Selectaţi stadiile de dezvoltare ale coroanei dentare:
mugure dentar
capişon
clopot
formarea coroanei
maturare
Dezvoltarea dinţilor. Selectaţi afirmaţia/afirmaţiile incorecte:
formarea rădăcinii precede formarea coroanei dentare
în formarea coroanei se disting 4 etape
lamina vestibulară generează lamina dentară
în stadiul de mugure dentar poate fi evidenţiat organul smalţului
organul smalţului este constituit din celule ectomezenchimale
La etapa de iniţiere, germenele dentar este constituit din:
mugure epitelial
celule ectomezenchimale
os alveolar
osteoblaste
osteoclaste
Germene dentar, stadiul de capişon. Organul smalţului este constituit din:
epiteliu extern
epiteliu reticular
epiteliu intermediar
epiteliu intern
papila dentară
Germene dentar, stadiul de capişon. Selectaţi afirmaţia/afirmaţiile corecte privitor la papila dentară:
este constituită din celule ectomezenchimale
este parte componentă a organului smalţului
celulele ectomezenchimale prezintă sursa de dezvoltare a dentinoblastelor
ulterior se diferenţiază în ciment
este parte componentă a diafragmului epitelial
Dentinoblastele. Selectaţi afirmaţia/afirmaţiile incorecte:
se diferenţiază din celulele ectomezenchimale ale papilei dentare
diferenţierea este indusă de enameloblaste
retă smalţ
induc sinteza smalţului de către enameloblaste
se diferenţiază în dentinocite
Enameloblastele. Selectaţi afirmaţia/afirmaţiile corecte:
elaborează smalţ
se diferenţiază din celulele epiteliului reticular
induc diferenţierea dentinoblastelor
pe parcursul amelogenezei trec prin 5 stadii succesive
în stadiul retor, la polul apical formează prelungirea Tomes
Teaca epitelială Hertwig. Selectaţi afirmaţia/afirmaţiile corecte:
este constituită din epiteliul extern şi epiteliul intern al organului smalţului
prezintă sursa de formare a rădăcinii dintelui
porţiunea sa distală poartă denumirea de diafragm epitelial
epiteliocitele degenerează, formând resturile epiteliale Malassez
teaca epitelială Hertwig prezintă sinonimul lamei dentare
Germene dentar, stadiul de clopot. Organul smalţului este constituit din. Selectaţi afirmaţia/afirmaţiile corecte:
Organul smalţului, stadiu de clopot. Selectaţi afirmaţia/afirmaţiile corecte privitor la epiteliul intermediar:
este localizat între epiteliul reticular şi epiteliul intern
prezintă o activitate enzimatică sporită pentru fosfataza alcalină
nu este implicat în procesul de amelogeneză
este unit cu celulele epiteliului intern prin intermediul desmozomilor
nu este încă format la acest stadiu
Sfârşitul stadiului de clopot se caracterizează prin:
apariţia dentinei şi smalţului
transformarea papilei dentare în pulpă dentară
formarea organului smalţului
formarea cementului
formarea mugurelui dentar
Amelogeneza. Ameloblastul trece prin 5 stadii succesive. Selectaţi succesiunea corectă
morfogenetic-diferenţiere-maturare- retor-protector
diferenţiere-morfogenetic-maturare- retor-protector
morfogenetic-diferenţiere- retor-maturare-protector
diferenţiere-maturare-morfogenetic- retor-protector
maturare- retor-protector-diferenţiere-morfogenetic
Amelogeneza. Stadiul de diferenţiere. Selectaţi afirmaţia/afirmaţiile corecte:
are loc modificarea polarităţii ameloblastului
se formează cadrul terminal
ameloblastul prezintă un pol bazal non- retor şi un pol apical retor
se formează prelungirea Tomes
polul apical este festonat
Amelogeneza. Stadiul de reţie. Selectaţi afirmaţia/afirmaţiile incorecte:
ameloblastul are prelungirea Tomes
odontoblastele formează smalţ
la prelungirea Tomes deosebim zonele distală şi proximală
smalţul prismatic este format de zona proximală a prelungirii Tomes
ameloblastele formează dentină
Mineralizarea smalţului:
se desfăşoară în 2 stadii: mineralizarea parţială imediată şi maturarea
maturarea are loc оn 4 etape
are loc după formarea matricei organice
este asigurată de odontoblaste
în acest proces sunt implicate cimentocitele
Procesul de erupţie a dinţilor:
are loc оn trei faze succesive
este caracteristic numai dinţilor permanenţi
primar erup dinţii permanenţi, apoi cei deciduali
este un fenomen patologic
fazele de erupţie sunt comune pentru dentiţia temporară şi cea permanentă
Procesul de erupţie a dinţilor, faza preeruptivă:
rezultă cu plasarea germenilor dentari în poziţia din care vor erupe
este însoţită de creşterea excentrică şi mişcarea de translaţie a germenilor dentari
prezintă stadiu intraosos şi supraosos
începe după ce dinţii ajung în plan ocluzal
este însoţită de mişcările germenilor dentari în curs de dezvoltare în alveola osoasă
Procesul de erupţie a dinţilor, faza eruptivă:
decurge de la începutul formării rădăcinii până la stabilirea contactului ocluzal
parcurge 2 stadii
stadiul intraosos începe după finisarea amelogenezei şi definitivarea formei coroanei dentare
în stadiul supraosos are loc mişcarea dintelui în plan ocluzal
erupţia decurge cu hemoragie şi lezarea nervilor
la apariţia cuspidului în cavitatea bucală, formarea rădăcinii nu este definitivă
în stadiul supraosos rădăcina dintelui este complet formată
în coroana dintelui continuă procesul de amelogeneză
definitivarea rădăcinii pentru dinţii deciduali are loc peste 1-1,5 ani după atingerea planului ocluzal
această fază este caracteristică numai dinţilor permanenţi
Erupţia dinţilor este condiţionată de:
formarea rădăcinilor
formarea smalţului
modificările în vascularizaţie
remodelarea osoasă
organizarea ligamentului parodontal
Procesul de erupţie a dinţilor, faza posteruptivă:
începe din momentul atingerii planului ocluzal
continuă pe tot parcursul menţinerii dintelui în cavitatea bucală
începe cu formarea smalţului
lipseşte la dinţii deciduali
este caracteristică dentiţiei permanente
Unitatea morfofuncţională a smalţului este:
membrana Nasmyth
fusul smalţului
prisma smalţului
lamela
prelungirea Tomes
Proprietăţile chimice ale smalţului. Selectaţi afirmaţia/afirmaţiile corecte:
componentul anorganic constituie 96-98%
nu conţine proteine şi apă
componenta anorganică este prezentată în principal de hidroxiapatita calcică
amelogeninele prezintă o varietate a hidroxiapatitei
componentul organic constituie 98%
Smalţul conţine următoarele proteine:
amelogenine
enameline
tufteline
ameline
hidroxiapatita calcică
Pentru smalţul superficial al dinţilor erupţi este caracterisitic:
perikimata
linii de suprapunere Pickerill
fusurile smalţului
tufele smalţului
Lamelele smalţului:
prezintă unitatea morfofuncţională a smalţului
prezintă defecte de mineralizare
sunt sintetizate de odontoblaste
există 3 tipuri de lamele
sunt prezente în predentină
Lipsa organizării prismatice a smalţului intern se explică prin:
absenţa prelungirii Tomes la momentul depunerii acestui smalţ
formarea smalţului de dentinoblaste
faptul că este format din dentină mantiincă
reţia smalţului de cementoblaste
sinteza smalţului de celulele Hohl
Fusurile smalţului:
reprezintă unitatea morfofuncţională a smalţului
sunt caracteristice numai smalţului superficial
prezintă prelungirile odontoblastelor " hestrate" оn smalţul intern
există numai la dinţii permanenţi
prezintă analogul tufelor smalţului
Tufele smalţului:
reprezintă analogul prismelor smalţului
sunt formate de odontoblaste
reprezintă zone cu grad diferit de mineralizare
sunt structuri caracteristice dentinei
Striaţiile transversale ale prismelor smalţului:
reprezintă analogul fibrelor Tomes
reflectă depunerea zilinică a smalţului
Smalţul dinţilor, liniile Retzius:
reprezintă mărimea creşterii săptămânale a smalţului
sunt caracteristice dentinei circumpulpare
structuri proprii dentinei mantă
structuri caracteristice smalţului
reprezintă mărimea depunerii zilnice a smalţului
Smalţ, linia neonatală:
este o line Retzius extrem de accentuată
reprezintă limita de demarcaţie dintre smalţul depus prenatal şi postnatal
Odontoblastul:
este celulă proprie smalţului
formează predentina şi dentina
retă ciment
participă la formarea ligamentului parodontal
Diferenţierea celulei ectomezenchimale în odontoblast este indusă de:
epiteliul reticular al organului smalţului
ameloblaste
cementocite
epiteliul intermediar al organului smalţului
Geneza odontoblastului. Selectaţi succesiunea (le) corecte:
celulele crestei neurale-celulele ectomezenchimale ale papilei dentare-preodontoblast-odontoblast
celulele crestei neurale- celulele ectomezenchimale ale sacului dentar-preodontoblast-odontoblast
epiteliu intern al organului smalţului-preameloblaste-odontoblaste
epiteliu intermediar al organului smalţului-preameloblaste-odontoblaste
epiteliu extern al organului smalţului-preameloblaste-odontoblaste
reprezintă unitatea morfofuncţională a dentinei
are prelungirea localizată în tubulul dentinar
formează smalţ
se dezvoltă din celulele ectomezenchimale ale papilei dentare
reprezintă analogul ameloblastului
Dentinogeneza. Selectaţi afirmaţia/afirmaţiile corecte:
iniţial se depune dentina radiculară, apoi cea coronară
predentina reprezintă matricea organică nemineralizată
formarea dentinei este realizată de odontoblaste
formarea dentinei manta precede formarea dentinei circumpulpare
la început se formează dentina, apoi predentina
Dentina manta:
reprezintă prima dentină formată la nivelul coroanei
сonţine fibre de colagen orientate perpendicular pe membrana bazală a epiteliului intern al organului smalţului
reprezintă analogul dentinei circumpulpare
este formată de ameloblaste
are un grad scăzut de mineralizare
Selectaţi unitatea morfofuncţională a dentinei:
tubul dentinal
odontoblastul
dentina peritubulară
dentina intertubulară
Tubulii dentinari conţin:
prelungirile odontoblastelor
fibre nervoase amielinice
fibre de colagen
fluid dentinar
prelungirile ameloblastelor
Dentina peritubulară reprezintă:
primul strat de dentină care tapetează lumenul tubulului dentinal
zona de dentină dintre tubulii dentinali
dentina depusă la nivelul rădăcinii
analogul dentinei intertubulare
analogul dentinei interglobulare
Dentina intertubulară reprezintă:
analogul dentinei peritubulare
Selectaţi succesiunea corectă a ţesuturilor dure a dintelui în direcţia creşterii gradului de mineralizare:
smalţ-dentina-cement
cement-smalţ-dentina
cement-dentina-smalţ
dentina-cement-smalţ
dentina-smalţ-cement
Teaca Neumann a dentinei:
reprezintă o zonă de dentină hipomineralizată
este localizată între dentina peritubulară şi intertubulară
reprezintă o linie von Ebner
reprezintă analogul liniei neonatale
nu este o structură proprie dentinei
Selectaţi succesiunea corectă a tipurilor de dentină în direcţia creşterii gradului de mineralizare:
peritubulară-intertubulară-interglobulară
interglobulară-intertubulară-peritubulară
intertubulară-peritubulară-interglobulară
interglobulară-peritubulară-intertubulară
peritubulară-interglobulară-intertubulară
Predentina:
reprezintă matricea organică dentinală nemineralizată
este localizată între pulpa dentară şi dentină
participă la formarea joncţiunii amelodentinale la dintele matur
reprezintă matricea organică dentinală hipermineralizată
Liniile von Ebner a dentinei:
reflectă depunerea de dentină la un interval de 5 zile
reprezintă depunerea diurnă de dentină
au un traiect perpendicular pe tubulii dentinali
există numai în dentina interglobulară
sunt proprii predentinei
Dentina terţiară. Selectaţi afirmaţia/afirmaţiile corecte:
este analogul dentinei de iritare (reactive, reparatorie)
tubulii dentinali au un traiect neregulat
este depusă în teritoriile de dentină afectată
prezintă analogul dentinei sclerotice
este analogul dentinei interglobulare
Sensibilitatea dentinei ar putea fi explicată prin:
fenomenul transducţiei
factorul inervaţiei directe
teoria hidrodinamică
factorul calcificării sporite
prezenţa terminaţiunilor nervoase în smalţ
Structurile proprii dentinei sunt:
tubulii dentinali
odontoblastele
ameloblastele
liniile Owen
liniile Retzius
Pentru gingie este caracteristic:
tunica mucoasă gingivală
tunica mucoasă aderă la periost
epiteliu mucoasei este de tip pluristratificat pavimentos
este prezentă lama submucoasă
epiteliul este aşezat pe un ţesut conjunctiv dens
Selectaţi straturile epiteliului gingival:
bazal
spinos
cornos
lucid
granular
Selectaţi zonele teritoriului gingival:
gingia liberă
gingia ataşată
gingia interdentară
gingia coronară
gingia smalţului
Selectaţi zonele gingiei libere:
rebordul
propriu zisă
zona palatină
linguală
bucală
Depresiunea buco-faringeană a embrionului reprezintă:
primordiul cavităţii bucale
pungă oarbă
primordiul cavităţii nazale
invaginaţie a ectodermului
invaginaţie a entodermului
Din primul arc faringian se dezvoltă:
primordiul mandibulei
osul hioid
primordiul maxilei
cartilajul tiroidian
cartilajul cricoidian
Din arcul doi faringian se dezvoltă:
Arcul trei faringian dă naştere:
primordiului mandibulei
osului hioid
primordiului maxilei
cartilajului tiroidian
cartilajului cricoidian
Din perechea I de pungi faringiene se dezvoltă:
cavitatea urechii medii
trompele lui Eustahii
amigdalele palatine
glandele paratiroide
timusul
Din perechea II de pungi faringiene se dezvoltă:
Din perechea III de pungi faringiene se dezvoltă:
Din perechea IV de pungi faringiene se dezvoltă:
Mugurii nazali mediani participă la formarea:
maxilei
buzei superioare
cavităţii nazale
buzei inferioare
mandibulei
Mugurii mandibulari constitue primordiul:
Pulpa dentară:
reprezintă ţesutul moale al dintelui
conţine substanţa fundamentală
reprezintă ţesutul dur al dintelui
conţine fibre reticulare
conţine fibre colagene
comunică prin apexul radicular cu ţesutul conjunctiv peridentar
conţine fibre de colagen
conţine fibre elastice
este lipsită de vase sanguine
conţine celulele ţesutului conjunctiv
Selectaţi celulele din pulpa dentară:
fibrocite izolate, fibroblaste
fibrocite aglomerate, celule Hohl
odontoblaste aşezate într-un singur strat
monocite
limfocite T şi macrofage
Zona Weil din pulpa dentară reprezintă:
o zonă intens celularizată
o zonă slab celularizată
o zonă granulară
fibrele Sharpey
corpurile odontoblastelor
În pulpa dentară deosebim următoarele zone:
germinativă
miezul pulpei
odontoblastică
acelulară (Weil)
bogat celulară
Miezul pulpei dentare conţine:
număr redus de celule
fibre nervoase şi vase sanguine
odontoblaste
celule Hohl
miocite
Periodontul este format din:
ligamentele alveolo-dentare
spaţiul dintre dinte şi gingie
crestele alveolare
osul alveolar
parodonţiul
Cementul:
este mai dur ca dentina
conţine 50-55% substanţe organice
45-50% substanţe anorganice
mai puţin dur ca dentina
mai dur ca smalţul
Parodonţiul este alcătuit din:
cement
smalţ
gingie
Ligamentul parodontal este constituit din:
ţesut conjunctiv lax
ţesut reticular
ţesut conjunctiv dens ordonat
ţesut conjunctiv dens neordonat
ţesut adipos
Selectaţi fibrele ligamentului parodontal:
fibre de colagen tip I
fibre de colagen tip III
fibre de reticulină
fibre elastice
fibre musculare striate
Selectaţi grupurile ligamentului parodontal:
dentoalveolar
amelodentinal
amelocemental
gingival
alveolar
Epiteliul gingival este:
pluristratificat pavimentos cornificat
pluristratificat pavimentos necornificat
stratificat de tranziţie
unistratificat anizomorf
unistratificat prismatic
Osul alveolar:
este parte integrantă a organului dentar
apare şi dispare odată cu dintele
este alcătuit din 2 lame de os compact
conţine numai cementocite
nu conţine măduvă hematogenă
Cementul se formează din:
stratul extern a sacului dentar
stratul intern a sacului dentar
pulpa dentară
periodont
Selectaţi funcţiile pulpei dentare:
formativă
protectivă
reparativă
de susţinere
trofică
Selectaţi funcţiile cementului:
fixarea ligamentului parodontal
vascularizarea dentinei
implicarea în ataşamentul dintelui
nutriţia dintelui
izolarea pulpei dentare afectate
Selectaţi funcţiile ligamentului parodontal:
de transport
senzorială
nutritivă
Mucoasa gingivală. Selectaţi funcţiile ei:
senzitivă
de protecţie
Membrana bazală a epiteliului mucoasei gingivale conţine:
lamina lucida
lamina densa
lamina cribroza
lamina reticularis
lamina proprie
Selectaţi celulele cementului:
miocit
cementoblast
ovocit de ordinul I
cementocit
plazmocit
Sursa embrionară de dezvoltare a cementului este:
placa dentară
stratul Weil
sacul dentar
celula Hohl
Glandele salivare minore:
retă continuu
retul este vărsat direct în sânge
ductele lor se deschid direct la suprafaţa cavităţii bucale
sunt acoperite de capsulă conjunctivă
produc cea mai mare parte din salivă (circa 95%)
Glandele salivare majore sunt reprezentate de:
parotidă
paratiroidă
pancreas
sublinguală
submandibulară
Glandele parotide: Selectaţi afirmaţia / afirmaţiile corecte:
unitatea morfo-funcţională a glandei este foliculul
asigură 30% din totalul volumului de salivă
saliva produsă de aceste glande conţine un nivel înalt de amilază salivară
componenta retorie este formată din acini de tip mucos
componenta retorie este formată din acini de tip seros
După caracterul retului acinii glandelor salivare pot fi:
seroşi
mucoşi
micşti
tubulari
alveolari
Acinii retori a glandelor salivare sunt compuşi din celule:
musculare netede (miocite)
retoare
mioepiteliale
foliculare
reticulare
Rolul funcţional al salivei:
excretor
antimicrobian şi de menţinere a integrităţii dintelui
de tamponare
digestiv
retor
Glandele salivare submandibulare sunt:
simple alveolare neramificate
simple alveolare ramificate
mixte predominant seroase
mixte predominant mucoase
compuse tubulo-alveolare ramificate
Selectaţi glandele salivare minore:
labiale
sublinguale
palatine
sebacee
bucale
Sistemul canalicular (componenta excretorie) a glandei salivare este format din canalele:
striate
intercalare
terminale (interlobulare)
colectoare
contorte
Glandele salivare majore. Morfologic deosebim următoarele structuri:
capsula
substanţa corticală
stroma (septuri conjunctive)
lobuli
substanţa medulară
Canalele intercalare a glandelor salivare sunt tapetate de epiteliul:
pluristratificat pavimentos keratinizat
pluristratificat pavimentos nekeratinizat
de tranziţie
unistratificat cilindric
unistratificat cubic
Canalele striate a glandelor salivare sunt tapetate de epiteliul:
unistratificat anizomorf cilindric
unistratificat pavimentos
Din canalele intralobulare a glandelor salivare fac parte canalul:
principal
intercalar
striat
terminal
colector
Mucoasă orală poate fi:
de tapetare
de excreţie
de absorbţie
masticatorie
specializată
Mucoasa orală de tapetare acoperă regiunile enumerate cu EXCEPŢIA:
palatul dur
interiorul buzelor
palatul moale
suprafaţa dorsală a limbii
planşeul gurii
Mucoasa orală masticatorie tapetează:
gingia
suprafaţa ventrală a limbii
procesele alveolare
Mucoasa orală specializată acoperă:
interiorul obrajilor
În mucoasa orală deosebim:
lamina musculară
epiteliu de suprafaţă
submucoasa
tunica musculară
Epiteliul mucoasei orale poate fi:
pluristratificat cilindric nekeratinizat
pluristratificat pavimentos ortokeratinizat
pluristratificat pavimentos parakeratinizat
Mucoasa orală de tapetare. Selectaţi afirmaţia / afirmaţiile corecte:
aderă de planurile osoase
acoperă toate ţesuturile moi ale cavităţii bucale
este adaptată pentru funcţia de masticaţie şi frecare
nu este succedată de submucoasă
are epiteliu pluristratificat pavimentos nekeratinizat
Mucoasa orală masticatorie. Selectaţi afirmaţia / afirmaţiile incorecte:
tapetează gingia şi palatul dur
este adaptată pentru recepţia gustului
are epiteliu pluristratificat pavimentos ortokeratinizat
are epiteliu cu arii de parakeratinizare
este urmată de submucoasă
Mucoasa orală specializată. Selectaţi afirmaţia / afirmaţiile corecte:
este adaptată pentru percepţia gustului
tapetează suprafaţa ventrală a limbii
derivatele ei organizează papilele linguale
Papilele linguale pot fi:
caliciforme (circumvalate)
filiforme
digitiforme
fungiforme
foliate
Selectaţi papile linguale ce conţin muguri gustativi:
caliciforme
Papilele filiforme ale limbii. Selectaţi afirmaţia / afirmaţiile corecte:
sunt răspândite uniform pe suprafaţa dorsală a limbii
sunt conice, simple sau bifide
conţin muguri gustativi
au rol mecanic
sunt mai bine dezvoltate la nou-născuţi
Papilele foliate ale limbii. Selectaţi afirmaţia / afirmaţiile corecte:
sunt deobicei în număr de 8-12 papile
au forma unor pliuri paralele
conţin muguri gustativi funcţionali în perioada neonatală
sunt implicate în procesul de masticaţie
sunt acoperite de epiteliu pluristratificat pavimentos parakeratinizat
Mugurele gustativ. Selectaţi afirmaţia / afirmaţiile corecte:
este organ senzorial intraepitelial
este compus din celule senzoriale de provinenţă nervoasă
are rol de chemoreceptor
este localizat la nivelul papilelor linguale
porul gustativ se deschide la polul bazal al mugurului gustativ
Populaţia celulară a mugurului gustativ este reprezentată de celulele:
amacrine
bazale
intermediare (senzoriale)
clare (tipul I)
Celulele bazale ale mugurului gustativ. Selectaţi afirmaţia / afirmaţiile corecte:
au funcţie asemănătoare cu celulele Schwan
au la polul apical microvilozităţi
au rol de receptor gustativ
sunt localizate la baza mugurului gustativ
reprezintă substratul cambial pentru mugurele gustativ
Celulele intermediare ale mugurului gustativ. Selectaţi afirmaţia / afirmaţiile corecte:
prezintă o prelungire subţire (bastonaş gustativ)la polul apical
formează sinapse cu fibrele nervoase
au rol de susţinere
sunt responsabile de formarea substanţei dense amorfe din canalul gustativ
Mugurii gustativi:
comunică cu ţesutul conjunctiv subiacent prin porul bazal
conţin celule epiteliale modificate (senzoriale)
sunt numeroşi în papilele filiforme
nu funcţionează sincron
sunt delimitaţi de epiteliu printr-o capsulă fină de ţesut conjunctiv
Toate celulele enumerate alcătuiesc bariera imună a cavităţii bucale, cu EXCEPŢIA:
limfocitele
keratinocitele
macrofagele
plasmocitele
granulocitele
Limba. Afirmaţiile enumerate sunt corecte, cu EXCEPŢIA:
este un organ muscular cu rol deosebit în deglutiţie şi recepţia gustului
faţa dorsală are un aspect neregulat, datorită prezenţei papilelor linguale de diferite forme
toate papilele limbii sunt derivatele tunicii mucoase
printre fasciculele musculare se găsesc glande acinoase de tip seros, de tip mucos şi mixt
serveşte drept organ limfoid, în care are loc diferenţierea limfocitelor T
În preparatul histologic al unei glande salivare se disting numeroşi acini retori seroşi, mai puţini acini retori mucoşi, ducte striate şi interlobulare bine conturate. Selectaţi glanda descrisă.
glanda sublinguală
pancreasul exocrin
glanda sudoripară
glanda parotidă
glanda submandibulară
Selectaţi glandele salivare:
pancreasul
După localizare deosebim amigdalele:
faringiană
palatină
glotică
Amigdala faringiană. Toate afirmaţiile sunt adevărate, cu excepţia:
este localizată la baza nazofaringelui
este tapetată de epiteliul pseudostratificat cilindric ciliat
conţine ţesut limfoid aranjat difuz
la nivelul criptelor nu se deschid ductele glandelor salivare
inflamaţia amigdalei se numeşte ADENOID (vegetaţii adenoide)
Amigdala palatină. Selectaţi afirmaţia / afirmaţiile corecte:
este tapetată la exterior de un epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat
are parenchim format din noduli limfoizi şi arii de limfocite dispuse interfolicular
ductele glandelor salivare minore de tip sero-mucos, prezente оn lamina propria, se deschid la nivelul criptelor
epiteliul criptelor conţine celule prezentatoare de antigen
caracteristic pentru epiteliul criptelor este prezenţa unei membrane bazale de tip continuu
Criptele amigdalei palatine pot conţine:
celule epiteliale descuamate
leucocite moarte
bacterii
fibrocite
resturi alimentare