Cea mai frecventă cauză a obstrucției intestinale este:
volvulusul
neoplasmul
invaginaţia
hernia
aderențele
Un băiat în vârstă de două săptămâni a dezvoltat vome proiectile persistente. Cel mai probabil diagnostic este:
stenoză pilorică
atrezia esofagiană
pancreas inelar
rotația incompletă a intestinului
amiloidoza
Biopsia endoscopică a mucoasei gastrice a dezvăluit epiteliului de tip intestinal, această constatare este cel mai probabil cauzată de:
gastrita cronică
heterotopia congenitală
displazia precanceroasă
carcinomul metastazat
tumoră benignă
Hematemeza este:
hemoragie gastro-intestinală superioară
hemoragie gastro-intestinală inferioară
hemoragie gastro-intestinală medie
toate cele enumerate
nici unul din cele enumerate
Cea mai frecventă cauză a hemoragiei gastro-intestinale superioare (hematemezei sau melenei) este:
varicele esofagiene
carcinomul gastric
ulcerul peptic
gastrita
Sindromul Mallory-Weiss se referă la apariția hemoragiilor gastrointestinale, ca urmare a:
varicelor esofagiene
ulcerului peptic esofagian
dilacerărilor mucoasei joncțiunei esophago-gastrice
perforației iatrogene
medicamentelor ulcerogene
Carcinomul primar are incidența cea mai mică în
esofag
stomac
intestinul subțire
colon
rect
Pentru care carcinom sunt caracteristice metastazele ovariene bilaterale prezentate de mase tumorale:
esofagian
gastric
intestinului subtire
apendicular
colonic
Care este cea mai frecventă cauză a varicelor esofagiene?
ciroza alcoolică
ciroza cardiacă
obstrucția venei porte
esofagita
Vomele cu sânge sunt caracteristice pentru:
diverticulul Zenker
diverticulul de tracțiune
acalazie
sindromul Mallory-Weiss
hernie hiatală
Gastrita acută erozivă se caracterizează prin:
conținut purulent în stomac
ulcerații multiple superficiale ale mucoasei gastrice
ulcer profund calos al stomacului
se asociază frecvent cu cancerul gastric
perforația este o complicație frecventă
Cea mai frecventă complicație a ulcerului duodenal cronic este:
hemoragia
obstrucţia
perforația
malabsorbția
Din care celule, de obicei își are originea carcinomul gastric:
musculare netede
parietale
principale
producătoare de mucus
argentafine
Care caracteristică a colitei ulceroase este asociată cu dezvoltarea carcinomului:
vârsta pacientului la momentul debutului
durata maladiei
severitatea manifestărilor de la debut
prezența pseudopolipilor
prezența melenei
Răspândirea cea mai tipică a procesului inflamator în colita ulceroasă este:
colonul în întregime si ileonul terminal
difuză, care implică colonul în întregime
focală, segmentară
rectul și o lungime variabilă a colonului adiacent
stomacul și duodenul
Cel mai frecvent neoplasm al apendicelui vermicular este:
carcinoidul
adenomul vilos
limfomul
polipul adenomatos
adenocarcinomul
Neoplasmele colonice tind sa metastazeze cel mai frecvent în:
ficat
plămâni
coloana vertebrală
rinichi
Spre deosebire de carcinomul colonului drept, carcinomul colonului stâng tinde să fie asociat cu:
anemia
diverticuloza
obstrucția
lipsa simptoamelor
Carcinom esofagian se caracterizează prin următoarele:
adenocarcinomul are o incidență mai mare, decât carcinomul squamos
carcinomul squamos are o incidență mai mare, decât adenocarcinomul
o tumoare cu prognostic rezervat
disfagia este un simptom frecvent
o tumoare cu prognostic favorabil
Cea mai frecventă complicație fatală a ulcerului peptic cronic al stomacului este:
gastrita acută
perforația și peritonita
pancreatita
obstrucția pilorică
Tonsilita cronică se caracterizează prin următoarele:
scleroza țesutului limfoid
scleroza tecii amigdaliene
metaplazia epitelială
lărgirea lacunelor amigdaliene
displazie epitelială
Cele mai frecvente tipuri de esofagită acută sunt următoarele:
catarală
fibrinoasă
flegmonoasă
hemoragică
granulomatoasă
Modificările microscopice ale gastritei catarale includ următoarele:
edem
hiperemie
eroziuni superficiale
fibrină
infiltrație cu celulele epitelioide
Complicațile destructive a ulcerului peptic sunt:
plasmoragia
stenoză
penetrația
Selectați tipurile macroscopice ale cancerului esofagian:
nodular
exofit
nodular difuz
ramificat
infiltrativ difuz
Tipuri morfologice ale gastritei cronice sunt:
metaplastică
atrofică
gangrenoasă
autoimună
Complicațiile ulcerului peptic sunt următoarele:
distructive
inflamatorii
invazive
transformarea malignă
transformarea benignă
Identificați cea mai fecventă formă de esofagită:
reflux
virală
fungică
acută corozivă
granulomatoasă cronică
Identificați matastazele retrograde ale cancerului gastric:
Virchow
Abrikosov
Kaposi
Krukenberg
Schnitzler
Cea mai frecventă localizare a cancerului gastric este:
curbura mică 27%
curbura mare
pilorul 50%
fundul
cardia
Identificați straturile histologice ale ulcerului gastric cronic:
detrit necrotic fibrinoid
inflamației nespecifice
inflamației granulomatoase
țesutului cicatricial
inflamație specifice
Identificați tumorile benigne gastrice:
carcinom difuz
polip vilos
polip adenomatos
limfom
Care segmente gastro-intestinale sunt cel mai frecvent implicate in boala Crohn:
stomacul
cavitatea orală
colonul
esofagul
Cele mai frecvente complicații în boala Crohn sunt:
fistulele
hemoragia masivă
diseminarea
dilatarea toxică
Identificați caracteristicele colitei ulceroase:
afectează colonul și rectul
afectează intestinul subțire
are un tablou pseudopolipos
se extinde în cavitatea abdominală
poate fi însoțită de peritonită
Cele mai frecvente complicații ale enterite acute sunt:
ocluzia
stenoza
malignizarea
Cele mai frecvente complicații ale apendicitei sunt:
peritonita
cancerul
mucocel
diverticulita
Identificați tumorile intestinale benigne:
adenomul tubular
melanomul
adenomul tubulo-vilos
Cele mai frecvente cauze ale peritonitei sunt următoarele, cu excepția:
perforația ulcerului gastric
perforația intestinală în febra tifoidă
apendicita gangrenoasă
pneumonia focală
pancreatita acuta
Complicații colitei acute sunt:
pneumonia
apendicita
abcesul
Caracteristicile macroscopice ale ulcerului gastric benign includ următoarele, cu excepția:
localizarea pe curbura mică
dimensiuni mici
dimensiuni mari
bază netedă
dispunere radială a pliurilor mucoasei
Apendicita acută se caracterizează prin:
în principal, ca boala a adolescenților
cel mai frecvent este confundată clinic cu limfadenita mezenterică
în majoritatea cazurilor este însoțită de obstrucția lumenului
histologic se manifestă prin infiltrarea limfoidă masivă a submucoasei
clinic se manifestă prin diaree apoasă
Modificări histologice frecvent intâlnite în esofagita de reflux includ:
papilele mucoasei elongate
hiperplazia zonei bazale a mucoasei
eozinofile intraepiteliale
varice submucoase
distrugerea mucoasei
Caracteristicile adenoamelor colonice care sunt asociate cu un risc crescut de dezvoltare a carcinomului, includ următoarele, cu excepția:
displazie severă
arhitectura viloasă
dimensiune mai mari de 2 cm
inflamație marcată
adenoame multiple
Care dintre următoarele stări inflamatorii ale intestinului se caracterizează prin implicarea segmentară a intestinului subțire sau/și gros, inflamație transmurală, precum și prezența granuloamelor epiteloide:
boala Crohn
colită ulceroasă
criptosporidioza
colita chistică profunda
Cea mai frecventă localizare a tumorilor carcinoide gastrointestinale este în:
apendice
Cele mai frecvente tumori intestinale sunt:
carcinomul scuamos
carcinomul adenoscuamos
carcinomul nediferențiat cu celule mari
carcinomul nediferențiat cu celule mici
Tumorile intestinale se complică cu:
hemoragie
plasmoragie
perforație
diseminare neuronală
peritonită
Cauza colitei ulceroase, în cele mai multe cazuri este:
psihosomatică
bacteriană
nedeterminată
Care dintre următoarele condiții se asociază cu un risc crescut de dezvoltare a cancerului esofagian:
esofagita herpetică
esofagita candidozică
fumatul
esofagul Barrett
Eroziunile gastrice se dezvoltă în următoarele stări patologice, cu excepția:
arsuri extinse
alcoolism cronic
traumatisme craniocerebrale
șoc ireversibil
anemie pernicioasă
Care dintre următoarele patologii intestinale se asociază cu artrita si uveita:
colită pseudomembranoasă
enterocolita tuberculoasă cu micobacteria avium intracelulară
colită CMV (citomegalovirală)
enterita holerică
Cea mai frecventă complicație a ulcerului duodenal este:
Polipoza adenomatoasă familială se caracterizează prin următoarele, cu excepția:
multiple adenoame tubulare
moștenire autozomal dominantă
polipii colonici sunt prezenți la nastere
incidență ridicată de malignizare
multiple adenoame viloase
Carcinomul cavității orale mai frecvent este:
scuamos
bazal celular
cu celule de tranziție
ameloblastic
odontogen
Ulcerațiile acute gastrice sunt cauzate de următoarele condiții, cu excepția:
accidente vasculare cerebrale
terapia cu corticosteroizi
consumul excesiv de alcool
acalazia esofagului
Anemia asociată cu carcinomul gastric este de obicei cauzată de:
pierderea prelungită de sânge
metastaze osoase
metastaze la nivelul intestinului subțire
metastaze hepatice
deficit de vitamina B12
Toate condițiile următoare sunt asociate cu dezvoltarea carcinomului scuamos esofagian, cu excepția:
alcoolismul
esofagita de reflux
esofagita cronică
acalazia
Toate din următoarele caracteristici patologice sunt caracteristice pentru carcinomul scuamos esofagian, cu excepția:
glande bine diferențiate
apare în zone ale mucoase metaplastice denumite esofagul Barrett
simptome clinice apar, de obicei, numai în cazul în care tumora a avansat dincolo de punctul de rezecție curativă
apare mai ales în combinație cu varicele esofagiene
metastazele timpurii la distanță sunt frecvente, în timp ce răspândirea în ganglionii limfatici regionali este rară
Toate afirmațiile sunt adevărate referitor la leiomioamele gastrice, cu excepția:
sunt mai frecvente decât adenocarcinoamele gastrice
pot cauza eroziuni și hemoragii în cazul în care sunt mai mari de 2 cm
sunt de obicei benigne
pot prezenta diferite tablouri histologice
criteriile histologice de malignitate includ frecvența mitotică
Toate afirmațiile referitor la carcinomul gastric sunt adevărate, cu excepția:
ratele de incidență a carcinomului gastric, prezintă diferențe geografice importante
prognosticul în carcinomul gastric este asociat de stadiul bolii
absența secreției de acid după stimulare cu pentagastrină este corelată cu carcinomul gastric
persoanele cu grupa de sange O
multe tumori sunt producătoare de mucină
Care din următoarele tipuri de polipi sunt non-neoplastici:
polipul juvenil
polipul hiperplastic
Gastrita acută este cel mai bine descrisă prin ceea ce vede anatomopatologul în acest sens, numiți termenul:
gastrita hipertrofică
gastrita hiperplastică
gastrita erozivă
gastrita atrofică
gastrita granulomatoasa non-necrozantă
Gastrita non-erozivă se poate manifesta prin următoarele condiții, cu excepția:
aclorhidrie
atrofie gastrică
carcinom gastric
anemie prin deficit de acid folic
Colita pseudomembranoasă reprezintă:
inflamație granulomatoasă care este cauzată de helicobacter, și rareori se manifestă cu implicare transmurală
stare inflamatorie granulomatoasă non-necrozantă a colonului, care este de etiologie necunoscută
infecție bacteriană a colonului caracterizată prin ulcerații focale ale mucoaselor și formarea exudatului fibrinomucinous deasupra zonelor denudate
stare inflamatorie transmurală care se caracterizează prin infiltrate inflamatorii granulomatoase focale de-a lungul suprafeței seroase a colonului
boala nu este asociată cu nici un microorganism cunoscut și se caracterizează prin ulcerații ale mucoasei focale cu formarea unui exudat fibrinos deasupra zonelor denudate
Anemia pernicioasă se asociază cu
hipersecreția gastrică
adenocarcinomul gastric
anticorpi anti-celule parietale
anticorpi anti-factor intrinsec