Grosimea componentei metalice în coroana M/C este de:
1,5 – 2 mm
1,0 – 1,2 mm
0,5 – 0,8 mm
0,3 – 0,4 mm
0,1 – 0,2 mm
Grosimea componentei fizionomice în coroana M/C este de:
0,8 – 2,0 mm
2,5 – 2,8 mm
3,0 – 3,5 mm
3,6 – 3,8 mm
3,8 – 4,0 mm
Coroana ecuatorială are limitele:
supraecuatorial
infraecuatorial
în limitele ecuatorului
în limitele zonei ocluzale
în limitele zonei cervicale
Coroana telescopată este indicată:
ca microproteză unidentară
ca element în diferite şini fixe
ca element de fixare în protezele parţiale mobilizabile
ca element de fixare în protezele totale
ca microproteză bidentară
Pivotul coroanei de substituţie trebuie să aibă o grosime de:
1- 1,2 mm
2 – 2,5 mm
2,5 – 3,0 mm
0,3 – 0,5 mm
n-are importanţă
Coroana de substituţie tip Richmond este indicată când:
rădăcina este mobilă
rădăcina este la nivelul gingiei
rădăcina este supragingival şi are pereţii subţiri
canalul radicular nu este trecător
rădăcina nu este dreaptă
Coroana de substituţie după Ilina-Markosian este prezentată de:
coroană, pivot şi încrustaţie
coroană şi pivot
coroană şi încrustaţie
coroană cu şanţuri verticale
coroană cu şanţuri orizontale
Coroanele de înveliş trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
A-să refacă funcţia glandelor salivare
B-uşor să se deplaseze din cavitatea orală de către pacient
C-să fie uşor înclinate oral
D-să reconstituie punctele de contact proximale
E-uşor să se supună sterilizării
Coroanele de înveliş sunt indicate:
A-la dorinţa pacientului
B-ca elemente de agregare în punţile dentare
C-ca elemente de protecţie a acţiunii nocive a razelor UV
D-ca elemente de profilaxie a afecţiunilor parodontale
E-pe dinţi mobili de gradul III
După destinaţie coroanele de înveliş pot fi:
A-de protecţie sau provizorii
B-de refacere a lăţimii arcadei dentare
C-de refacere a funcţiei analizatorice a cavităţii orale
D-de lichidare a proceselor inflamatorii în periodonţiu
E-de lichidare a proceselor inflamatorii a fibromucoasei
Coroanele de înveliş pot fi confecţionate din următoarele metale:
Au
Cu
Ti
Ag
Cr
La confecţionarea coroanelor de înveliş din acrilat se utilizează:
A-sinma-74
B-acrel
C-ftorax
D-acronil
E-bacril
Avantajele coroanelor confecţionate prin tehnica turnării şunt:
A-fizionomice
B-semifizionomice
C-redau cu o mare exactitate suprafeţele ocluzale
D-fiziologice
E-igienice
Coroanele întreg turnate cu grosimea dirijată au pereţii cu grosimea de:
0,1-0,2 mm
0,3-0,4 mm
1-1,5 mm
2,0 mm
2,2 mm
Coroana de înveliş ecuatorială este indicată pe:
A-incisivi
B-canini
C-molari
D-dinţi timpurii
E-dinţi mobili de gradul III
Coroana metalică telescopată prezintă o lucrare protetică:
A-unitară
B-dublă
C-triplă
D-provizorie
E-transparentă
La confecţionarea coroanelor fizionomice din ceramică modelul se va realiza cu bonturi:
A-mobilizabili
B-nemobilizabili
C-din ghips medical
D-ceară dentară specială
E-ceară de albine
Tehnica clasică de confecţionare a coroanelor din acrilat prevede următoarele etape de laborator:
A-prepararea dintelui stâlp şi amprentarea
B-modelarea machetei viitoarei coroane din ceară specială
C-modelarea machetei viitoarei coroane din acrilat autopolimerizabil
modelarea machetei viitoarei coroane din ceară de albine
modelarea machetei viitoarei coroane din ceară vegetală
Penrtu confecţionarea coroanei metalo- ceramice e necesar de un model de lucru confecţionat din:
ghips medical fără dinţi mobilizabili
ghips medical cu dinţi mobilizabili
superghips cu dinţi mobilizabili
supergips fără dinţi mobilizabili
ceramică
Pentru confecţionarea coroanei Jacket din porţelan (ceramică) modelul de lucru se v-a confecţiona din:
superghips fără dinţi mobilizabili
aliaje uşor fuzibile
Absenţa dinţilor 8 la mandibulă va corespunde următoarei clase a edentaţiei parţiale după Kennedy:
I
II
III
IV
nu este edentaţie parţială
Absenţa incisivilor centrali superiori v-a corespunde următoarei clase a edentaţiei parţiale după Kennedy:
Absenţa unilaterală a molarilor la maxilă v-a corespunde următoarei clase a edentaţiei parţiale după Kennedy:
V
Absenţa bilaterală a molarilor la mandibulă v-a corespunde următoarei clase a edentaţiei parţiale după Kennedy:
Absenţa primului molar din stânga la mandibulă v-a corespunde următoarei clase a edentaţiei parţiale după Kennedy:
Prezenţa molarului 3 la mandibula din stânga şi absenţa tuturor celorlalţi molari v-a corespunde următoarei clase a edentaţiei parţiale după Kennedy:
Absenţa bilaterală a primilor molari la maxilă v-a corespunde următoarei clase a edentaţiei parţiale după Kennedy:
La prezenţa numai a molarilor 3 la mandibulă edentaţia parţială v-a corespunde următoarei clase după Kennedy:
Corpul de punte suspendat în puntea dentară este indicat la restabilirea integrităţii arcadelor dentare:
în zonele laterale
în zona frontală
în orice zonă
în zonele fronto-laterale
în zonele fără atrofia apofizei alveolare
Corpul de punte în formă de semi-şa este indicat în punţile dentare:
demontabile
din două bucăţi
mobilizabile
acrilice
metalo-ceramice
Forma corpului de punte depinde nu numai de topografia breşei dar şi de:
înălţimea dinţilor limitrofi breşei
starea coronară a dinţilor limitrofi breşei
lăţimea apofizei alveolare
gradul de atrofie a apofizei alveolare
tipul de ocluzie
Corpul de punte în semi-şa se recomandă la confecţionarea punţilor dentare:
din 2 bucăţi
din M/C
Spaţiul fiziologic de inocluzie este individual şi variază de la:
1,0 – 6,0 mm
7,0– 8,0 mm
9,0-10,0 mm
11,0–12,0 mm
mai mult de 12,0 mm
Spaţiul minim de inocluzie fiziologic este de la:
2,0-3,0 mm
Ca element component al punţii dentare este:
patricea elementului retentiv
porţiunea de lipire
corpul punţii
arcul protezei
cuspizii coroanei dintelui ancoră
Cea mai rezistentă punte dentară va fi:
din fier
din Au titlul 916
din Cu
confecţionată galvanoplastic
din aliaj Cr-Co
După aspectul fizionomic punţile dentare pot fi:
suspendate
punctiforme
semifizionomice
lipite
întreg turnate
Corpul de punte are formă
ovală
de semicasetă
semiovală
aplatizată
alungită
Corpul punţii dentare mobilizabile în raport cu apofiza alveolară are formă de:
cupă
şa
semioval
patrat
cub
După metoda confecţionării punţile dentare acrilice pot fi:
sculptate
frezate
polimerizate
ştanţate
electro-galvanice
Corpul de punte dintr-o bucată trebuie să fie:
A-din două aliaje
din trei aliaje
din acelaş material ca şi elementele de agregare
elastic
plastic
Suprafaţa mucozală a corpului de punte trebuie să fie:
poroasă
ascuţită
groasă
subţire
netedă
Componenta metalică la puntea dentară m/a total fizionomică este:
faţetat numai vestibular
sub formă de cupă
sub formă de semicupă
sub formă de bară rotundă
cu elemente retentive pe toate suprafeţele
Ca elemente retentive în puntea dentară m/a cu componenta metalică întreg turnată pot fi:
butoni
magniţi
lacuri
clei cpecial
clei silicat
După aspectul fizionomic deosebim punţi dentare:
metalice
galvanoplastice
din aur
din argint
parţial fizionomice
total fizionomice
nefizionomice
După modul de fixare punţile dentare pot fi:
A-mobilizabile
B-fixate prin magneţi
C-sudate
D-lipite
E-solidarizate
A-fixe
Cerinţele către coroane ca elemente de ancorare în punţile dentare fixe sunt:
să fie lucioase
să fie netede
să fie lipicioase
să repete forma dinţilor ancoră
să nu repete forma dinţilor ancoră