O persoană morală din perspectivă deontologică este acea care :
A. Își îndeplinește obligațiile sau își respectă obligațiile
B. Își alege datoriile convenabile
C. Își reduce constant obligațiile.
D. Își clasifică obligațiile în dependență de profit.
E. Își ignoră obligațiile.
Consecinţele unei acţiuni sunt morale din punct de vedere utilitarist (J.S Mill) dacă:
A. Nu afectează pe termen lung în mod negativ nici o persoană.
B. Constituie pe un termen lung beneficiu maximal pentru un număr maximal de indivizi.
C. Dacă beneficiază pe termen lung cel puţin o persoană.
D. Dacă neneficiază pe termen lung doar un grup de persoane.
E. Nici o variantă.
Bioetica este:
A. Domeniu medical ce studiază problemele legate de sănătate și boală.
B. Domeniu interdisciplinar ce studiază probleme etice legate de sănătate/medicină, cercetare biomedicală, biotehnologii, mediu etc., generate de progresul științific.
C. Domeniu biologic ce studiază viața din perspectivă etică.
D. Domeniu biologic ce studiază apariția vieții.
E. Toate variantele.
Părintele bioeticii este considerat:
A. Van Rensselaer Miller
B. Van Rensselaer Potter
C. Robert Backer
D. Immanuil Kant
E. Socrate
Principiul etic al autonomiei presupune:
A. Respectul dreptului persoanei la autodeterminare.
B. Respectul dreptului de proprietate al persoanei.
C. Respectul dreptului medicului la o intervenție experimentală nestingherită.
D. Îngrădirea libertății persoanei.
Principiul binefacerii presupune:
A. Obligația de a-i ajuta pe alții să-și promoveze interesele importante și legitime, datoria de a evita răul sau prejudiciul și a face și a promova binele.
B. Obligația de a privilegia și a promova binele doar unei persoane.
C. Obligația de a privilegia și a promova binele doar unei pături sociale.
D. Obligașia de a promova interesele importante și legitime ale unei instituții în detrimentul alteia.
Un pionier al bioeticii autohtone, care pledează pentru conceptul larg de bioetică, este:
A. Ana Pascaru
B. Teodor Țîrdea
C. Gheorge Bobînă
D. Eudochia Saharneanu
E. Nici o variantă
Principiul dreptăţii presupune:
A. Distribuția echitabilă a bunurilor, resurselor și serviciilor (de exemplu, medicale).
B. Ca beneficiul şi riscurile în clinică să fie echilibrate.
C. Distribuția privilegiată a resurselor și serviciilor medicale.
D. Distribuția netransparentă a resurselor materiale..
E. Nu sunt variante de răspuns.
Reguli/regula după care se poate înfăptui distribuția echitabilă a resurselor sunt/este:
A. Fiecărei persoane în mod egal.
B. Fiecărei persoane conform necesităților.
C. Fiecărei persoane în funcție de efort.
D. Fiecărei persoane potrivit contribuției.
Principismul este o teorie:
A. Metaetică.
B. Unidimensională.
C. Normativă.
D. Utopistă.
Primordialitatea materiei în devenirea ontologică a omului este reprezentată de
A. Materialism
B. Sensualism.
C. Idealismul obiectiv.
D. Fenomenologie.
E. Sensualism.
Primordialitatea Conștiinței în devenirea ontologică a omului este reprezentată de:
A. Hermeneutică.
B. Idealismul obiectiv.
C. Personalism.
D. Axiologie.
E. Freudism.
Antropocentrismul este specific epocii:
A. Antică.
B. Medievală.
C. Moderne.
D. Renașterii.
E. Contemporane.
„Dreptul la moarte” exprimă actul de:
A. Medicalizare.
B. Eutanasie.
C. Omor.
D. Anorexie.
E. Eroism.
Apariția ideii de „antropologie” se referă la:
A. Filosofia clasică germană.
B. Filosofia indiană antică.
C. Filosofia Greciei antice.
D. Antropocentrismul renascentist.
E. Ideile antropologice ale Epocii Moderne.
Antropologia constituie un domeniu
A. Polidisciplinar.
B. Monodisciplinar.
C. Mixt.
D. Unitar.
E. Stratificat.
Constituirea antropologiei ca domeniu distinct se conturează:
A. În lucrările lui Im. Kant.
B. În sec. XIX.
C. În sec. XVIII.
D. La începutul sec. XX.
E. În operele umaniștilor renascentiști.
Inițial antropologia devine un domeniu distinct ca unul specific de:
A. Antropologie filosofică.
B. Antropologie socială.
C. Antropologie istorică.
D. Antropologie fizică.
E. Antropologie culturală.
Cele mai evidente corelații, antropologia medicală manifestă cu:
A. Antropologia fizică și socială.
B. Antropologia filosofică și cognitivă.
C. Antropologia culturală și lingvistică
D. Antropologia cognitivă și fizică.
E. Antropologia arheologică și fizică.
Orientările antropologiei filosofice cu cele mai numeroase tangențe la subiectele medicale sunt:
A. Orientarea biologică (biologistă).
B. Orientarea metaantropologică.
C. Orientarea simbolică.
D. Orientarea religioasă.
E. Orientarea culturală (colectivă).
Noțiunea „sănătate” în antropologie reprezintă o stare:
A. Absolută.
B. Flexibilă.
C. Fixă.
D. Statică.
E. Relativă.
Noțiunea de „boală” în antropologie reprezintă o stare:
A. Dinamică.
B. Statică.
C. Constantă.
D. Doar în ascensiune.
E. Ireversibilă.
Credința că boala este provocată de diverse forțe externe prevalează la:
A. Popoarele arhaice.
B. În cadrul medicinei contemporane.
C. În cadrul medicinei moderne.
D. În medicina europeană a sec. XIX.
E. În Epoca Renașterii.
Care dintre relații cu referință la patologie este dominantă în accepția antropologilor:
A. Civilizație-patologie.
B. Cosmos-patologie.
C. Ereditate-patologie.
D. Tehnologie-patologie.
E. Psihologie-patologie.
„Zona de interes” al antropologiei medicale se axează preponderent pe unul din aspectele bolii:
A. Social.
B. Individual.
C. Cultural.
D. Somatic.
E. Ecologic.
Cea mai recentă poziție conceptual-metodologică din cele acceptate de antropologi, privitor la definirea de sănătate este cea:
A. Dialectică.
B. Axiologică.
C. Sinergetică.
D. Psihanalitică.
E. Hermeneutică.
În ce domeniu al culturii spiritualeboala poate deveni valoare veritabilă:
A. Artă.
B. Religie.
C. Morală.
D. Drept.
E. Știință.
Prin termenul „antropogeneză” se înțelege:
A. Procesul evoluției istorice a formării tipologiei fizice a omului.
B. Procesul formării istorice a esenței sociale a omului.
C. Procesul formării psihotipului uman.
D. Procesul devenirii tipului social-cultural.
E. Procesul dezvoltării concepției despre lume.
Omul poate deveni personalitate neasimilând experiența spirituală a umanității?
A. Da, poate (având trăsături fizice personale ori maniere în vestimentației-de ex.).
B. Nu.
C. Posibil.
D. E dificil de dovedit.
E. Întrebare fără sens.
Ce calitate primordială, determină omul ca ființă cu rațiune?
A. Cunoștințele (erudiția).
B. Capacitatea de a-și planifica activitatea și a coordona cu propriul comportament.
C. Prezența datoriei morale.
D. Profesionalismul.
E. Credința.
