CS. Sunt situați în bulb nucleii, CU EXCEPŢIA:
A. Ambiguu
B. Dorsal al nervului X
C. Gracilis
D. Salivator inferior
E. Interpus
CS. Nucleul motor al unuia din următorii nervi cranieni se află în bulb:
A. VI
B. IX
C. VII
D. V
E. III
CS. Nucleul senzitiv al unuia din următorii nervi cranieni se află în bulb:
A. XI
B. III
C. V
D. XII
E. VI
CS. Striaţiile acustice reprezintă axonii neuronilor situaţi în:
A. Nucleul cohlear dorsal
B. Nucleul cohlear ventral
C. Corpul geniculat medial
D. Corpul geniculat lateral
E. Cortexul temporal
CS. Puntea face parte din:
A. Prosencephalon
B. Myelencephalon
C. Metencephalon
D. Mesencephalon
E. Toate false
CS. Nucleul motor al unuia din următorii nervi cranieni se află în punte:
B. X
C. IX
D. VI
E. XII
CS. Nucleii senzitivi ai unuia din următorii nervi cranieni se află numai în punte:
A. VII
E. VIII
CS. Axonii neuronilor din nucleul ambiguu inervează muşchii:
A. Limbii
B. Extrinseci ai globului ocular
C. Laringelui
D. Pavilionului urechii
E. Masticatori
CS. În nucleul ambiguu au originea fibrele motorii ale nervilor:
A. V, VI, VII
B. III, VI, VII
C. O, IX, X
D. IX, X, XI
E. V, VII, IX
CS. Care dintre următorii nuclei nu ţine de rombencefal?
A. Nucleus fastigii
B. Nucleus gracilis
C. Nucleul olivar inferior
D. Nucleii nervului vag
E. Nucleul oculomotor accesoriu
CM. Limitele bulbului rahidian se află la nivelul:
Coliculilor superiori ai lamei cvadrigemene
Marginii inferioare a punții si Orificiului occipital mare
Adeziunii intertalamice
Orificiului vertebrei C1
Pedunculilor cerebrali
CM. Bulbul rahidian prezintă următoarele formațiuni:
A. Pedunculi cerebrali
B. Piramidele bulbare
C. Tuberculi cuneaţi
D. Tuberculi mamilari
E. Olivele
CM. Medula oblongată prezintă la exterior:
A. Șanțuri laterale
B. Șanțul terminal
C. Fisura longitudinală
D. Tuberculul cuneat
E. Piramidele
CM. În bulbul rahidian se localizează centrii:
A. Olfactiv
B. Vizual
C. Respirației
D. Acustic
E. Circulației sangvine
CM. În bulb se află nucleii motori de origine ai următorilor nervi cranieni:
B. V
C. X
D. IX
CM. În bulb se află nucleii senzitivi ai nervilor cranieni:
A. X
CM. În bulb, pe linia mediană, se găsesc nucleii:
B. Nervului hipoglos
C. Dorsal al vagului
D. Raphe magnus
E. Raphe pontis
CM. Nucleul cohlear dorsal e conectat în special la:
A. Nucleul vestibular superior
B. Talamus
C. Formaţia reticulată
D. Nucleii corpului trapezoid
E. Nucleii lemniscului lateral
CM. Piramidele bulbului rahidian:
A. Se află medial de rădăcinile nervului hipoglos
B. Se află medial de olive
C. Constau în special din fibre descendente
D. Constau din fibre care toate se încrucişează în bulb
E. Constau din fibre care reprezintă axonii neuronilor situaţi în gyrus precentralis
CM. La medulla oblongata:
A. Oliva se află între piramidă şi pedunculul cerebelos inferior
B. Nervul vag porneşte între piramidă şi olivă
C. Decusaţia piramidală are loc în şanţul median posterior
D. Tuberculum gracilе se află posterior în imediată apropiere de linia mediană
E. Nucleul spinal al nervului trigemen se află dorsolateral
CM. În medulla oblongata se află nucleii:
A. Salivator inferior
B. Salivator superior
C. Ambiguu
D. Ai tractului solitar
E. Motor al nervului trigemen
CM. Puntea:
A. Conţine nuclei, prelungirile neuronilor cărora pornesc spre cerebel
B. Conţine nuclei care leagă cortexul cerebral cu cortexul cerebelos
C. Este situată pe clivus
D. Se află anterior de artera bazilară
E. Se află superior faţă de emergenţa nervului facial
CS. Care dintre nervii cranieni apare din encefal între piramidă şi olivă?
A. Abducens
B. Trigemen
C. Accesor
D. Hipoglos
E. Glosofaringian
A. Prin marginea sa superioară porneşte nervul trigemen
B. Conţine în partea sa anterioară (bazilară) nucleii proprii
C. Conţine în partea sa anterioară tracturile corticospinale (piramidale)
D. E legată de cerebel prin pedunculii cerebeloşi superiori
E. Conţine continuarea lemniscului medial
CM. Următorii nuclei se află în punte:
A. Motor al nervului facial
B. Oculomotor
C. Spinal sau descendent al nervului trigemen
D. Abducens
E. Salivator inferior
CM. Lemniscul medial:
A. E format din fibre care emerg în special din nucleii gracilis şi cuneatus din partea sa
B. Reprezintă o parte din calea proprioceptivă spre cortexul cerebral
C. Formează o bandeletă de fibre situată în punte deasupra corpului trapezoid
D. Formează o bandeletă de fibre situată în bulb în sens anteroposterior
E. Se termină în nucleul anterior al talamusului
CS. În punte se află următorii nuclei, EXCEPTÂND nucleul:
A. Motor al nervului VI
B. Senzitivi ai nervului VIII
C. Senzitiv al nervului V
D. Salivator superior
CM. Cerebelul prezintă următoarele formațiuni:
A. Emisfere cerebeloase
B. Pedunculi cerebeloși
C. Pedunculi cerebrali
D. Vermisul
E. Șanțul bazilar
CS. Cerebelul este situat:
A. În etajul superior al cutiei craniene, înaintea trunchiului cerebral
B. În etajul mediu al cutiei craniene, înaintea trunchiului cerebral
C. În etajul inferior al cutiei craniene, înaintea trunchiului cerebral
D. În etajul inferior al cutiei craniene, înapoia trunchiului cerebral
E. În etajul superior al cutiei craniene, înapoia trunchiului cerebral
CS. Cerebelul este alcătuit din:
A. O parte anterioară – paleocerebel, una posterioară – neocerebel, unite prin cea mijlocie – arhicerebel
B. O parte anterioară – neocerebel, una posterioară – paleocerebel, unite printr-o parte mijlocie – arhicerebel
C. O parte anterioară şi una posterioară – emisfere cerebeloase – unite printr-o parte mijlocie– vermis
D. Două părţi laterale – emisfere cerebeloase, unite printr-o parte mediană – lobulul floculonodular
E. Trunchi și emisfere
CS. Lobul floculonodular aparţine:
A. Vermisului
B. Emisferelor cerebeloase
C. Paleocerebelului
D. Neocerebelului
E. Arhicerebelului
CS. Cerebelul este legat de trunchiul cerebral prin:
A. Trei perechi de pedunculi cerebrali care îl leagă de bulb, punte şi mezencefal
B. Fibre eferente şi aferente grupate în trei perechi de pedunculi cerebrali
C. Trei perechi de pedunculi cerebeloşi formaţi din trei straturi celulare dintre care cel mai important este cel mijlociu al celulelor Purkinje
D. Trei perechi de pedunculi cerebeloşi formaţi din substanţa cenuşie la suprafaţă şi albă în interior
E. Cele trei perechi de pedunculi cerebeloşi alcătuiţi din fibre aferente şi eferente îl leagă de bulb, punte şi mezencefal
CS. Cerebelul este legat de bulb prin:
A. Fibre aferente
B. Fibre eferente
C. Pedunculii cerebeloşi mijlocii
D. Pedunculii cerebeloşi inferiori
E. Pedunculii cerebeloşi superiori
. CS. Cerebelul este alcătuit din substanţa cenuşie şi substanţa albă dispuse astfel:
A. Substanţa albă la suprafaţă-scoarţa cerebeloasă, substanţa cenuşie la interior - nucleii cerebeloşi
B. Substanţa cenuşie la suprafaţă-scoarţa cerebeloasă şi substanţa albă la interior - nucleii cerebeloşi
C. Substanţa cenuşie la suprafaţă-scoarţa cerebeloasă şi la interior - nucleii cerebeloşi cu substanţa albă
D. Substanţa albă la periferie-scoarţa cerebeloasă şi la interior - nucleii cerebeloşi, substanţa cenuşie la interior între scoarţă şi nuclei
E. Trei straturi alternative, cel mai important fiind cel mijlociu, al celulelor Purkinje
CS. Scoarţa cerebeloasă este alcătuită din
A. Fibre cu origine corticală
B. Stratul celulelor Purkinje
C. Fibre cu origine medulară
D. Trei straturi celulare
E. Fibre comisurale
CS. Fibrele de asociaţie ale cerebelului fac legătura între:
A. Cerebel şi măduvă
B. Cerebel şi trunchiul cerebral
C. Cerebel şi talamus
D. Cerebel şi scoarţa cerebrală
E. Cortexul cerebelos al foliilor vecine
CS. Cerebelul primeşte în special aferenţe:
A. Tactile
B. Interoceptive
C. Proprioceptive
D. Toate tipurile de sensibilitate
E. Termice şi doloroase
CS. De la cerebel pornesc eferenţe spre:
A. Epitalamus
B. Oliva inferioară
C. Hipotalamus
D. Bulbul rahidian
E. Globul palid
CS. Cerebelul se unește cu segmentele adiacente ale encefalului prin:
A. Pedunculii cerebrali
B. Pedunculii cerebeloși
C. Emisferele cerebeloase
D. Vermisul cerebelului
E. Capsula internă
CS. Pedunculii cerebeloși superiori leagă cerebelul cu:
A. Diencefalul
B. Mielencefalul
C. Mezencefalul
D. Prozencefalul
E. Puntea
CS. Pedunculii cerebeloși inferiori leagă cerebelul cu:
A. Medula spinală
B. Puntea
C. Mielencefalul
D. Mezencefalul
E. Emisferele cerebrale
CS. Pedunculii mijlocii leagă cerebelul cu:
A. Substanța neagră
B. Nucleul Iacubovici
C. Bulbul rahidian
D. Puntea Varolio
E. Creierul intermediar
CS. De la medial spre lateral pedunculii cerebeloşi sunt situaţi în ordinea următoare:
A. Mediu – superior – inferior
B. Inferior – mediu – superior
C. Superior – inferior – mediu
D. Mediu – inferior – superior
E. Superior – mediu – inferior
CS. Cerebelul trimite eferenţe la următoarele formaţiuni, EXCEPTÂND:
A. Talamusul
B. Nucleul roşu
C. Tuberul cenușiu
D. Formaţia reticulată
E. Nucleii vestibulari
CS. În pedunculii cerebeloşi superiori se găsesc următoarele căi, EXCEPTÂND:
A. Tractul spinocerebelos ventral
B. Tractul spinocerebelos dorsal
C. Fibrele cerebelorubrale
D. Fibrele cerebelotalamice
E. Fibrele cerebeloreticulare
CS. Cerebelul include următorii lobi:
A. Câte 2 laterali de fiecare parte (anterior-paleocerebel, posterior-neocerebel) uniţi printr-o porţiune mediană-vermis
B. 2 laterali-emisfere cerebeloase, uniţi cu o formaţiune mediană-lobul floculonodular
C. Anterior-paleocerebel, posterior-neocerebel şi lobul floculonodular-arhicerebel
D. Câte 2 laterali de fiecare parte (cei anteriori formând paleocerebelul, cei posteriorineocerebelul), uniţi prin vermis şi lobul floculo-nodular
E. Anterior-paleocerebel, mijlociu-vermis, superior-lobul floculonodular
CM. Spre cerebel trec fibre de la:
A. Măduva spinării
B. Trunchiul cerebral
C. Scoarţa cerebrală
D. Talamus
E. Hipotalamus
CM. Din nucleii cerebeloși fac parte:
A. Nucleul emboliform
B. Nucleul roșu
C. Nucleul dințat
D. Substanța neagră
E. Nucleul globos
CM. Spre cerebel sosesc fibre de la:
A. Talamus
B. Bulbul rahidian
C. Nucleii bazali
D. Puntea lui Varolio
E. Piramidele bulbare
CM. Spre cerebel sosesc fibre (aferenţe) de la:
A. Scoarţa cerebrală
B. Diencefal
C. Trunchiul cerebral
D. Nucleii bazali
E. Olivă
CM. De la cerebel pornesc fibre eferente spre:
A. Puntea lui Varolio
B. Pedunculii cerebrali
C. Coliculii qvadrigemeni
E. Coarnele anterioare ale măduvei spinării
CM. De la cerebel pornesc eferenţe spre:
C. Mezencefal
E. Corpul striat
CM. Substanţa cenuşie a cerebelului se localizează:
A. În cortex
B. Reticular în toate componentele
C. În nucleii cerebeloşi
D. În pedunculii cerebeloşi
E. În pedunculul flocular
CM. În componenţa cerebelului intră:
A. Emisferele cerebeloase
B. Vermisul cerebelos
C. Lobul floculonodular
D. Pedunculii cerebrali
E. Istmul rombencefalic
CM. Cerebelul este situat:
A. În etajul inferior al cutiei craniene
B. În continuarea pedunculilor cerebrali
C. Înapoia trunchiului cerebral
D. În etajul anterior al cutiei craniene
E. În spaţiul intradural
CM. Pedunculii cerebeloşi superiori:
A. Conţin fibre ale tractului spinocerebelos posterior
B. Conţin fibre ale tractului spinocerebelos ventral
C. Conţin fibre ale tractului cerebelotegmental
D. Conţin fibre care se încrucişează în mezencefal
E. Conţin fibre care pornesc spre thalamus
. CM. Cerebelul:
A. Prin pedunculii cerebeloşi inferiori primeşte fibre asociate cu propriocepţia
B. Are conexiuni cu lobul frontal prin pedunculul cerebelos superior şi talamus
C. Nu conţine altă substanţă cenuşie decât cea din cortexul cerebelos
D. Cortexul lui are o structură uniformă
E. Primeşte fibre de la nucleul olivar mai ales din partea sa
CM. Substanța cenușie a cerebelului formează:
A. Cortexul cerebral
B. Nuclei bazali
C. Cortexul cerebelos
D. Nucleul roşu
E. Nuclei cerebeloşi
