341 CM. Pereții porțiunii centrale și ai cornului anterior al ventriculului lateral sunt formați de:
Thalamus
Capul nucleului caudat
Nucleul lentiform
Septul pelucid
Septul median
342 CM. Pereții cornului inferior al ventriculului lateral sunt constituiți de:
Substanța albă a corpului calos
Coada nucleului caudat
Hipocamp
Circumvoluțiunea parahipocampală
Eminenţa colaterală
343 CM. Cornul posterior al ventriculului lateral are pereții formați de:
Fibrele corpului calos
Fibrele capsulei externe
Pintenul cocoșului
Talpa de gâscă
Creasta de cocoş
344 CM. Ventriculul lateral:
Conţine un plex coroid fin
Posedă o porţiune centrală, plafonul căreia e constituit de corpul calos
Posedă un corn inferior pe planşeul căruia se află corpul amigdaloidian
Are un corn posterior care se extinde în lobul occipital
Se află mai jos de capul nucleului caudat
345 CM. În care din următoarele formaţiuni nu se află plex coroid?
Cornul anterior al ventriculului lateral
Porţiunea centrală a ventriculului lateral
Cornul inferior al ventriculului lateral
Apertura laterală a ventriculului IV
Cornul posterior al ventriculului lateral
346 CS. Lichidul cefalorahidian se găseşte:
Sub pia mater
În afara durei mater
Între pia mater şi dura mater
Între arahnoidă şi dura mater
Între pia mater şi arahnoidă
347 CS. Arahnoida se caracterizează prin:
Este situată la exterior de pahimeninge
Delimitează spațiul epidural
Participă la formarea plexurilor vasculare
Formează granulații arahnoidiene
Nici una din afirmații nu este corectă
348 CS. Fisura coroidă:
Se află în apropiere de marginea laterală a fornixului
Se extinde în cornul posterior (occipital) al ventriculului lateral
Se află între talamus și fornix
Nu se extinde în lobul temporal
Nimic din cele enunţate
349 CS. Care dintre următoarele artere nu fac parte din poligonul arterial?
Carotidă internă
Cerebrală anterioară
Comunicantă posterioară
Coroidă anterioară
Comunicantă anterioară
350 CS. Nevraxul este învelit de următoarele formaţiuni, EXCEPTÂND:
Pia mater
Arahnoida
Dura mater
Neurolema
Lichidul cefalorahidian
351 CM. Pahimeningele encefalului; afirmații corecte:
Aderă tenace la faţa internă a oaselor craniului pe toată suprafața
Aderă strâns numai în regiunea bazei craniului
La nou-născut este bine sudat în regiunea suturilor craniului
La maturi este ușor detașabil în regiunea calvariei
Intre pahimeninge si oasele craniului exista spațiul epidural
352 CM. Tentorium cerebelli:
Reprezintă un derivat al pahimeningelui cerebral
Conţine sinusul sagital inferior care trece prin marginea lui liberă
Conţine sinusul sigmoid, care trece prin marginea lui, ataşată la os
Este ataşat la porţiunea posterioară a falx cerebri
Este ataşat la apofizele clinoide posterioare
353 CM. Falx cerebri:
Reprezintă un derivat al durei mater encefalice
Pe marginea lui inferioară trece sinusul sigmoidian
Este ataşat la cortul cerebelului
Este ataşat la crista galli a osului frontal
Pe una din marginile lui trece sinusul rect
354 CM. Criterii caracteristice pentru sinusurile pahimeningelui:
În secțiune transversală, de regulă, au formă triunghiulară
Pereții lor colabează
În componenţa peretelui lor se conțin fibre musculare netede
În lumenul lor pot fi septe şi trabecule, care reglează direcția sângelui
Comunică cu lacunele laterale
355 CM. Vasculara encefalului (pia mater) posedă următoarele particularități:
Pătrunde in șanțurile si scizurile creierului
In țesutul nervos delimitează spatiile perivasculare si pericelulare (Robin-Virchow)
Împreună cu vasele sangvine participă la formarea plexurilor coroide
Delimitează spațiul subdural
Toate afirmațiile sunt corecte
356 CM. Pia mater spinală:
Este separată de măduva spinării printr-un spaţiu
Conţine foarte multe vase sangvine
E înconjurată de lichid cerebrospinal
Se extinde în regiunea encefalului
Formează ligamentele denticulate
357 CM. Care din afirmații caracterizează lichidul cefalorahidian:
Este eliminat în sinusurile pahimeningelui
Umple ventriculele creierului și spațiul subarahnoidian
Se produce in mod normal in cantitatea de 500 - 550 ml nictimeral
Circulă datorită presiunii hidrostatice
Din spațiul subarahnoidian prin orificiul Magendie şi Luschka trece în ventriculul IV
358 CM. Licvorul cerebrospinal:
Se produce în special în ventriculele laterale
Trece în spaţiul subarahnoidian prin orificiile din plafonul ventriculului IV
Reintră în circulaţie în special prin sinusul sigmoidian
Conţine proteine în aceiaşi concentraţie ca şi plasma sângelui
Trece din ventriculul III în ventriculul IV prin orificiul interventricular
359 CS. Care din următoarele perechi de structuri nu sunt acoperite cu ependimă?
Hipocampul, calcar avis
Nucleul caudat, thalamus
Hypothalamus, fornix
Septum pellucidum, corpus callosum
Nucleus lentiformis, nucleus aсcumbens
360 CM. Artera cerebrală medie:
Este ramură a arterei bazilare
Irigă cea mai mare parte a feţei superolaterale a emisferei cerebrale
Irigă toată circumvoluţiunea precentrală
Trece prin şanţul cerebral lateral
Irigă capsula internă
361 CS. Deutoneuronul căii sensibilităţii doloroase se află în:
Cornul medular anterior
Cornul medular lateral
Comisura cenuşie preependimară
Cornul posterior medular
Cordonul posterior medular
362 CM. Deutoneuronul căii sensibilităţii epicritice se află în:
Cordonul medular anterior
Cordonul medular posterior
Bulb
Cornul medular posterior
363 CS. Toate căile sensibilităţii exteroceptive au al treilea neuron în:
Măduva spinării
Cerebel
Nucleii bazali
Talamus
364 CS. Protoneuronul căilor spinotalamice se află în:
Ganglionul spinal
365 CM. Cerebelul primeşte informaţii de la receptorii situaţi în:
Sistemul circulator
Sistemul osteoarticular
Sistemul respirator
Sistemul muscular
Viscerele abdominale
366 CM. Cerebelul primeşte informaţii de la următorii receptori:
Organele tendinoase Golgi
Fusurile neuro-musculare
Macule și crestele ampulare
Terminaţiile nervoase libere
Corpusculii Vater-Pacini
367 CS. Protoneuronul căii sensibilităţii exteroceptive este situat în:
Măduvă
Receptorii cutanaţi
Punte
368 CS. Deutoneuronul căii proprioceptive inconştiente se află în:
Cornul lateral
369 CS. Calea cortico-spinală conduce:
Sensibilitatea tactilă, termică şi dureroasă
Sensibilitatea proprioceptivă inconştientă
Motilitatea involuntară
Motilitatea voluntară
Sensibilitatea epicritică
370 CM. Calea piramidală cuprinde următoarele fascicule:
Piramidal direct (anterior)
Corticobulbare
Piramidal încrucişat (lateral)
Reticulospinal
Corticonuclear
371 CM. Calea extrapiramidală cuprinde tracturile:
Olivospinal
Vestibulospinal
Rubrospinal
Corticobulbar
372 CM. Următoarele structuri sunt legate de calea simţului proprioceptiv conștient (de orientare corticală):
Ganglionii spinali
Corpusculii lamelari (Pacini)
Lobul parietal al emisferei cerebrale
Genunchiul capsulei interne
Lemniscul medial