Căile respiratorii inferioare şi organele respiratorii se dezvoltă din:
Intestinul mijlociu
Peretele ventral al intestinului anterior
Intestinul posterior
Ectoderm
Mezoderm
Referitor la căile respiratorii:
. Sunt clasificate in supraglotice si infraglotice
Au pereții rigizi graţie scheletului osos sau fibrocartilaginos
Din exterior sunt tapetate cu peribronhie
Conțin tunica mucoasă care învelește pereții lor din interior
În pătura lor submucoasă se află rețele bogate de vase sangvine menite să încălzească aerul inspirat
Funcțiile căilor respiratorii sunt:
De umectare a aerului inspirat
Purificarea aerului inspirat
Schimbul de gaze
Participă in procesele metabolice
. De încălzire a aerului.
Bifurcația traheei la adult este localizată la nivelul:
Unghiului sternal (Louis)
Articulațiilor sternocondrale III
Discului intervertebral dintre vertebrele toracice V si VI
Apofizei spinoase a vertebrei toracice IV
Corpului vertebrei toracice IV-V.
Scheletotopia traheei la adult:
Vertebra cervicală VI (marginea inferioară) - vertebra toracică V (marginea superioară)
Vertebra cervicală V - vertebra toracică VI
Vertebra cervicală IV - vertebra toracică IV
Vertebra cervicală VI - vertebra toracică IV
Discul intervertebral dintre vertebrele cervicale VI - VII şi vertebra toracică III.
Cea mai sensibilă zonă a arborelui traheobronhic (ultima linie de apărare) e situată la nivelul
Originii bronhiilor de ordinul I
Carinei traheale
Originii bronhiilor de ordinul III
Originii bronhiilor de ordinul IV
Originii bronhiilor de ordinul V.
Unitatea morfofuncțională a plămânului este reprezentată de
Lobulul pulmonar primar
Lobulul pulmonar secundar
Acinul pulmonar
Segmentul bronhopulmonar
Arborele alveolar
Traheea:
Se bifurcă la nivelul vertebrelor toracice IV-V
Constă din inele de cartilaj hialinic
. În partea sa superioară vine in contact cu glanda tiroidă
Posterior de ea se află esofagul
Din exterior e tapetată cu adventice.
Carina traheei poate fi vizualizată prin
Laringoscopie directă
Traheografie
Traheobronhoscopie
Ecografie
Tomografie
Particularitățile structurale ale peretelui traheal sunt:
Prezenţa musculaturii striate
Prezenţa semiinelelor cartilaginoase
Prezenţa epiteliului ciliat
Prezenţa epiteliului pavimentos stratificat
Prezenţa mușchiului traheal.
Cu privire la bronhiile principale:
Ca grosime şi lungime sunt similare
Cea stângă e mai lungă şi mai îngustă
Cea dreaptă e mai scurtă şi mai largă
Cea dreaptă e mai lungă şi mai largă
Cea dreaptă reprezintă continuarea traheei.
Bronhia principală stângă:
E mai lungă ca cea dreaptă
Are o poziție mai verticală ca cea dreaptă
Pătrunde in plămân inferior de arteră
Întretaie esofagul la nivelul vertebrelor toracice IV-V
E mai scurtă ca cea dreaptă
Bronhia principală dreaptă
Are o lungime de 25-30 mm
Se află posterior de aorta toracică
Are o poziție mai verticală ca cea stângă
Este epiarterială
E constituită din 9-12 semiinele cartilaginoase.
Formațiuni cartilaginoase se conțin în pereții
Bronhiei lobare
Bronhiei segmentare
Bronhiolei terminale
. Bronhiolei respiratorii
Ductului alveolar
Cu privire la plămânul drept:
Posedă o fisură oblică şi una orizontală
Prin ligamentul pulmonar e fixat de pleura mediastinală parietală
Peste rădăcina lui trece arcul venei azigos
Constă din zece segmente bronhopulmonare
Prin hilul lui artera pulmonară dreaptă pătrunde mai sus decât bronhia
Cu privire la rădăcina plămânului stâng:
Se află la nivelul vertebrelor toracice V-VII
Este încălecată de vena azigos
Din anterior e traversată de nervul frenic
Posterior de ea se află vena cavă superioară
Bronhia se află posterior de arteră.
De fiecare segment bronhopulmonar țin formațiunile:
Bronhia de ordinul III
O ramură segmentară a arterei pulmonare
Două vene segmentare
Venele intersegmentare
Subdiviziunea segmentară a plexului pulmonar
Cu privire la arborele alveolar:
Bronhiolele terminale sunt tapetate din interior cu epiteliu cuboid
Pereții sacilor alveolari nu conțin glande mucoase
Alveolele sunt tapetate din interior cu o peliculă de surfactant
În pereții bronhiolelor există plăcuțe cartilaginoase
Pereții ductelor alveolare conțin alveole pulmonare.
Cu privire la plămânul stâng:
Posedă doar o fisură oblică
Prin hilul lui artera pulmonară stângă pătrunde mai sus decât bronhia principală
Peste rădăcina lui trece cârja venei azigos
Are 3 lobi
Referitor la bronhiolele respiratorii:
De regulă pot fi de ordinele I - IV
Nu dau ramificații
Continuă cu săculeții alveolari şi sfârșesc cu alveole respiratorii
Sunt continuare a bronhiolelor terminale
Sunt continuare a bronhiolelor lobulare secundare
In componenţa acinului intra:
Bronhiolele respiratorii legate cu o bronhiolă terminală
Ducturile alveolare
Alveolele respiratorii și săculeții alveolari
Bronhiola terminală
Bronhiola lobulară secundară
Lobulul pulmonar primar include
O bronhiolă respiratorie de ultimul ordin
Ducturi alveolare
Alveole respiratorii și săculeți alveolari
O bronhiolă respiratorie de orice ordin care se divide
Tot ce e legat de o bronhiolă terminală
Pleura
Reprezintă o membrană seroasă
E acoperită cu un strat de celule mezoteliale
Există doi saci pleurali - drept și stâng
Fiecare pleură constă din foiţele viscerală şi mediastinală
Fiecare pleură constă doar numai din foița parietală
Foiţa viscerală a pleurei
Căptușește plămânii din exterior
Pătrunde in scizuri si delimitează lobii pulmonari
Nu are legături cu stroma plămânului
Contribuie la producerea lichidului pleural
La nivelul rădăcinii pulmonare trece în foița parietală
Pleura mediastinală
Reprezintă o porțiune a pleurei parietale
Este situată în plan sagital
Nu are raporturi cu mediastinul
La nivelul rădăcinii pulmonare trece în pleura viscerală
Aderă la pericard
Domul pleural
Acoperă vârful plămânului
Este susmontat de ligamentele costopleural şi vertebropleural şi mușchiul scalen minim
Din faţă se află la 3 - 4 cm mai sus de coasta
Realizează raport cu artera subclavie
Poate fi palpat pe viu
Recesurile pleurale:
Reprezintă spaţii suplimentare ale cavității pleurale
Există la nivelul trecerii a unei portiuni de pleură parietală în alta
La formarea lor participă pleura viscerală
Mai adânc e cel costodiafragmatic
Există recesurile costodiafragmatic, frenicomediastinal și costomediastinal
In mediastinul superior se află:
Venele brahiocefalice
Vena cavă superioară
Arcul aortic cu ramurile lui
Nervii vagi
Vena cavă inferioară
In mediastinul anterior (PNA) se află:
Ramuri din artera toracică internă
Ligamentele pericardului
Aorta descendentă
Ganglionii limfatici parasternali
Nervii frenici
In mediastinul posterior (PNA) se află:
Venele azigos şi hemiazigos
Lanțul simpatic
Inima şi pericardul
Canalul limfatic toracic
Mediastinul mediu (PNA) include
Esofagul
Inima cu pericardul
Bronhiile principale
Arterele şi venele pulmonare
Aorta ascendentă
Mediastinul anterior (BNA) include:
Timusul
Ductul limfatic toracic
Componentele pediculului pulmonar
Mediastinul posterior (BNA) include
Aorta toracică
Cu privire la mediastin:
Reprezintă o cavitate care apare la extirparea tuturor organelor situate între plămâni
Este spaţiul cuprins între segmentul toracic al coloanei vertebrale, stern, diafragmă şi pleurele mediastinale
Reprezintă complexitatea tuturor formaţiunilor anatomice dintre sacii pleurali
După PNA este divizat în cinci compartimente convenţionale
Pe viu poate fi explorat prin mediastinoscopie
Cu privire la compartimentarea mediastinului:
Mediastinul superior este separat de mediastinul inferior prin planul orizontal, trasat prin unghiul lui Louis şi marginea superioară a corpului vertebrei toracice IV
Mediastinul anterior conţine tot ce se află între faţa posterioară a sternului şi faţa anterioară a pericardului
Mediastinul mediu se află între planul prepericardic şi faţa posterioară a pericardului
Mediastinul posterior cuprinde tot ce se află între pericard şi coloana vertebrală
Mediastinul anterior, mediu şi posterior sunt compartimente ale mediastinului inferior
Inima se dezvoltă din
Tubul intestinal primitiv
Endoderm
Somite
Cu privire la muşchii papilari:
Reprezintă formaţiuni rudimentare
Contribuie la închiderea valvelor atrioventriculare
Deschid valvele atrioventriculare în timpul diastolei
Menţin coardele tendinoase mereu încordate
Sunt localizați în atrii
In stare normală apexul inimii se proiectează
La nivelul coastei V pe linia medioclaviculară
La nivelul apofizei xifoide a sternului
În spațiul intercostal III cu 1,5 cm medial de linia medioclaviculară stângă
În spațiul intercostal V pe linia medioclaviculară stângă, cu 1,5 cm spre interior (medial)
În spațiul intercostal II pe linia medioclaviculară stângă
Zgomotul provocat de valva mitrală se aude mai deslușit
În spațiul intercostal II din stânga, lângă stern
În spațiul intercostal V din stânga, lângă stern
n spațiul intercostal V pe linia medioclaviculară stângă, cu 1,5 cm spre interior (medial)
În spațiul intercostal V din dreapta, lângă stern
În spațiul intercostal II din stânga,pe linia medioclaviculară
In dezvoltarea inimii pot fi evidențiate 3 etape principale:
Definitivarea atriilor
Formarea tubului arterial, deplasarea caudală şi rotația
Definitivarea septelor
Formarea cavităților
. Definitivarea valvelor
Forma inimii depinde de
Presiunea abdominală
Vârstă
Poziția inimii
Gen
Tip constituțional
Cu privire la structura peretelui cardiac
Cel mai gros strat al peretelui cardiac este miocardul
Miocardul atriilor e situat în trei straturi, al ventriculilor în două
Endocardul reprezintă stratul intern
Pericardul acoperă cordul din exterior
Cuspidele constituie duplicaturi ale epicardului
Valva atrioventriculară dreaptă:
Are trei cuspide - anterioară, posterioară și septală
E dotată cu trei mușchi papilari
E ataşată orificiului atrioventricular drept
Cuspidele sunt formate în cea mai mare parte din duplicatura epicardului
Are două cuspide – anterioară şi posterioară
Valva mitrală
E dotată cu două valvule (cupside) - anterioară şi posterioară
Fiecare cuspidă a ei e legată cu ambii mușchi papilari - anterior și posterior
Se proiectează în spațiul intercostal III din stânga, în imediata apropiere de stern
Focarul de auscultație se află în spațiul intercostal V din stânga la 8-9 cm lateral de linia mediosternală
Pe faţa septului interatrial, orientată în cavitatea atriului drept pot fi observate elementele:
Fosa ovală
Limbul fosei ovale (Vieussens)
Tuberculul intervenos (Lower)
Foseta preseptală
. Zona deprimată corespunzând fosei ovale
Cu privire la proiecția inimii:
În condiții de normă şocul apexian poate fi palpat în spațiul intercostal V la o distanţă de 9 cm spre stânga de linia mediosternală
Linia limitrofă superioară trece la nivelul marginii inferioare a cartilajelor costale III
Linia limitrofă dreaptă se întinde intre cartilajele costale III si V cu 1-2 cm lateral de marginea dreaptă a sternului
Apexul se află la 1-2 cm medial de linia medioclaviculară stângă în spațiul intercostal VI
Linia limitrofă inferioară coincide cu dreapta trasată prin spaţiile intercostale V din ambele părți
Complexul morfofunctional al inimii care reglează circulația sângelui intr-o singura direcție este constituit din
Aortă
Valve
Coarde tendinoase
Mușchi papilari
Inele fibroase
Formele inimii sunt
Rombică
Ovală
Sferoidă
. Cor pendulum (picătură)
Conică
Cu privire la pericardul seros
Constă din doua foiţe - parietală şi viscerală
Foiţa lui viscerală constituie epicardul
Produce lichidul pericardic
E fixat de stern prin ligg. sternopericardiaca
Foiţa lui viscerală constituie endocardul
Cu privire la cavitatea pericardului:
E delimitată de foiţele parietală şi viscerală a pericardului seros
Reprezintă un spațiu capilar
Conține o cantitate mică de lichid seros
I se disting sinusurile transvers, oblic şi interauricular
. Comunică cu cavitatea pleurei prin spaţiile perivasculare
