
Orbiculus ciliaris
Procesele ciliare
Mușchiul ciliar
Coroana ciliară
Zonula ciliară
Irisului i se disting:
Pupila
Marginea ciliară
Ligamentul arcuat
Mușchiul dilatator al pupilei
Din componentele retinei fac parte:
Macula
Foseta centrală
Partea optică a retinei
Spațiul epiretinal
Camera posterioară a globului ocular este delimitată de:
Camerele globului ocular conțin:
Limfă
Lichid cefalorahidian
Umoare apoasă
Sânge
Lichid tisular
Umoarea apoasă este produsă de:
Plexul coroid
Camerele globului ocular comunică între ele prin:
Sinusul venos al sclerei
Pupilă
Spațiile zonulare
Ligamentul pectinat al irisului
Canalul Schlemm
Din mediile refractoare ale globului ocular fac parte:
Camera anterioară a globului ocular
Corpul adipos al orbitei
Drenarea umorii apoase se realizează prin:
Spațiile unghiului iridocorneal
Camera posterioară a globului ocular
Muşchii striaţi ai globului ocular sunt inervaţi motor de:
N. optic
N. abducens
N. oculomotor
N. trigemen
N. trohlear
Centrii subcorticali ai văzului sunt localizaţi în:
Thalamus opticus
Nucleul roşu
Coliculii cvadrigemeni superiori
Coliculii cvadrigemeni inferiori
Corpul geniculat lateral
Există următorii muşchi oblici ai globului ocular:
Medial
Lateral
Superior
Inferior
Mediolateral
Nervul optic este format din axonii celulelor:
Bipolare
Fotosensibile
Ganglionare
Conilor şi bastonaşelor
Melanocitelor
Reflexul pupilar la lumină se declanşează datorită impulsurilor nervoase parvenite din:
Nucleul accesor al perechii III
Nucleul dorsal vagal
N. ambiguus
Centrul ciliospinal Budge
N. salivator superior
Pe imaginea oftalmoscopică a fundului de ochi se observă:
A. centrală a retinei
V. centrală a retinei
Zonele ciliare
Pata oarbă
Pata galbenă
Aparatul lacrimal include:
Pleoapele
Glandele tarsale
Râul lacrimal
Lacul lacrimal
Nervul oculomotor inervează:
Muşchiul oblic superior
Muşchiul drept superior
Muşchiul drept medial
Muşchiul drept lateral
Muşchiul drept inferior
Ganglionul ciliar se află:
În fosa pterigopalatină
La baza externa a craniului
În orbită
În fosa submandibulară
Pe fața laterală a nervului mandibular
Nervul trohlear inervează:
Muşchiul levator al palpebrei superioare
Muşchiul oblic inferior
Tractul optic din stânga conţine fibre care pornesc de la:
Globul ocular stâng
Globul ocular drept
Jumătăţile stângi ale retinelor ambilor ochi
Jumătăţile drepte ale retinelor ambilor ochi
Calea tectospinală
Nervul optic are următoarele segmente:
Intraocular
Postchiasmatic
Orbitar
Intracanalicular
Intracranian
Segmentul buclei aferente a analizatorului care generează impulsul nervos:
Conductorul
Centrul nervos din nevrax
Celulele neurogliale
Receptorul
Segmentul cortical
Centrul cortical al analizatorului vizual este situat în:
Pulvinar thalami
Pe marginile şanţului calcarin
Hipocamp
Girii orbitari
Nervul trohlear apare din trunchiul cerebral:
Prin şanţul bulbopontin
Prin şanţul retroolivar
Pe faţa medială a pedunculilor cerebrali
De o parte şi de alta a vălului medular superior
Prin şanţul ventroolivar
Nervul abducens inervează următorii muşchi ai globului ocular:
Drept superior
Oblic superior
Drept lateral
Drept medial
Oblic inferior
Nervi care inervează motor muşchii globului ocular:
Capsulei Tenon i se disting foiţele:
Bulbară
Musculară
Adipoasă
Orbitară
Seroasă
Spaţiul episcleral este delimitat de:
Cornee şi iris
Scleră şi corpul adipos al orbitei
Corpul adipos şi periorbită
De cele 2 foiţe ale capsulei Tenon
Conjunctivă şi scleră
Corpul adipos al orbitei îşi are sediul:
Pe peretele superior al orbitei
În fosa glandei lacrimale
În fisura orbitală superioară
Posterior de globul ocular
Pe peretele lateral al orbitei
Glandele tarsale Meibomius se deschid:
Pe limbul palpebral anterior
Pe limbul palpebral posterior
În fanta palpebrală
Prin 25 – 30 orificii punctiforme
Prin 10 orificii ovale
Tunica conjunctivă formează:
Conjunctiva palpebrală
Conjunctiva globului ocular
Sacul conjunctival
Fornice conjunctivale
Componenta musculară a pleoapelor este formată de:
Porţiunea palpebrală a muşchiului orbicular al ochiului
Muşchiul ridicător al palpebrei superioare
Muşchiul tarsal superior
Muşchiul tarsal inferior
Muşchiul sprâncenos
Nervul oculomotor conţine fibre nervoase:
Somatomotorii
Senzitive
Simpatice
Parasimpatice preganglionare
Parasimpatice postganglionare
Indicaţi nucleele nervului oculomotor:
Nucleus solitarius
Nucleus salivatorius inferior
Nucleus motorius
Nucleus accessorius
Nucleus mesencephalicus.
Nervul oculomotor iese din craniu prin:
Foramen ovale
Fissura orbitalis superior
Fissura orbitalis inferior
Canalis opticus
Foramen supraorbitalis
Ramus superior nervi oculomotorii inervează:
Musculus levator palpebrae superioris
Musculus rectus oculi inferior
Musculus rectus oculi medialis
Musculus rectus oculi superior
Musculus dilatator pupilae
Ramus inferior nervi oculomotorii inervează:
Musculus obliquus oculi inferior
Musculus obliquus oculi superior
Musculus procerus
Indicaţi sursa inervaţiei sensitive a globului ocular:
Nervus facialis
Nervus ophthalmicus
Nervus maxillaris
Nervus oculomotorius
Nervus infraorbitalis
Anexele organului văzului sunt reprezentate prin:
Pleoape
Tunica conjunctivă
Privirea în contracția mușchiului oblic superior al globului ocular se orientează:
În jos şi lateral
În sus şi lateral
În jos şi medial
În sus
În contracția mușchiului oblic inferior globul ocular se orientează:
Mușchiul rect superior orientează globul ocular:
În sus şi medial
În jos
Privirea în contracția mușchiului rect inferior al globului ocular se orientează:
Din formaţiunile conjunctivale fac parte:
Fornixul superior al conjunctivei
Caruncula lacrimală
Căile de evacuare a lichidului lacrimal includ:
Canaliculii excretori
Meatul nazal superior
Meatul nazal mijlociu
Retina conţine:
Bastonașe
Neuroni bipolari
Neuroni pseudounipolari
Neuroni multipolari
Neuroni piramidali