Cea mai frecventă cauză a măririi scrotului, cauzată de acumularea de lichid seros în tunica vaginală este:
elefantiazisul
chilocelul
hematocelul
hidrocelul
obstrucția limfatică
Eșecul coborârii testiculare în scrot se numește:
atrofia testiculară
criptorhidism
carcinom verucos
orhidopexie
fimoză
Alegeți cauza tulburărilor vasculare ale testiculului și consecințele acestora:
orhidopexia
fimoza
torsiune = cauza + atrofie =consecință
seminomul
Corpusculii Schiller-Duvall sunt:
nuclee mari cu nucleoli proeminenți
corpusculii Mallory
structuri asemănătoare glomerulilor primitivi
celule mari cu citoplasmă bazofilă
koilocitoza
Principala cauză a hiperplaziei benigne a prostatei este:
prostatita cronică
bacilul Calmette-Guérin
nivel crescut de androgeni
sindromul durerii cronice pelvine
nivel crescut de estrogeni
Principalul substrat a hiperplaziei benigne a prostatei este:
creșterea excesivă a elementelor stromale și glandulare dependente de estrogeni
creșterea excesivă a elementelor stromale și glandulare dependente de androgeni
Majoritatea carcinoamelor de prostată apar în:
zona periferică a prostatei
zona centrală a prostatei
zona uretrală proximală a prostatei
zona periuretrală a prostatei
zona tranzitorie a prostatei
Hiperplaziei nodulară benignă a prostatei se dezvoltă în:
zona periureterală a prostatei
Principalul substrat al carcinomului prostatatic este:
Consecințele criptorhidismului sunt:
carcinomul testicular
atrofia tubulară
infertilitatea
prostatita
Modificările morfologice ale testiculelor în criptorhidism:
dimensiuni normale la vârsta precoce
microscopic se evidențieză atrofia tubilor seminiferi
hialinizarea membranelor bazale ale tubilor seminiferi
dimensiuni normale la pubertate
dimensiuni crescute la pubertate
Cauzele inflamației testiculare sunt:
epididimită nespecifică
orhita
oreionul
tuberculoza
SIDA
Selectați variantele torsiunii testiculare:
torsiune neonatală
torsiune adultă
anomalie cromozomială
torsiunea cordonului spermatic
cele mai frecvente urgențe urologice
Identificați semnele caracteristice neoplasmelor testiculare:
incidența 6 la 100.000 de bărbați
incidența maximă în grupa de vârstă de 15 până la 34 de ani
incidența maximă în grupa de vârstă de 11 până la 22 de ani
sunt cele mai frecvente tumori la bărbaților
sunt cele mai rare tumori la bărbaților
Tumorile celulelor germinale testiculare sunt subclasificate în:
seminoame
tumori neuroendocrine
tumori germinale non-seminomatoase
leidigoame
sertolioame
Identificați tabloul macroscopic al seminoamelor:
pot conține focare de necroză coagulativă
consistență flască
bine demarcate
tumori alb-surii, care proemină de pe suprafața de secțiune
conțin focare de hemoragii și necroză
Microscopic seminoamele sunt compuse din:
celule mari, uniforme, cu limite distincte
citoplasma clară, bogată în glicogen
celulele mari cu citoplasmă bazofilă
nuclee rotunde cu nucleoli vizibili
Tumorile sacului vitelin sunt:
cele mai comune neoplasme testiculare primare la copii cu vârsta sub 3 ani
au un prognostic foarte nefavorabil
la adulți, tumorile sacului vitelin cel mai adesea sunt identificate în asociere cu carcinomul embrionar
la examenul macroscopic, aceste tumori au adesea dimensiuni mari
o trăsătură distinctivă este prezența corpusculilor Schiller-Duvall
Condiloamele acuminate poate apărea pe:
organele genitale externe sau perineale
glanda mamară
zona sulcusului coronal
suprafața interioară a prepuțului
față
Identificați caracteristicile condiloamelor acuminate:
excrescențe unice sesile papilare roșietice
excrescențe multiple pedunculate papilare roșii
celulele stratului spinos al epiteliului scuamos stratificat cu vacuolizarea citoplasmei
acantoză
celule bazaloide atipice
Cei mai frecvenți agenți care cauzează condiloamele acuminate sunt:
HIV
HPV (papiloma virus uman) de tip 6
HPV (papiloma virus uman) de tip 18
HPV (papiloma virus uman) de tip 11
HPV (papiloma virus uman) de tip 2
Seminomul tipic, microscopic este compus din:
celulelor germinative intratubulare
grupuri de celule monomorfe dispuse în lobuli slab delimitați
septuri fine de țesutul fibros care conțin o cantitate moderată de limfocite
celule mari cu limite distincte, nuclee palide cu nucleoli proeminenți
celulele conțin un nucleu rotund și o citoplasmă eozinofilă
Prostata normală conține mai multe zone distincte, inclusiv:
zona centrală
zona periferică
zona de tranziție
zona periuretrală
zona uretrală proximală
Hiperplazia nodulară a prostatei:
apare din glandele situate în zona centrală
produce obstrucție urinară precoce
apare din glandele zonei periureterale
este palpabilă în timpul examinării digitale a rectului
apare din glandele zonei periferice
Hiperplazia benignă a prostatei este caracterizat prin:
proliferarea elementelor glandulare benigne și a stromei
glandele hiperplastice sunt căptușite de două straturi celulare
glandele hiperplastice sunt căptușite de un singur strat celular
obstrucție urinară acută
proliferarea epiteliului scuamos stratificat
Identificați factorii implicați în patogenia cancerului de prostată:
androgenii
estrogenii
ereditatea
mediul ambiant
mutațiile somatice
Semnele caracteristice ale carcinomului de prostată sunt:
apare în special la bărbații cu vârste mai mari de 50 de ani
este cea mai rară formă de cancer la bărbați
leziunile avansate apar ca focare ferme, gri-albicioase
leziuni cu margini incerte care infiltrează glandele adiacente
leziuni cu margini incerte care nu infiltrează glandele adiacente
Identificați semnele caracteristice ale glandelor maligne versus glandele benigne în carcinomul de prostată:
glandele maligne sunt de obicei mai mici decât glandele benigne
glandele maligne sunt căptușite cu un singur strat uniform de epiteliu cuboidal sau columnar
glandele maligne sunt mai mari decât cele benigne
stratul celular bazal este întotdeauna prezent în glandele maligne
glandele maligne formează aglomerări și este caracteristică absența ramificărilor și structurilor papilare
Selectați caracteristicile microscopice ale carcinomului prostatic:
nucleele sunt mari și adesea conțin unul sau mai mulți nucleoli proeminenți
nuclee mici cu nucleoli proeminenți
figurile mitotice sunt rare
structuri glandulare neregulate sau zdrențuite
pleomorfismul nu este marcat
Selectați afirmațiile corecte:
determinarea nivelului de PSA seric este utilă, dar reprezintă un test de screening imperfect pentru cancerul prostatic
determinarea nivelului de PSA seric este un test foarte util de screening pentru cancerul prostatic
majoritatea cancerelor a prostatei sunt clinic silențioase și sunt detectate prin monitorizarea de rutină a concentrațiilor de PSA
cele mai frecvente leziuni genetice dobândite în carcinoamele prostatice sunt mutațiile ale genelor de fuziune TPRSS2-ETS
cele mai frecvente leziuni genetice dobândite în carcinoamele prostatice sunt mutațiile ale genelor de fuziune TPPRS2-TS
clasificarea cancerului de prostată se efectuează după sistemul Gleason
sistemul Gleason se corelează cu stadiul și prognosticul cancerului de prostată
clasificarea cancerului de prostată se efectuează după sistemul Nottingham
carcinomul prostatei este un cancer răspândit la bărbații în etate, între 65 și 75 de ani
carcinomul prostatei este un cancer răspândit la bărbații tineri, între 30 și 35 de ani
Selectați malformațiile canalului uretral:
hipospadia
epispadia
condiloame acuminate
balanopostita
Caracteristicele balanopostitei sunt:
este infecția glandului penean și a prepuțului
este cauzată de o mare varietate de microorganisme
este inflamația testiculelor
este cauzată de HPV
poate să apară în zonele perineale
Balanopostita este cauzata de:
candida albicans
bacterii anaerobe
gardinerella
bacterii piogenice
papilomavirus uman
Cele mai frecvente cazuri de balanopostită apar ca urmare a:
HPV tipul 16
anomalii congenitale
igiena locală precară la bărbații necircumciși
acumularea de celule epiteliale descuamate, transpirații
Semnele caracteristice ale carcinomului testicular embrionar sunt:
este mai agresiv decât seminomul
tumorile primare sunt mai mici decât seminoamele
nu substituie parenchimul testicular în întregime
se extinde frecvent prin tunica albugineea în epididim
tumoră cu creștere lentă, nu produce metastaze
sunt prezente glande bine formate
adesea are aspect pestriț
este slab delimitat la margini
focare de hemoragie sau necroză
celulele cresc în pattern alveolar
Semnele caracteristice ale seminomului spermatocitic sunt:
consistență flască, de culoare gri deschisă
pe suprafața de secțiune, tumora este frecvent pestriță
conține trei populații de celule
lipsa limfocitelor, granuloamelor, sincitiotrofoblastelor
localizarea extratesticulară a originii
se întâlnește foarte des
tumoră germinală cu creștere lentă
se întâlnește la bărbații în etate
1% până la 2% din toate neoplasmele germinale ale testiculelor
se întâlnește la bărbații tineri
Semnele caracteristice ale teratomului sunt:
tumoare testiculară cu componente diverse celulare sau organoide
conține derivate ale mai multor straturi germinale, asemănătoare cu cele normale
poate să apară numai la adulți
poate să apară la orice vârstă
forma pură de teratom este foarte rară la sugari
Semnele caracteristice ale teratoamelor sunt:
teratoamele pure sunt rare la adulți: de la 2% până la 3%
formele pure sunt destul de frecvente la sugari și copii
frecvența teratoamelor mixte cu alte tumori germinale este de 45%
formele pure de teratoame sunt foarte rare la sugari
aproximativ 65% din teratoame sunt pure
Aspectul macroscopic al teratoamelor este:
de obicei de dimensiuni mici, variind de la 0,2 și 0,5 cm
de obicei de dimensiuni mari, variind de la 5 la 10 cm
suprafața de secțiune este pestriță cu chisturi care reflectă multitudinea de țesuturi, identificate histologic
sunt compuse din fascicule musculare, structuri care amintesc glanda tiroidă
stroma fibroasă sau mixoidă
Identificați tipurile și semnele caracteristice ale teratoamelor:
mature
mixte
seamănă cu diferite țesuturi adulte
imature
trăsături histologice de țesut fetal sau embrionar
Teratomul testiculului este constituit din:
structuri glandulare dezorganizate
cartilaj
mușchi netezi
stroma imatură
celule maligne
Selectați semnele caracteristice ale teratoamelor:
la copii teratoamele mature diferențiate sunt benigne
la bărbații postpubertali, toate teratoamele sunt considerate ca fiind maligne
teratoamele maligne sunt capabile de metastazare, indiferent dacă elementele sunt mature sau nu
în teratoame se dezvoltă frecvent tumori maligne non-germinale
în teratoame se dezvoltă frecvent tumori benigne germinale
Selectați afirmațiile corecte pentru tumorile testiculare:
sunt cea mai frecventă cauză a măririi indolore a testiculelor
celulele germinale sunt sursa a 95% din tumorile testiculare
tumorile celulelor germinale pot fi compuse dintr-un singur pattern histologic în 60% din cazuri
tumorile celulelor germinale pot fi compuse dintr-un singur pattern histologic în 40% din cazuri
patternul histologic mixt reprezintă aproximativ 40% din cazuri
cea mai frecventă tumoare mixtă este carcinomul embrionar asociat cu teratomul
cea mai frecventă tumoare mixtă este teratocarcinomul
cea mai frecventă tumoare mixtă este seminomul asociat cu coriocarcinomul
cea mai frecventă tumoare mixtă este seminomul asociat cu teratomul
tumorile din celule germinale cu un singur pattern histologic sunt: seminomul, carcinomul embrionar, tumoarea de sac vitelin, teratomul și coriocarcinomul
tumorile din celule germinale testiculare pot fi divizate în două grupe: seminoame și non-seminoame
tumorile celulare germinale testiculare pot fi divizate în trei grupe: seminoame, teratome și non-seminoame
metastazarea la distanță a seminoamelor este frecventă
seminoamele metastazează în principal în ganglionii limfatici paraaortali
metastazarea la distanță a seminoamelor este rară
non-seminoamele tind să metastazeze mai precoce
non-seminoamele tind să metastazeze atât prin limfatice, cât și prin vasele sanguine
non-seminoamele tind să metastazeze mai tardiv
tumorile non-germinale sunt: leidigomul și seminomul
tumorile non-germinale sunt: tumora cu celulele Sertoli și leidigomul
Semnele caracteristice ale leidigomului sunt:
poate produce androgeni și corticosteroizi
în unele cazuri, androgeni și estrogeni
poate apărea la orice vârstă
în majoritatea cazurilor apar între 20 și 60 de ani
este hormonal silențioasă și prezintă o masă testiculară
Caracteristicele leidigomului sunt:
noduli circumscriși, de obicei mai mici de 5 cm
noduli circumscriși, de obicei mai mari de 5 cm
culoare distinctă maro-aurie, omogenă
suprafața de secțiune este omogenă, gri-alb-galbenă
celulele Leydig sunt de dimensiuni mari
Caracteristicele histologice ale leidigomului sunt:
citoplasma abundentă granulară, eozinofilă
nucleu rotund localizat central
cristaloizi Reinke
citoplasma conține frecvent picături de lipide, vacuole, lipofuscină
celulele tumorale sunt aranjate în trabecule distinctive
Selectați caracteristicele tumorii cu celule Sertoli:
hormonal silențioasă și prezintă o masă testiculară
noduli mici, omogeni de culoare gri-alb până la galben
cele mai multe tumori cu celule Sertoli sunt benigne
10% din tumori malignizează
10% din tumori la adulți, sunt invazive și produc metastaze
Hiperplazia benignă a prostatei apare practic întotdeauna în
zona de tranziție a prostatei
zonă periferică a prostatei
uretra distală
