Care din următoarele afirmații sunt corecte?
pragul de excitație a fibrelor nervoase și musculare este egal
pragul de excitație a fibrelor musculare este mai mic decât a fibrelor nervoase
pragul de excitație a fibrelor nervoase este mai mic decât a fibrelor musculare
pragul de excitație a fibrelor nervoase este mai mare decât a fibrelor musculare
pragul de excitație a fibrelor musculare este mai mare decât a fibrelor nervoase
teaca mielinică propagă impulsul nervos
teaca mielinică este un izolator electric
teaca mielinică are funcția trofică
teaca mielinică participa la creșterea fibrei nervoase
teaca mielinică asigura transportul unor mediatori
neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele medulare T1-L2
lanțul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală până în regiunea sacrală a măduvei spinării
fibrele preganglionare simpatice secretă noradrenalină
acetilcolina este secretată şi de către unele fibre postganglionare simpatice
diametrul venelor sanguine este reglat în totalitate de către sistemul nervos parasimpatic
fibrele preganglionare parasimpatice se găsesc și în nervul cranian III (oculomotor)
nervii vagi asigură inervația parasimpatică a inimii
fibre vasoconstrictoare parasimpatice se află și în glandele salivare
fibrele preganglionare parasimpatice secretă acetilcolina
fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele ținta, noradrenalină
excitația prin fibra nervoasă se propagă numai distal de la locul excitării
excitația prin fibra nervoasă se propagă bilateral de la locul excitării
excitația prin fibra nervoasă se propagă izolat de alte fibre nervoase
are loc retenția (încetinirea) propagării excitației prin fibra nervoasă în strangulațiile Ranvier
propagarea excitației prin fibra nervoasă se supune legii integrității fiziologice
suprarăcirea nervului duce la micșorarea pragului de excitație
suprarăcirea nervului duce la micșorarea labilității
suprarăcirea nervului duce la mărirea excitabilității
suprarăcirea nervului duce la mărirea labilității
suprarăcirea nervului duce la mărirea pragului de excitație
difuziunea simplă are loc prin proteinele cărăus
difuziunea simplă are loc prin exocitoză
difuziunea simplă are loc prin canalele ionice
difuziunea simplă are loc prin bistratul lipidic
difuziunea simplă are loc prin pompe ionice
hiperpolarizarea duce la micșorarea excitabilității pentru că se mărește valoarea potențialului de repaus
hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilității pentru că se micșorează valoarea potențialului de repaus
hiperpolarizarea duce la micșorarea excitabilității pentru că se mărește pragul de excitație
hiperpolarizarea duce la micșorarea excitabilității pentru că se micșorează pragul de excitație
hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilității pentru că se micșorează pragul de excitație
micșorarea potențialului de repaus duce la mărirea pragului de excitație
depolarizarea provoacă scăderea excitabilității
hiperpolarizarea provoacă creșterea pragului de excitație
mărirea pragului de excitație denotă o micșorare a excitabilității
hiperpolarizarea nu modifică excitabilitatea
o substanță se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin transport activ primar
o substanță se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin difuzie facilitată
o substanță se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin canale ionice
o substanță se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin simport
o substanță se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin osmoză
există cotransport de Na+ și apă
există cotransport de Na+ și H+
există cotransport de Na+ și glucoză
există cotransport de Na+ și Ca2+
există cotransport de Na+ și aminoacizi
răspunsul local se propagă de-a lungul țesutului (fibrei) fără decrement
răspunsul local corespunde legii "totul sau nimic"
răspunsul local corespunde legii forței (depinde de valoarea excitantului subliminal)
răspunsul local nu se propagă de-a lungul fibrei
răspunsul local se sumează
miozina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor
mioglobina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor
actina este o proteină din filamentele subțiri ale miofibrilelor
creatinina este o proteină din filamentele subțiri ale miofibrilelor
tropomiozina este o proteină din filamentele subțiri ale miofibrilelor
ionii de Ca2+ cuplează excitația cu contracția
ionii de Ca2+ împiedică contracția
ionii de Ca2+ mențin contracția
ionii de Ca2+ eliberează energia necesară contracției
ionii de Ca2+ opresc contracția
în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată în interior +
în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată pe suprafața externă -
în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată în interior -
în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată pe suprafața externă +
sarcina lipsește pe membrana celulei excitabile în stare de repaus
potențialul de acțiune se supune legii "totul sau nimic"
potențialul de acțiune corespunde legii forței (depinde de valoarea excitantului supraliminal)
potențialul de acțiune se propagă de-a lungul țesutului (fibrei) fără decrement
potențialul de acțiune se sumează
potențialul de acțiune se propagă de-a lungul țesutului (fibrei) cu decrement
prin sinapsa neuromusculară excitația se propagă unilateral
prin sinapsa neuromusculară excitația se propagă bilateral
are loc retenția (încetinirea) propagării excitației prin sinapsa neuromusculară
în sinapsa neuromusculară este posibilă sumarea excitațiilor
are loc accelerarea propagării excitației prin sinapsa neuromusculară
prin fibrele mielinice transmiterea excitației este saltatorie
prin fibrele mielinice transmiterea excitației este continuă
prin fibrele amielinice transmiterea excitației este saltatorie
viteza de transmitere a excitației in fibrele amielinice e mai mare decât in cele mielinice
viteza de transmitere a excitației e mai mare în fibrele mielinice comparativ cu cele amielinice
potențialul de repaus depinde de diferența de concentrații a ionilor pe ambele parți ale membranei
intensitatea excitantului determină valoarea potențialului de repaus
potențialul de repaus depinde de permeabilitatea selectiva a membranei pentru diferiți ioni
activitatea pompei Na+/K+ menține potențialul de repaus
potențialul de repaus este cauzat de intrarea permanentă a ionilor de Ca2+ în celulă
la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potențialul de repaus se micșorează
la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potențialul de repaus se mărește
la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea excitația
la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, va apărea excitația
la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea depolarizarea
există antiport pentru Na+/K+
există antiport Na+/Ca2+
există antiport Na+/H+
există antiport Na+/glucoză
există antiport Na+/aminoacizi
potențialul de acțiune apare la acțiunea excitantului suprapragal
potențialul de acțiune apare la acțiunea excitantului subpragal
potențialul de acțiune apare la acțiunea excitantului pragal
potențialul de acțiune se supune legii "tot sau nimic"
Care din următoarele afirmații sunt INCORECTE? Fovea centralis este suprafața retinei unde
concentrația celulelor cu conuri este maximă
acuitatea vizuală este maximă
lipsesc celule cu bastonaşe
nervul optic părăsește globul ocular și arterele globului ocular intră
sensibilitatea la lumină este mai mare față de alte arii din retină
Care din următoarele asocieri sunt INCORECTE
reflex tendinos Golgi -bisinaptic
reflex miotatic - monosinaptic
reflex de extensie simplă - multisinaptic
circuit Renshaw - adrenalină
reflex rotulian - reflex polisinaptic
Care din următoarele caracteristici ale axonului este dependenta mai mult de diametrul sau?
potențialul de repaus
durata perioadei refractare
viteza de conducere a potențialului de acțiune
amplitudinea potențialului de acțiune
activitatea pompei de Na-K
Care din următoarele celule formează cai eferente de la cortexul cerebelos
celulele Purkinje
celulele stelate interne (celulele cu coșuleț)
celulele granulare
celulele stelate externe
celulele spinotalamice
Care din următoarele conductanțe (g) este mai mare în timpul fazei de platou a potențialului de acțiune ventricular, fața de repaus
g Na+
g K+
conductanță totală a membranei
g Ca2+
g CP
Care din următoarele procese NU contribuie la hemostază locală (microcirculatorie)
expunerea plachetelor sanguine la collagen
conversia protrombinei la trombină
conversia plasminogenului la plasmină
conversia fibrinogenului la fibrin
eliberarea de tromboxan A2
Care din următoarele procese NU contribuie la hemostază locală
expunerea plachetelor sanguine la colagen
conversia protrombinei în trombină
conversia plasminogenului în plasmină
conversia fibrinogenului în fibrină
Care din următoarele senzații NU sunt inițiate de la nivelul terminațiilor nervoase libere?
senzații tactile
senzații de durere
senzații termice
senzația de gust
senzația de gâdilat
Care din următoarele structuri NU aparține de cohlee?
rampa vestibulară
rampa medie
rampa timpanică
utricula
membrana bazilară
Care din următoarele substanțe, derivate din plachetele sanguine, sunt implicate în activarea lor
tromboxanul A2
trombina
adenozindifosfatul (ADP)
plasminogenul
ionii de Ca+2
Care din următoarele substanțe, prezente în concentrații ridicate în putamen, nucleul caudat și substanța neagra, scad în concentrație în boala lui Parkinson
acetilcolina
dopamina
histamina
GABA
melatonina
Care din următoarele substanțe, prezente în concentrații ridicate în putamen, nucleul caudat și substanța neagră, scad în concentrație în corea Hantington
Care din următoarele țesuturi conține cea mai mare proporție de apa
țesutul muscular
țesutul cartilaginos
țesutul osos
dentina
smalțul dentar
Care din următoarele țesuturi conține cea mai mica proporție de apa
Care din următoarele tipuri de lentile au efect divergent
biconcave
biconvexe
plan concave
sferice concave
sferice convexe
Care formațiuni intra în componenta mezencefalului
talamusul
hipotalamusul
substanța neagra
coliculii cvadrigemeni
nucleii roșii
Care receptori NU pot fi activați prin acetilcolina
receptorii alfa-1 și alfa-2-adrenergici
receptorii beta-1-adrenergici
receptorii beta-2-adrenergici
receptorii nicotinici
receptorii muscar-inici
Care receptori sunt mai sensibili la adrenalină, decât la noradrenalină
receptorii alfa-1-adrenergici
receptorii alfa-2-adrenergici
receptorii beta-3-adrenergici
Care receptori sunt parte componentă a canalelor ionice pentru Na+ și K+
alfa-1-receptorii
alfa-2-receptorii
beta-1-receptorii
receptorii muscarinici
Care regiuni ale creierului participa în reacții emoționale
cortexul limbic
sistemul limbic
ganglionii bazali
Care segment al membranei bazilare vibrează cu cea mai mare amplitudine la sunete cu frecventa înaltă
segmentul de la baza cohleei
segmentul mediu
segmentul distal
segmentul distal si mediu
toate trei segmente vibrează cu amplitudine egala
Care structuri ale creierului sunt responsabile de trecerea informației din memoria de scurtă durată in memoria de lungă durată
nucleul supraoptic al hipotalamusului
hipofiza
cerebelul
hipocampul
Care substanță din cele enumerate este cea mai dureroasa
serotonina
bradichinina
ioni de potasiu
Care sunt căile ce transmit informațiile senzitive ce provin de la segmentele somatice ale corpului
tractul rubrospinal
sistemul lemniscal dorsal
tractul piramidal
tractul reticulospinal
sistemul antero-lateral
Care sunt caracteristicile comune în organizarea sistemului nervos vegetativ simpatic și parasimpatic
lungimea fibrelor preganglionare
neuromediaţia la nivel ganglionar
receptorul nicotinic la nivel ganglionar
lungimea fibrelor postganglionare
originea fibrelor preganglionare
Care sunt efectele acțiunii colecistokininei în secreția biliara
produce creșterea secreției de bila în ficat
produce închiderea sfincterului Oddi
determina contracția colecistului
determina relaxarea sfincterului Oddi
formează pigmenții biliari
