Politica comerciala a oricarui stat indeplineste cumulativ urmatoarele functii:
de promovare, de protejare a ecnomiei nationale de concurenta externa, de sporire a rezervei valutare, de discriminare
de protejare, de promovare, de realizare a unui echilibru dinamic in balanta comerciala
fiscala, preotectionista, de negociere, de discriminare
bugetara, fiscala, financiar-bancara, valutara
In creditul balantei de plati externe nu se inregistreaza:
exporturile, sumele incasate din serviciile prestate in strainatate
creditele acordate
transferurile unilaterale din strainatate
capitalurile investite din strainatate
Balanta de plati externe nu reflecta:
interdependenta proceselor descrise in cadrul conturilor acesteia
gradul de independenta in raport cu o alta tara, produs sau piat externa
desfasurarea in timp a proceselor descrise in cadrul conturilor acesteia
independenta proceselor descrise in cadrul conturilor acesteia
Printre avantajele Conventiei privind sistemul armonizat de descriere si codificare a marfurilor nu se numara:
diminuarea divergentelor privind incadrarea tarifara a produselor comercializate la nivel international
faciliteaza colectarea, compararea si analiza datelor statistice privind schimburile comerciale internationale
satisfacerea necesitatilor de codificare ale autoritatilor vamale, organismelor de statistica, producatorilor, comerciantilor, transportatorilor
clasificarea marfurilor pe baza criteriului combinat al originii si gradului de prelucrarea marfurilor
La Runda Uruguay s-a prevazut ca liberalizarea integrala a exportului de produse textile sa se realizeze in:
10 ani
6 ani pentru tarile dezvoltate si 10 ani pentru tarile in dezvoltare
intr-o perioada de tranzitie de 12 ani
nici una dintre afirmatiile prezente in cadrul celorlalte trei variante de raspuns nu este corecta
Care din afirmatiile de mai jos este falsa:
Diferendele dintre SUA-CEE in domeniul comertului cu produse agricole au impiedicat finalizarea negocierilor din cadrul Rundei Uruguay la termenul stabilit initial
in februarie 1991, la Geneva, in cadrul GATT se hotaraste reluarea negocierilor sub forma unor consultari multilaterale
negocierile din cadrul Rundei Uruguay s-au incheiat la 15 decembrie 1993 prin Actul final al Rundei Uruguay
semnarea oficiala a Actului final al Rundei Uruguay s-a facut cu ocazia unei Reuniuni ministeriale a GATT desfasurata la Marrakech in aprilie 1994. la care au participat 124 de state
In cadrul GATS, clauza cu privire la accesul la piete nu are ca obiectiv eliminarea progresiva a limtarilor privind:
numarul de furnizori de servicii; valoarea totala a tranzatiilor cu servicii
numarul total al operatiunilor cu servicii efectuate de persoane fizice angajate
tipurile de entitati juridice prin intermediul carora sunt furnizate servicii; limita maxima a participarii capitalului strain la entitatile juridice furnizoare de servicii
toate raspunsurile prezentate in cadrul celorlalte trei variante sunt incorecte
Care in afirmatiile de mai jos este falsa:
in perioada postbelica, GATT si UNCTAD au fost privite ca entitati rivale, intrucat aveau practic zone de interes comune, insa niveluri diferite de functionalitate, operativitate si fundamente ideologice
cooperarea dintre GATT si UNCTAD s-a realizat in cadrul Centrului Comun de Comert International care se ocupa de promovarea exporturilor, programe de marketing si studii conjuncturale, consultanta si formarea de cadre din tarile mai puntin dezvoltate
OMC colaboreaza mai strans cu UNCTAD, fiecare cautand sa intreprinda actiuni reciproc complementare si sa sprijine tarile in dezvoltare
in activitatea sa, UNCTAD cauta sa se distanteze de OMC, constientizand ca aceasta din urma ar putea reprezenta o amenintare pentru UNCTAD
Pot fi considerate facilitati fiscale acordate exportatorilor urmatoarele:
stabilirea de fonduri neimpozabile
restituirea taxelor vamale in sistemul draw-back
subventiile de export
stabilirea unor rezerve pentru companii promotionale pe piata tarii importatoare
Green Room reprezinta:
o sala de conferinte din apropierea Oficiului Directoraturlui General al GATT/OMC, in cadrul careia se lamureau problemele mai sensibile in care consensul se anunta dificil, pe parcursul rundelor Tokyo si Uruguay
grupul consultativ al celor 18 tari care participa efectiv la deliberarile din cadrul OMC
grupul format din SUA, Canada, UE, Japonia si tarile care au statut de principali furnizori sau importatori in comertul international
grupul de negocieri pentru domeniul agriculruii care adopta "masuri din categoria verde"
Memorandumul de acord privind intrpretarea articolului XXIV din GATT se refera la:
crearea de uniuni vamale si zone de liber schimb si monitorizarea mai stricta a acestora mai ales in ce priveste incidentele lor asupra tarilor terte
inscrierea in listele nationale de concesii tarifare a celorlalte taxe si impozite percepute cu ocazia importului si consolidarea acestora la nivelele existente
modificari ale listelor de concesii
exceptii si derogari acordate tarilor in dezvoltare si in tranzitie de la principiile fundamentale ale GATT
Acordul cu privire la masurile ce vizeaza investitiile legate de comert prevede:
tarile membre OMC pot lua masuri cu privire la investitiile legate de comert care nu sunt compatibile cu prevederile articolului XVII si GATT
eliminarea acelor masuri neconforme cu conduita GATT intr-un interval de 6 ani pentru tarile dezvoltate si 10 ani pentru tarile in dezvoltare si in tranzitie membre
obligatia de a notifica orice masura investitionala legata de comert care nu respecta disciplinele si prevederile GATT
exceptii si deroagri acordate tarilor in dezvoltare si in tranzitie de la principiile fundamentale ale GATT
Interceptarea unor prevederi OMC si acordarea unor derogari de la principiile fundamentale implica obtinerea:
unanimitatii
majoritatii de 2/3
majoritatii de 3/4
consensului
Unananimitatea, ca procedura decizionala in cadrul OMC, este ceruta in situatia:
amendarii unor principii de baza ale functionarii sistemului
amendarii prevederilor OMC privind alte aspecte decat principiile generale
ori de cate ori nu este specificata o alta procedura pentru rezolvarea unei probleme aparute in cadrul OMC
amendarii principiilor ce guverneaza dezbaterile din cadrul acordurilor
Memorandumul de acord privind interceptarea articolului II 1 bis din GATT se refera la:
inscrierea in listele pozitive si negative a concesiilor tarifare si paratarifare aplicate cu ocazia importului
barierele netarifare care actioneaza prin mecanismul preturilor
exceptii si derogari acordate tarilor in tranzitie de la principiile fundamentale ale GATT
Prin subventii prohibitive, textul Acordului privind subventiile de export si taxele compnesatorii renegociat la Runda Uruguay intelege:
subventii subordonate utilizarii de produse nationale in mod preferential in raport cu produsele importate
subventiile subordonate rezultatelor la export
subventiile care nu sunt specifice
subventiile subordonate utilizarii de produse nationale in mode preferential in raport cu produsele importate si subventiile subordonate rezultatelor la export
In cadrul Rundei Uruguay, negocierile din domeniul agriculturii au avut ca finalitate un ansamblu de reglementari care vizeaza:
concesii si angajamente ale membrilor cu privire la accesul la piete, sprijinul intern si concurenta la export
adoptarea de "masuri din categoria verde"
importurile de produse agricole neprelucrate si prelucrate, precum si subventiile de export
instituirea unei reforme, pe termen lung, a comertului cu produse agricole si a politicilor in domeniu
Noul Cod antidumping renegociat la Runda Uruguay nu aduce clarificari in directia:
duratei masurilor antidumping
metodelor de determinare a situatiilor de dumping
expediereii produselor considerate ca facand obiectul unei politici de dumping
procedurilor de urmat pentru initierea si derularea investigatiilor antidumping
Societe Generale du Surveillance reprezinta:
o companie care ofera servicii de inspectie inainte de expeditie
un grup de lucru special creat in structura OMC
o companie la care pot apela firme din cadrul tarilor membre OMC in situatia in care au nevoie de sprijin financiar pentru a-si sustine activitatile de comert exterior
o companie care ofera servicii in directia stabilirii originii marfurilor comercializate intre membrii OMC
Care dintre afirmatiile de mai jos este incorecta:
protectia oferita de taxele vamale specifice variaza invers proportional cu nivelul preturilor bunurilor
taxele vamale preferentiale reprezinta o deroare de la clauza natiunii cele mai favorizate
taxele de antidumping au un nivel prestabilit
taxele vamale autonome se stabilesc in baza negocierilor bi sau multilaterale cu partenerii comerciali
Intre masurile de stimulare a exporturilor de natura fiscala se regasesc:
subventiile directe si indirecte, primele directe, reducerea bazei de impozitare pentru activitatile de export
creditele furnizor si cumparator, liniile de credit, regimul vamal de draw-back
primele valutare, stabilrea unor plafoane de fonduri neimpozabile, deprecierea monedei nationale
reducerea bazei de impozitare pentru activitatile de export, regimul vamal de draw-back
Prin utilizarea instrumentelor de politica comerciala, statele nu pot urmari drept obiective de atins pe termen scurt si mediu:
perfectionarea structurii schimburilor comerciale externe
anumite modificari in orientarea geografica a schimburilor comerciale externe
imbunatatirea raportului de schimb prin sporirea puterii de cumparare a exporturilor
cresterea semnificativa a competitivitatii externe a bunurilor si serviciilor
Restrangerea teritoriului vamal se poate concretiza in urmatoarele forme:
zonele libere si uniunile vamale imperfecte
zonele de liber schimb perfecte si imperfecte
zonele libere si antrepozitele vamale
zonele de liber schimb si antrepozitele vamale
Fenomenele de crearea si deturnare de comert reprezinta efecte ale:
aplicarii corespunzatoare a principiilor de baa ale GATT
activitatii OMC in favoarea tarilor in curs de dezvoltare
aparitiei uniunilor vamale si partial a zonelor de liber schimb
anumitor forme de restrangere a teritoriului vamal
Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta?
taxele vamale de import sunt impozite directe
zona libera este o forma de extindere a teritoriului vamal
ajustarile fiscale la fontiera se mai numesc masuri paratarifare
in tariful vamal, marfurile se clasifica dupa criteriile originii si provenientei
Printre caracteristicile Sistemului armonizat de descriere si codificare a marfurilor nu se numara si:
are la baza cele mai raspandite doua nomenclatoare tarifare
clasificarea bunurilor are la baza criteriul combinat al originii si gradului de prelucrare
faciliteaza colectarea, compararea si analiza datelor statistice referitoare la schimburile comerciale externe
la acest sistem au aderat toate tarile lumii, pe fondul flexibilitatilor oferite de acesta
Printre inconvenientele utilizarii taxelor vamale specifice nu se numara:
sunt rar intalnite in practica
aplicarea acestora conduce la o serie de abuzuri constand in subfacturarea tranzactiilor
greu de practicat
presupun un tarif vamal detaliat
Avantajele taxelor vamale ad-valorem sunt legate de:
usurinta stabilirii; larga raspandire
imposibilitatea sustragerii de la plata taxelor vamale; usurinta aplicarii
protejarea eficienta a producatorilor autohtoni de concurenta produselor de provenienta straina
larga raspandire; influentarea preturilor mondiale
Intre obiectivele inscrise in Preambulul GATT 1947, nu se regaseste:
ridicarea standardului de viata la nivel mondial; asigurarea unui inalt grad de ocupare a fortei de munca
principiul nediscriminarii in relatiile comerciale reciproce dintre tarile membre GATT
crearea premiselor pentru utilizarea deplina a resurselor disponibile la scara globala
crearea conditiilor pentru cresterea productiei si a schimburilor comerciale internationale
In conditiile in care pretul unui produs finit este de 1000 u.m ponderea manoperei incorporate este de 60%, taxa vmala nominala la produsul finit este de 20%, dispersia tarifara este de 10 puncte procentuale, rata proetectiei nominale si rata protectiei efective sunt:
10% si 26,67%
20% si 1,3%
20% si 26,67%
40% si 86,67%
Intre factorii de influenta asupra procesului de specializare internationala a participantilor la comertul international incepand cu a doua jumatate a secolului al XX-lea nu regasim:
aparitia pe harta lumii a peste 125 de state nationale noi in urma prabusirii sistemului colonial
transnationalizarea vietii economice
dotarea inegala cu factori de productie
revolutia tehnico-stiintifica
Specializarea inter-ramura presupune realizarea de fluxuri comerciale intre diferite tari cu produse apartinand:
aceleiasi ramuri dintr-un anumit sector
unor ramuri diferite ale aceluiasi sector
unor sectoare diferite
ramurilor care inglobeaza progres tehnic
Intre factorii de influenta asupra procesului de specializare internationala a participantilor la comertul international nu se incadreaza si:
traditiile economice si comerciale
stabilirea unor raporturi de comlementaritate economica dintre state
aptitudinile umae
avantajul comparativ
Intre caracteristicile economiilor nationale, in calitate de participanti la fluxurile comerciale internationale contemporane, nu se numar si:
existenta unei piete interne si a unei monede nationale
existente unui anumit tip de mecanism economic
existenta unui anumit tip de guvernare corporativa
existenta unui ansamblu de legi si reglementari cu caracter juridic
In cadrul Acordului GATS, clauza cu privire la tratamentul national:
obliga partile sa acorde acelasi tratament furnizorilor interni si externi
permite partilor sa faca unele derogari, cu conditia ca acestea sa nu modifice conditiile de concurenta in favoarea furnizorior nationali
asigura acordarea unor preferinte comerciale furnizorilor interni, care dezavantajeaza ofertantii externi
obliga partile sa acorde acelasi tratament furnizorilor interni si externi, permitandu-le in acelasi timp sa fac unele derogari, cu conditia ca acestea sa nu modifice conditiile de concurenta in favoarea furnizorilor nationali
Perceptia clasica cu privire asupra conceptului de comert international se refera la:
principalii actori ai comertului international sunt statele
diviziunea internationala a muncii reprezinta factorul determinant in ceea ce priveste participarea la fluxurile comerciale internationale
inca din cele mai vechi timpuri, conditiile naturale si fizico-geografice au reprezentat principalul factor de care statele participa la comertul international
comertul internatinoal reprezinta ansamblul legaturilor comerciale de vanzare-cumparare de bunuri si servicii la scara mondiala
Potrivit teoriei avantajului comparativ:
o tara se poate specializa in domeniul in care detine cel mai mare avantaj sau cel mai mic dezavantaj
specializarea internationala a unei tari este determinata de dotarea inegala cu factori de productie
specializarea internationala a unei tari este determinata de dinamica si structura cererii externe
specializarea internationala deriva din realizarea schimburilor comerciale dintre tari diferite cu produse realizate in sectoare diferite
Rolul balantei de plati externe (BPE) deriva din faptul ca:
BPE reprezinta o importanta sursa de informatii pentru evaluarea schimburilor internationale
pe baza BPE, factorii de decizie elaboreaza politici comerciale
BPE permite compararea schimburilor comerciale reale si financiare ale unei tari cu strainatate
toate variantele de raspuns sunt corecte
In categoria factorilor endogeni de dezechilibrare a balantei de plati externe nu se regasesc:
deteriorarea climatului intern de afaceri
cresterea importurilor in conditiile intensificarii cererii interne
scaderea gradului de prelucrare a exporturilor
dereglarea preturilor mondiale
Care dintre urmatoarele solutii nu poate fi aplicata in echilibrarea balantei de plati externe?
finantarea compensatorie
mecanismul preturilor
aprecierea cursului de schimb valutar
politica ratei dobanzii
Implicatiile deprecierii monedei nationale asupra balantei comerciale se concretizeaza in:
cresterea preturilor produselor exportate
sporirea importurilor si diminuarea exporturilor
reorientarea spre produsele autohtone in conditiile sucmpirii importurilor
cresterea preturilor la produsele indigene
Principiiul nereciprocitatii concesiilor intre partile contractante GATT a fost introdus:
la Runda Tokyo
in 1964, cu ocazia completarii textului Acordului GATT
la Runda Uruguay
in textul Acordului GATT din 1947
Rata protectiei efective variaza direct proportional cu:
gradul de prelucrare a produsului
dispersia tarifara
disparitatea tarifara
taxele vamale percepute asupra materiilor prime incorporate
In conformitate cu prevederile codului antidumping, un pret se considera a fi sub valoarea normala putandu-se declansa masurile de retorsiune atunci cand:
se situeaza sub nivelul preturilor cu ridicata din tara importatoare
este inferior preturilor practicate de concurentii terti pe aceeasi piata
este semnificativ mai mic decat preturile de referinta practicate pe piata internationala a produsului respectiv
se situeaza sub costurile de productie plus o marja rezonabila de profit
Conform prevederilor codului antidumping, un pret se considera a fi sub valoarea normala putandu-se declansa masurile de retorsiune atunci cand:
este inferior preturilor practicate de concurentii teri pe aceasi piata
este inferior celui practicat de exportator pe piata sa interna
Potrivit prevederilor codului antidumping, un pret se considera a fi sub valoarea normala putandu-se declansa masurile de retorsiune atunci cand:
se situeaza sub nivelul preturilor practicate de exportator pe o piata terta reprezentativa pentru el
este seminificativ mai mic decat preturile de referinta practicate pe piat internationala a produsului respectiv
Care din urmatoarele afirmatii este falsa:
Consiliul international al carnii recomanda solutii in situatii de dezechilibru , prin consultarea cu tarile membre
Acordul international pentru carnea de vita urmareste expansiunea comertului cu aceste produse
toate acordurile negociate in domeniile tarifar , netarifar si al cadrului juridic al comertului international din cadrul GATT se aplica atat produselor industriale , cat si agricole
in urma Rundei Uruguay, Aranjamentul international al carnii ramane plurilateral
Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta:
tarificarea reprezinta inlaturarea restrictiilor cantitative din calea comertului cu produse agricole si inlocuirea lor cu taxe vamale cu efect protectionaist echivalent
masurile de sprijin intern cu impact asupra schimburilor comerciale sunt excluse din angajamentele de reducere
toti membrii OMC trebuie sa notifice anual la Comitetul pentru Agricultura toate subventiile de export, cu unele exceptii bine precizate
potrivit Acordului privind agricultura, tarile membre pot utiliza platile directe catre producatorii proprii in orice conditii
In acordul cu privire la agricultura negociat la Runda Uruguay, clauza de salvgardare presupune:
stoparea temporare a imprumuturilorin cazul unor livrari la preturi inferioare unor niveluri de referinta
aplicarea de restrictii cantitative in cazul unei cresteri semnificative a importurilor
adoptarea unor taxe vamale suplimentare in cazul unor preturi de export sub nivelurile de referinta
asigurarea unei posibilitati minime de acces
In conformitate cu prevederile Acordului privind agricultura negociat la Runda Uruguay, clauza de salvgardare presupune:
posibilitatea semnatarilor de a continua subventionarea exporturilor
posibilitatea tarilor semnatare de a mentine in continuare restrictiile cantitative la import in situatii determinate
posibilitatea semnatarilor de a institui suprataxe vamale daca importurile se fac la preturi situate sub o valoare normala
posibilitatea de a folosi bariere comerciale din zona gri atunci cand se produc prejudicieri semnificative asupra producatorilor interni
Deprecierea monedei nationale nu stimuleaza exporturile atunci cand:
ritmul deprecierii este mai lent decat cel al reducerii puterii de cumparare la intern
ritmul deprecierii este mai rapid decat scade puterea de cumparare la intern
deprecierea nu este anuntata si sustinuta de Banca Nationala
importurile cresc in acelasi ritm cu exporturile
Se considera a fi sub valoarea nominala, un pret inferior:
pretului de vanzare pe piata interna a tarii exportatoare
sumei costurilor de productie la produsele indigene
pretului unui produs identic dintr-o tara terta pe aceasi piata
pretului unui produs identic din tara importatoare
In cadrul politicii de dumping, prin valoarea normala a unui pret se intelege:
pretul practicat pe pietele de export terte
pretul de vanare pe piata tarii importatoare
pretul unui produs identic pe aceeasi piata
pretul international de referinta (pretul de licitatie)
Tarificarea presupune:
inlocuirea barierelor tarifare cu bariere netarifare in comertul reciproc dintre tarile membre OMC
inlocuirea taxelor vamale de import cu contingente de import in comertul reciproc cu produse agricole
inlaturarea restrictiilor cantitative si inlocuirea lor cu taxe vamale cu efect protectionist considerat echivalent
aplicarea unor restrictii tarifare in comertul cu produse agricole dintre tarile membre OMC
In cadrul GATS, clauza cu privire la accesul la piete are ca obiectiv eliminarea progresiva a limitarilor privind:
restrictiile legate de dificultatile de balanta de plati
deplasarea persoanelor fizie prestatoare
accesul investitorilor straini la furnizarea de servicii pe piata interna a tarilor membre
Nu este corecta afirmatia:
taxele vamale specifice se stabilesc sub forma unei sume fixe aplicate asupra unitatii de masura fizica:
deturnarea de comert este efectul euniunilor vamale si partial al zonelor de liber schimb
regimul de draw-back este o masura de stimulare a exporturilor de natura valutara
protectia oferita de taxele specifice variaza invers proportional cu preturile produselor
Cu ocazia Conferintei Ministeriale de la Singapore, in programul de lucru al OMC s-a convenit includerea a o serie de subiecte noi intre care:
comertul electronic
examinarea politicilor comerciale ale tarilor membre OMC
comertul cu textile si confectii
cooperarea intre tarile membre in domeniul tehnic
Declaratia prinvind lansarea unei noi runde de negocieri comerciale multilaterale a fost aprobata la Conferinta Ministeriala de la:
Doha
Cancun
Seattle
Geneva
Grupul de lucru pentru studierea interactiunii dintre comert si politica concurentiala a fost creat cu ocazia:
Rundei Tokyo
Rundei Uruguay
Conferintei Ministeriale de la Singapore
Conferintei Ministeriale de la Geneva
Organul de examinare a politicilor comerciale este subordonat:
Consiliului General
Conferintei Ministeriale
Secretarului OMC
Directorului General
Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa:
un diferend trebuie prezentat la ORD de catre guvernul tarii membre in vederea reglementarii numai dupa ce incercarile de solutionare a neintelegerii prin consultari bilaterale au esuat
ORD este singurul organ autorizat sa creeze grupuri de lucru alcatuite din experti pentru examinarea unui anumit caz
In situatia in cate, in termen de 60 de zile de la data inaintarii cererii de consultari, nu se ajunge la o solutie acceptabila, partea reclamata poate cere constituirea unui grup special insarcinat cu rezolvarea diferendului
In procesul reglementarii diferendelor, un mebru OMC trebuie sa se angjeze in consultari, in termen de 60 de zile de la data formularii de catre alt membru a unei cereri in acest sens
In cadrul mecanismului de reglementare a diferendelor, sanctiunea cea mai drastica ce poate fi adoptata de mebri este:
suprimarea de catre statul reclamat a masurilor considerate contrare Acordului General
suspendarea de catre partea lezata a aplicarii concesiilor sau a altor obligatii fata de partea contractanta ce incalca prevederile Acordului
realizarea unui compromis intre cele doua parti in litigiu
obigatia modificarii legislatiei nationale a partii contractante ce incalca prevederile Acordului
In sfera de cuprindere a Acordului TRIPS nu este inclusa:
aplicarea principiilor fundamentale ale GATT
reglementarea plurilaterala a diferendelor coemrciale privind drepturile de proprietate intelectuala
elaborarea unor aranjamentee tranzitorii privind introducerea noului sistem comercial
elaborarea de mijloace eficiente pentru asigurarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala
Acordul GATS impune o serie de obligatii pentru tarile membre, intre care nu se regaseste:
stabilirea unor puncte de informare, prin intermediul carora celelalte tari mebre pot obtine informatii privind reglementarea comertului cu servicii
incheierea de aranjamente pentru recunoasterea reciproca a cerintelor de calificare profesionala a prestatorilor
aplicarea tratamentului national
publicarea criteriilor care trebuie luate in considerare pentru a determina incidenta activitatii furnizorilor externi de servicii asupra pietei interne
Taxa administrativa perceputa pentru eliberarea licentelor neautomate este fixata:
astfel incat sa nu depaseasca costurile de administrare a masurilor de aplicare
in functie de ponderea tarii importatorului in comertul international
in functie de natura marfii, distanta geografica si tara de origine a marfurilor pentru care se solicita licenta
astfel incat sa asigure acoperirea costurilor de administrare a masurilor de aplicare plus o marja suplimentara de rezerva
Nu este corecta urmatoarea afirmatie:
Prin prevederile Partii a IV-a din GATT, tarile dezvoltate s-au angajat sa acorde ajutor financiar si tehnic tarilor in dezvoltare
Acordul cu privire la achizitiile guvernamentale a fost negociat la Runda Tokyo
Memorandumul privind restrictii si impuneri la export s-a negociat la Runda Tokyo in grupa de negocieri privind cadrul juridic
principiul nediscriminarii presupune aplicarea clauzei natiunii celei mai favorizate si a clauzei regimului national
Pe parcursul desfasurarii negocierilor comerciale din cadrul GATT s-a evidentiat faptul ca:
procesul de negociere presupune un schimb reciproc de concesii in cadrul unei singure etape
ajungerea la un acord depindea de efectele negative pe care le-ar produce esuarea tratativelor
solutiile adoptatea trebuiau sa fie bine fundamentate
in cadrul procesului de negociere era interzisa formare de coalitii intre delegatiile tarilor participante
Bimultilateralismul reprezinta:
o tehnica de negociere in cadrul GATT
un cod de conduita in activitatea GATT
o strategie pe baza carora statele mebre GATT negociau si aplicau la nivel bileral anumite acorduri
un principiu de negociere in activitatea GATT
SGP nu urmareste:
acordarea de preferinte vamale tarilor in dezvoltare pe baza negocierii acestora
sporirea incasarilor din exporturi ale tarilor in dezvoltare
facilitatea diversificarii productiei tarilor in dezvoltare
intensificarea procesului de industrializare in tarile in dezvoltare
In categoria exceptiilor de la principiile fundamentale ale activitatii GAT nu intra:
formarea de aranjamente regionale:
adoptarea de masuri cu caracter protectionist pentru produsele ce provin din tarile in dezvoltare
admiterea temporara de bariere netarifare pentru importurile care afecteaza interesele producatorilor nationali
negocierea de protocoale preferentiale intre tarile in dezvoltare
Intre principiile fundamentale ale GATT nu se regaseste:
principiul nediscriminarii
principiul reciprocitatii
principiul transparentei
principiul convergentei
Secretariatul GATT nu a exercitat atributii in directia:
publicarii rezultatelor rundelor de negocieri
acordarii de asistenta tarilor in dezvoltare membre
elaborarii de recomandari pentru problemele inscrise pe ordinea de zi a organului executiv
sprijinirii derularii rundelor de negocieri organizate in cadrul GATT
Principiul egalitatii de tratament se mai numeste si:
clauza natiunii celei mai favorizate in forma conditionata
clauza natiunii celei mai favorizate in forma neconditionata
clauza regimului national
clauza reciprocitatii concesiilor
Forma conditionata a clauzei natiunii celei mai favorizate se mai numeste:
principiul posibilitatilor egale
principiul egalitatii de tratament
principiul compensatiei
principiul tratamentului national
principalul dezavantaj al tehnicii reducerii liniare si reciproce a taxelor vamale cu un procent convenit consta in faptul de aceasta dezavantajeaza tarile care aplica taxe vamale reduse
tehnica armonizarii tarifare permite reducerea disparitatilor tarifare
tehnica adordarii sectoriale consta in inlaturarea obstacolelor vamale pentru produsele apartinand unui anumit sector
tehnica bimultilateralismului faciliteaza evaluarea riguroasa a efectelor concesiilor asupra schimburilor comerciale
Potrivit prevederilor Partii a IV-a din GATT, asigurarea unor conditii favorabile de acces a exporturilor tarilor in dezvoltare pe piata mondiala vizeaza:
stabilizarea preturilor si pietelor produselor de baza exportate
nereciprocitatea concesiilor din partea tarilor in dezvoltare
sustinerea financiara a tarilor in dezvoltare pentru impulsionarea exporturilor lor
acordarea de prioritate produselor exportate de tarile in dezvoltare
Clauza roll-back presupune:
angajamentul tarilor participante le negocieri de a-si compatibiliza reglementarile nationale cu conduita multilaterala inainte de finalizarea rezultatelor negocierilor
interzicerea adoptarii nici unei masuri de politica comerciala incompatibila cu conduita comerciala multilaterala care ar putea distorsiona fluxurile comerciale internationale
adoptarea de masuri doar cu scopul de a face mai consistenta oferta unei anumite tari pe parcursul tratativelor
angajamentul tarilor participante de a adopta masuri comerciale care sa nu depaseasca cadrul necesar pentru remedierea distorsiunilor invocate la adoptarea unor masuri
Interzicerea adoptarii unor masuri de politica comerciala incompatibile cu counduita comerciala multilaterala care ar putea distorsiona fluxurile comerciale internationale se mai numeste
clauza roll-back
clauza stand-still
Intre obiectivele Rundei Uruguay nu se regaseste :
sporirea capacitatii de adaptare a sistemului GATT la evolutiile sitemului economic international
imbunatatirea sistemului comercial multilateral
adoptarea de masuri care sa extinda posibilitatile comrciale ale tarilor in dezvoltare
cresterea interdependentelor dintre politicile comerciale si celelalte politici economice
Printre atributiile Grupului de negocieri pentru marfuri constituit la Runda Uruguay nu se numara si:
luarea deciziei de a include teme aditionale in cadrul negocierilor
supravegherea desfasurarii negocierilor
supravegherea politicilor comerciale ale membrilor GATT
elaborarea unui mecanism de supraveghere
Primul bilant al stadiului de desfasurare a negocierilor din cadrul Rundei Uruguay a evidentiat:
reticenta tarilor dezvoltate in a se angajain negocieri privind liberalizarea comertului international si acordarea de avantaje tarilor in dezvoltare
necesitatea includerii unor teme aditionale in cadrul negocierilor
angajamentul tarilor participante de a dopta masuri comerciale care sa nu depaseasca cadrul necesar pentru remedierea distorsiunilor invocate la adoptarea unor masuri
necesitatea admiterii temporare de bariere netarifare pentru importurile care afecteaza interesele producatorilor nationali
Intre rezultatele Rundei Uruguay pe linia liberalizarii si reglementarii comertului international nu se poate inscrie
liberalizarea comertului cu servicii
tratament diferentiat si mai favorabil pentru tarile in dezvoltare si tarile in tranzitie
reducerea transparentei si previzibilitatii accesului la piete
consolidarea regulilor de actiune impotriva practicilor de concurenta neloiala
Printre functiile OMC nu se numara:
gestionarea mecanismului de examinare periodica a politicilor comerciale ale tarilor membre
cooperarea cu alte organisme financiare si comerciale internationale
administrarea mecanismului de solutionare a diferendelor comerciale dintre membrii
administrarea in comun a instrumentelor juridice adaptate in cadrul FMI si Bancii Mondiale
Intre principalele coduri de conduita negociate si renegociate la ultimele runde de negocieri din cadrul GATT nu se numara:
acordul cu privire la achizitiile guvernamentale
codul de normalizare
acordul privind interpretarea si aplicarea articolului si aplicarea articolului VII din GATT
acordul privind salvgardarea
Din categoria masurilor promotionale la export nu poate face parte:
organizarea de targuri si expozitii cu participare internationala
organizarea de reprezentante comerciale in tarile partenere
organizarea de campanii publicitare pe pietele externe
impulsionarea globala a exporturilor in functie de structura si orientarea geografica a acestora
Sunt considerate bariere netarifare:
taxele percepute cu ocazia unui import sau export la o alta conditie de livrare decat CIF
taxele in cascada, taxele consultare, accizele
TVA, taxele conventionale, taxele statistice, taxele de retorsiune
TVA, taxele compensatorii, taxele sanitare si fitosanitare
In conditiile in care pretul unui produs finit este de 1000 um , ponderea manoperei incorporate este de 60%, taxa vamala nominala la produsul finit este de 20% dispersia tarifara este de 10 puncte procentuale, sa se determine rata protectiei nominale si rata protectiei efective
Se cunosc urmatoarele date: ponderea materiilor prime incorporate intr-un produs este de 75%: pretul total al produsului finit este de 200 Euro; taxa vamala nominala la materiile prime este de 5%; dispersia tarifara este de 20 de puncte procentuale. Sa se determine rat protectiei nominale si rata protectiei efective.
20% si 85%
25% si 65%
25% si 85%
5% si 75%
Determinati nivelul protectiei nominale si efective cunoscand urmatoarele date: valoarea unui produs finit 500 u.m; valoarea materiilor prime incorporate reprezinta 60% din valoarea vamala perceputa asupra materiilor prime incorporate este de 3%
60% si 40,5%
3% si 33%
15% si 5,4%
18% si 40,5%
Identificati fenomenul de creare externa de comert cunoscand urmatoareele date: produsul X se comercializeaza pe piata tarii A cu 50 de Euro, pe piata tarii B cu 40 de Euro si pe piata tarii C cu 45 de Euro; la importul produsului X, tara A percepe o taxa vamala de 20%; tarile A si C decid asupra crearii unei uniuni vamale.
cumparatorii din tara A prefera sa-si procure produsul X din tara B
cumparatorii din tara A prefera sa-si procure produsul X din tara C
cumparatorii din interiorul uniunii vamale prefera sa-si procure produsul X din tara C
cumparatorii din tara A renunta sa-si procure produsul X din tara B
Identificati fenomenul de deturnare de comert cunoscand urmatoarele date: produsul X se comerializeazape piata tarii a cu 50 de Euro, pe piata tarii B cu 40 de Euro si pe piata tarii C cu 45 de Euro; la importul produsului X, tara A percepe o taxa vamala de 20%; tarile A si C decid asupra crearii unei uniuni vamale
cumparatorii din tara A prefera sa -si procure produsul X din tara B
cumpratorii din interiorul uniunii vamale prefera sa-si procure produsul X din tara C
cumparatorii din tara A renunta sa-si procure produsul X din tara Bin favoarea furnizorilor din tara C
Identificati fenomenul de creare interna de comert cunoscand urmatoarele date: produsul X se comerializeazape piata tarii A cu 50 de Euro, pe piata tarii B cu 40 de Euro si pe piata tarii C cu 45 de Euro; la importul produsului X, tara A percepe o taxa vamala de 20%; tarile A si C decid asupra crearii unei uniuni vamale
cumparatorii din tara A renunta sa-si procure produsul X din tara B in favoarea furnizolrilor din tara C
De-a lungul acivitatii GATT, concesiile netarifare au imbracat urmatoarele forme:
tara cu tara si produs cu produs; tehnica reducerii liniare si reciproce; tehnica abordarii sectoriale sau combinatia tuturor acestora
inlaturarea sau atenuarea obstacolelor netarifare si instituirea unor coduri de conduita privind conditiile in care pot fi folosite anumite obstacolein schimburile comerciale dintre partile contractante
eliminarea, partiala sau totala, a obstacolelor netarifare in calea schimburilor comerciale dintre tarile membre
reducerea obstacolelor in care pot fi folosite anumite obstacole in schimburile comerciale dintre tarile membre
In domeniul tarifar, concesiile negociate in cadrul GATT au imbracat urmatoarele forme:
eliminarea totala a taxelor vamale de import; reduceri directe de taxe vamale de import ; consolidarea taxelor vamale de import
reducerea treptata a taxelor vamale de import pana la eliminare, intr-o perioada specificata
eliminarea totala a taxelor vamale de import, export si tranzit; reduceri directe de taxe vamale de import, export si tranzit; consolidarea taxelor vamale de import, export si tranzit
inlaturarea sau atenuarea obstacolelor tarifare in calea schimbarilor comerciale dintre partile contractante
Interpretarea unor prevedri OMC privind alte aspecte decat principiile generale implica realizarea:
Deciziile de aderare a unor tari la OMC se iau de catre Conferinta Ministeriala:
cu o majoritate de 3/4 din votul membrilor OMC
prin votul unanim al membrilor OMC
cu o majoritate de 2/3 din votul membrilor OMC
prin consumul membrilor OMC
Memorandumul de acord cu privire la notificari, consultari, reglementarea diferendelor si supravegherea negociat la Runda Tokyo
aduce elemente de noutate doar in ceea ce priveste supravegherea si reglementarea diferendelor fata de prevederile GATT, iar in ce priveste notificarile si consultarile sunt pastrate aceleasi prevederi din textul initial al GATT
aduce elemente de noutate numai in ceea ce priveste notificarile si reglementarea diferendelor fata de prevederile GATT, iar in ce priveste consultarile si supravegherea sunt pastrate aceleasi prevederi din textul initial al GATT
aduce elemente de nouatate fata de prevederile initiale ale GATT in ceea ce priveste notificarile, consultarile, reglementarile diferendelor supravegherea
nu aduce nimic nou fata de prevederile GATT
Romania a aderat la GATT in 1971
Romania a aderat la GATT pe baza unui angajament cantitativ
Romania adopta primul tarif vamal de import in 1990
Romania a aderat la GATT dupa formula poloneza de aderare
Domeniile care nu au mai facut obiectul negocierilor comerciale multilaterale din cadrul GATT pana la Runda Uruguay au fost:
comertul cu servicii; investitiile legate de comert; drepturile de proprietate intelectuala legate de comert
textile si confectii; comertul cu servicii; investitiile legate de comert si drepturile de proprietate intelectuala legate de comert
reglementarea diferendelor, investitiile legate de comert, drepturile de proprietate intelectuala legate de comert
produse agricole, textile si confectii; servicii; investitiile legate de comert; drepturile de proprietate intelectuala legate de comert
Este adevarata urmatoarea afirmatie:
deprecierea monedei nationale face parte din categoria de masuri de stimulare a exporturilor de natura financiar-bancara
creditul furnizor este acordat direct importatorului de catre exportator
creditul cumparator este acordat direct importatorului de catre exportator
regimul vamal de draw-back presupune importul cu scutirea conditionata de plata a taxelor vamale
Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, ONU s-a preocupat de:
elaborarea Cartei viitoarei Organizatii Mondiale a Comertului
crearea cadrului de reglementare a aspectelor monetare, financiare si comerciale internationale
crearea cadrului de reglementare a problematicii monetare internationale
instituirea unui set de reguli, principii si discipline care sa vegheze la desfasurarea comertului international
Acordul General pentru Tarife si Comert reprezinta:
un tratat multilateral prin care tarile se obligau sa sprijine dezvoltarea tarilor in dezvoltare membre
un tratat care are drept obiectiv sa reduca taxele vamale in relatiile comerciale internationale
o organizatie internationala care avea drept obiectiv principal functionarea unui sistem comercial liberalizat
un tratat multilateral interguvernamental care avea drept obiective principale functionarea unui sistem comercial liberalizat si sprijinirea economiilor tarilor in dezvoltare membre
In Preambulul GATT din 1947 se precizau urmatoarele obiective:
reducerea, eliminarea, consolidarea taxeor vamale in relatiile comerciale internationale
inlaturarea restrictiilor cantitative sau a altor bariere cantitative cu efecte similare in calea schimburilor comerciale internationale
asigurarea unui inalt rad de ocupare a fortei de munca
limitarea reducerilor reciproce de taxe vamale la putinele produse care dominau comertul bilateral
Structura organizatorica a GATT era formata din urmatoarele componente:
Conferinta Ministeriala; Consiliul Reprezentantilor; Secretariatul
Sesiunea Partilor Contractante; Consiliul Reprezentantilor; Consiliul General; Secretariatul
Sesiunea Partilor Contractante; Consiliul General; Comitetele si grupele de lucru specializate
Sesiunea Partilor Contractante; Consiliul Reprezentantilor; Comitete si grupe de lucru specializate; Secretariatul
Printre atributiile Sesiunii Partilor Contractante nu se numraL
dreptul si obligatia de a veghea la respectarea prevederilor GATT
aprobarea prin vot a primirii de noi membrii GATT
organizarea negocierilor pentru primirea de noi membrii in GATT
aprobarea modificarilor si completarilor aduse textului GATT
Principiul nediscriminarii in relatiile comerciale reciproce reprezinta:
o prevedere inscrisa in tratate sau acorduri comerciale internationale
unul din cele sase principii fundamentale care au stat la baza relatiilor comerciale dintre partile contractante GATT
unul din cele sase principii fundamentale GATT si care presupune acordarea reciproc si neconditionat a clauzei natiunii cele mai favorizate
unul din cele sase principii fundamentale care au stat la baza relatiilor comerciale dintre partile contractante si care presupune acordarea reciproc si neconditionat a clauzei natiunii celei mai favorizate si a clauzel tratamentului national
Este falsa urmatoarea afirmatie:
SUA acorda clauza natiunii celei mai favorizate si clauza tratamenrului pe cale bilaterala
Clauza natiunii cele mai favorizate in forma neconditionata se mai numeste principiul egalitatii de tratament
Clauza natiunii celei mai favorizate in forma conditionata se mai numeste principiul posibilitatilor egale
in anul 1998, presedintele SUA schimba denumirea clauzei natiunii celei mai favorizate in relatii comerciale normale
Nu este adevarata urmatoarea afirmatie:
principiul reciprocitatii este unul dintre pilonii de baza ai sistemului comercial promovat de GATT
principiul reciprocitatii vizeaza limitarea inclinatiei partilor catre unilateralism
GATT impune folosirea consultarilor pentru evitarea prejudicierii intereselor comerciale ale partilor contractante
unul dintre beneficiile principiului reciprocitatii este acela de a atenua presiunile exercitate asupra mecanismelor de reglementare a diferendelor
Zonele de liber schimb si uniunile vamale sunt:
forme de restrangere a teritoriului vamal
exceptii de la principiile fundamentale ale GATT
forme de extindere a teritoriului vamal neadmise de GATT-OMC
generatoare de fenomene precum crearea si deturnarea de comert
In cadrul GATT, deciziile se adoptau:
prin consens general
prin unanimitate
cu majoritate de voturi
cu o majoritate de 2/3
Cu privire la tehnica bimultilateralismului se poate afirma ca:
reprezinta reducerea liniara si reciproca a taxelor vamale cu un anumit procent convenit
mai poarta denumirea de tehnica armonizarii tarifare
s-a folosit pentru prima data la Runda Kennedy
permite negociatorilor sa fie foarte exacti, facilitand evaluarea riguroasa a efectelor concesiilor asupra schimburilor comerciale
Accesiunea la GATT pe baza de aranjament special a fost folosita pentru prima data de:
Romania
Polonia
Cehoslovacia
Ungaria
Cu privire la Partea a IV-a din GATT se pot afirma urmatoarele:
a aparut la insistentele tarilor in curs de dezvoltare in anul 1966
prevede un sistem preferential vamal pe pietele tarilor devoltate
tarile dezvoltate pretind reciprocitate deplina din partea tarilor in curs de dezvoltare pentru concesiile acordate (principiul reciprocitatii intre partile contractante)
prevede impulsionarea exportului de produse de baza pe piata tarilor dezvoltate
la Runda Torguay din Anglia s-au inaugurat tehnica tara cu tara si produs cu produs
mentinerea si imbunatatirea SGP a fost unul dintre principiile Rundei Tokyo
la Runda Tokyo s-au constituit 8 grupe si 7 subgrupe de negociere
initiativa declansarii Rundei Uruguay a apartinut SUA si CEE
Rezultatele Rundei Tokyo au constat:
in adoptarea primului cod de conduita anti-dumping
extinderea sferei de cuprindere a activitatii GATT (servicii , drepturi de proprietate intelectuala etc.)
in adoptarea a sase coduri de conduita in domeniul tarifar
in reduceri de taxe vamale cu 35% la importul de produse industriale si cu 41% la importul de produse agricole
Acordul privind evaluarea vamala formuleaza cinci metodologii de evaluare vamala
Acordul privind aplicarea art. VI, XVI, XVIII limiteaza tarile dezvoltate sa foloseasca subventii de export pentru produsele agricole
Acordul privind comertul de stat urmareste asigurarea unei concurente internationale pe pietele publice
Acordul privind obstacolele tehnice in calea comertului se mai numeste Codul de normalizare
Pretul de dumping se defineste conform Codului antidumping negociat la Runda Tokya astfel:
un pret mai mic decat preul intern din tara importatoare
un pret mai mare decat costul de productie al produsului in tara de origina ( la care se adauga o marja rezonabila de profit)
un pret mai mic decat costul de productie al produsului in tara de origine (la care se adauga o marja rezonabila de profit)
un pret mai mare decat pretul reprezentativ al unui produs similar exportat intr-o tara terta
Privitor la Clauza de abilitare se poate afirma:
este un acord negociat a Runda Uruguay in domeniul cadrului juridic
urmareste acordarea unui tratament preferential in domeniul netarifar tarilor in dezvoltare fara reciprocitate din partea acestora
este o derogare conditionata, temporara, regresiva si legata de evolutia dezvoltarii economice a tarilor
presupune intreprinderea de masuri pentru a face fata cresterii masive si rapide ale unor importuri
Runda Uruguay a avut drept obiectiv:
un tratament diferentiat si mai favorabil in favoarea tarilor in dezvoltare
intarirea rolului GATT in imbunatatirea sistemului comercial multilateral bazat pe principii, reguli si discipline eficiente
liberalizarea si extinderea comertului international numai in avantajul tarilor in dezvoltare prin reducerea si eliminarea taxelor vamale si barierelor netarifare
echilibrarea concesiilor in principalele sectoare pentru a se evita concesii intersectoriale
Din punct de vedere structural, evolutia comertului international contemporan se caraterizeaza prin:
amplificarea comertului imoral cu o pondere in crestere
reducerea duratei medii de viata a produselor
aparitia si respectiv disparitia de produse la intervalemari de timp
accentuarea caracterului industrial al economiei mondiale sub incidenta progresului tehnic
Nu este o cauza a amplificarii fluxurilor comerciale internationale
scaderea preturilor la produsele manufacturate intens comercializate pe piata mondiala
cresterea volumului fizic al exporturilor
adancirea interdependentelor economice la nivel international
consolidarea unor noi determinanti ai specializarii internationale
In comertul international al ultimelor decenii un rol important l.au jucat
dezvoltarea investitiilor externe de capital
corporatiile transnationale
amplificarea relatiilor comerciale externe
fenomenul de globalizare
Pe termen lung, politica comerciala urmareste
exportul acelor marfuri care pot fi produse in conditii mult mai avantajoase la nivel national
asigurarea unor echilibre dinamice la nivel national
stimularea dezvoltarii economiei nationale in conditiile intensificarii concurentei externe
redefinirea unor echilibre sectoriale interne
Nu reprezinta o functie a politicii comerciale
perfectiunea structurii schimburilor comerciale externe
impulsionarea exporturilor
reglementarea si controlul importurilor
realizarea unui echilibru in balanta comerciala si in balanta de plati externe
Este adevarata urmatoarea afirmatie
politica comerciala vizeaza obtinerea unui avantaj competitiv
prin intermediul politicii comerciale statul urmareste sa nu asigure un grad de permisivitate marfurilor avand provenienta straina
politicile comerciale isi pot propune pe termen lung stimularea sau restrangerea comertului cu anumite produse sau grupe de produse
scopul final al oricarei politici comerciale este de a spori contributia activitatii de comert exterior la progresul economic general al tarii
Nu este tip de politica comerciala
autarhia
neo-liberalismul
liber-schimbul
neo-protectionismul
Politica vmala reprezinta
plata taxelor vamale (impunerea vamala)
o componenta politicii economice generale
indeplinirea formalitatilor vamale si controlul marfurilor la trecerea frontierei de stat
acea componenta a pliticii comerciale a unui stat care vizeaza intrarile si iesirile marfurilor in tara si din tara
Politica vamala nu poate asigura
colectarea de venituri la bugetul de stat
discriminarea comerciala a unui anumit partener extern
promovarea relatiilor comerciale externe ale unui stat
cadrul de negociere al unor concesii vamale
Este falsa urmatoarea afirmatie
taxele vamale cu caracter protectionist au nivel foarte ridicat, fiind percepute in scopul amplificarii fortei concurentiale a marfurilor importate si protejarii pietei interne de concurenta externa
taxele vamale cu caracter fiscal au un nivel de pana la 2% fiind percepute numai cu scopul obtinerii de venituri de bugetul statului
taxele vamale de import reprezinta un mijloc de protejare a producatorilor autohtoni de concurenta straina
taxele vamale ad-valorem se percep de catre stat sub forma unei cote procentuale raportate la valoarea in vama a marfurilor
Este corecta urmatoarea afirmatie
taxele vamale de export urmaresc reducerea preturilor pe piata mondiala, in cazul in care statul exportator in cauza este principalul furnizor pentru produsele respective
taxele vamale specifice au un efect protectionist scazut cand preturile produselor importate sunt reduse
taxele vamale specifice sunt greu de practicat deoarece presupun un tarif vamal detaliat
taxele vamale de import sunt suportate exclusiv de exportator si sunt platite de firma importatoare
Nu este corecta urmatoarea afirmatie
Clauza natiunii celei mai favorizate este o prevedere inscrisa in tratate sau acorduri comerciale potrivit careia partile semnatare se obliga sa-si acorde reciproc o parte din avantajele comerciale pe care le-au acordat sau le vor acorda tarilor terte
Clauza natiunii celei mai favorizate este o prevedere scrisa in tratate sau acorduri comerciale potrivit careia partile semnatare se obliga sa-si acorde reciproc toate avantajele comerciale pe care le-au acordat sau le vor acorda tarilor terte
taxele vamale conventionale se percep asupra marfurile ce provin din tarile care isi acorda reciproc clauza natiunii celei mai favorizate
taxele vamale autonome se percep in afara regimului clauzei natiunii celei mai favorizate si au un nivel ridicat, reprezentand o puternica bariera in calea schimburilor comerciale dintre state
Taxele vamale de retrosiue sunt
un raspuns la politica comerciala neloiala a altor state (politica de anti-dumping si politica de subventionare a importurilor )
taxele vamale de dumping si compensatorii
taxele vamale suplimentare percepute peste nivelul taxelor vamale in vigoare
un raspuns la politica comerciala loiala a altor state (politica de dumping si politica de subventionare a exporturilor)
Este corecta urmatoarea afirmatie:
politica tarifara reprezinta un complex de masuri si reglementari de politica comerciala care impiedica, limiteaza sau deformeaza fluxurile internationale de bunuri si servicii
politica netarifara are un caracter administrativ, intrucat poate stopa exportul, indiferent de puterea concurentiala a importatorilor
politica netarifara influenteaza direct volumul fizic al importurilor (limitarea lor) si indirect volulmul importurilor prin mecanismul preturilor
barierele netarifare sunt preferate de ramurile cele mai competitive, deoarece protejarea prin taxele vamale evidentiaza mult mai pregnant lipsa lor de competitivitate
Printre restrictiile cantitative la import gasim:
ajustarile fiscale la frontiera, taxele de retorsiune, preturile minime si maxime la import, normele sanitare si fitosanitare
interdictiile la import, licentele de import, acordurile de comercializare
interdictiile la import, contingentele de import, licentele de import, autoliitarile voluntare la import, acordurile de comercializare ordonata a produselor
prlevarile variabile la import, norme de securitate, monopolul de stat, ajustarile fiscale la frontiera
Urmatorea afirmatie este falsa
U.E are cel mai exigent sistem de interdictii la importul de produse alimentare din tarile terte
interdicctiile la import se folosesc pentru a se evita acuzarea unor situatii de dezechilibru ale balantelor comerciale
interdictiile la import se folosesc din ratiuni politice
interdictiile la import sunt aplicate sub forma limitarii directe sau indirecte a cantitatii marfurilor permise la import
O particularitate a limitarilor voluntare la export este
Modificarea sau reorientarea geografica a fluxurilor comerciale
incurajarea cartelizarii industriilor la export, crearea de carteluri intre tarile exportatoare in vederea repartizarii cotelor de productie si export intre producatori si exportatori
sunt masuri de politica comerciala avand cel mai ridicat nivel de transparenta
lasa cea mai mare responsabilitate in sarcina partii exportatoare
Taxele de prelevare nu sunt:
prelevari variabile la import care vizeaza produsele industriale din tarile terte
o diferenta intre pretul de ecluza (pretul de import din afara U.E.) si pretul prag (pret comunitar)
diferenta intre pretul de import si pretul comunitar, din care se scad cheltuielile de transport pe parcus intern comunitar
o importanta sursa de venit pt bugetul comunitar, dar si o importanta bariera netarifara
Preturile minime la import se practica atunci cand :
produsele indigene au costuri de productie scazute comparativ cu cele ale concurentei
pe piata internationala, preturile anumitor produse cresc, produsele respective devenind mai competitive la export
produsele indigene au costuri de productie ridicate comparativ cu cele ale concurentei
se incearca cresterea artificiala a preturilor la anumite produse pe care le exporta
Zonele economice speciale reprezinta:
o forma de restrangere a teritoriului vamal intalnita in China, create cu scopul de a atrage capital strain
o forma de extindere a teritoriului vamal intalnita in China, cu scopul puterii in valoare a resurselor naturale si de forte de munca
efectul deturnarii negative de comert
o forma secundara de restrangere a teritoriului vamal
Marfurile introdusa intr-o zona libera sunt:
supusa platii taxelor vamale si exceptate de plata celorlalte taxe percepute in interiorul respectivei zone
scutite de la plata taxelor vamale pana la precizarea ulterioara a destinatiei lor
scutite de plata tuturor taxelor percepute in interiorul zonei respective
exceptate de la regimul taxelor aplicat in interiorul zonei respective
Marfurile intrate intr-o zona libera sunt supuse impunerii vamale in cazul in care acestea
sunt supuse unui proces de prelucrare in interiorul zonei respective
sunt orientate catre piata internationala
parasesc teritoriul statului respectiv
sunt orientate catre piata interna a statului respectiv
Zona de liber schimb imperfecta reprezinta
forma secundara de extindere a teritoriului vamal, potrivit careia tarile participante elimina barierele comerciale pentru toate marfurile ce fac obiectul relatiilor comerciale reciproce
forma secundara de extindere a teritoriului vamal, potrivit careia tarile participante elimina barierele comerciale doar pentru o parte din marfurile ce fac obiectul relatiilor comerciale reciproce
forma principala de extindere a teritoriului vamal, potrivit careia tarile participante elimina barierele comerciale doar pentru o parte din marfurile ce fac obiectul relatiilor comerciale reciproce si cu tertii
o forma de extindere a teritoriului vamal, potrivit careia tarile participante elimina barierele comerciale pt toate marfurile ce fac obiectul relatiilor comerciale reciproce si cu tertii
Uniunea vamala perfecta reprezinta
o forma de extindere a teritoriului vamal, potrivit careia tarile participante elimina barierele comerciale doar pentru o parte din marfurile ce fac obiectul reltiilor comerciale reciproce si cu tertii
forma principala de extindere a teritoriului vamal, potrivit careia tarile participante elimina barierele comerciale pt toate marfurile ce fac obietul relatiilor comerciale reciproce
forma principala de extindere a teritoriului vamal potrivit careia tarile participante elimina barierele comerciale pt toate marfurile ce fac obiectul relatiilor comerciale reciproce si cu tertii
forma secundara de extindere a teritoriului vamal, potrivit careia tarile participante elimina barierele comerciale pt toate marfurile ce fac obiectul relatiilor comerciale reciproce si cu tertii
Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa
Protectia efectiva variaza direct proportional cu nivelul dispersiei tarifare
protectia efectiva variaza invers proportional cu nivelul taxei vamale perceput asupra materiilor prime
protectia efectiva este cu atat mai ridicata cu cat gradul de prelucrare al materiilor prime incorporate este mai redus
protectia efectiva este cu atat mai ridicata cu cat gradul de prelucrare al materiilor prime incorporate este mai mare
Protectia nominala
apreciaza intensitatea actiunii taxelor vamale ca instrument de protectie
vizeaza valoarea intregului produs supus impunerii vamale
vizeaza valoarea nou creata si incorporata in produsul supus impunerii vamale
variaza direct proportional cu nivelul dispersiei tarifare
Tariful vamal compus reprezinta
un catalog ce cuprinde lista produselor supuse impunerii vamale si 2 sau mai multe coloane de taxe vamale percepute asupra fiecarui produs, stabilite in functie de tarile de origine ale acestora
un catalog ce cuprinde lista produselor supuse impunerii vamale si o coloana de taxe vamale percepute asupra fiecarui produs
un catalog ce cuprinde lista produselor supuse impunerii vamale si doua sau mai multe coloane de taxe vamale percepute asupra fiecarui produs, stabilite in functie de gradul de prelucrare al acestora
un catalog ce cuprinde lista produselor supuse impunerii vamale si 2 sau mai multe coloane de taxe vamale percepute asupra fiecarui produs stabilite in functie de originea acestora
Taxele vamale de retorsiune
urmaresc stabilirea pozitiei de piata a producatorilor nationali de produse similare
iau forma marjei de dumping si a taxelor conventionale
se percep la importurile provenind din tari cu care tara importatoare nu are incheiate acorduri comerciale
se percep numai declansarea unei anchete in care trebuie sa se dovedeasca motivele pt care sunt aplicate
Nu caracterizeaza taxele vamale de import
sunt suportate de catre consumatori
urmaresc cresterea preturilor pe piata mondiala
au nivel ridicat
urmaresc reducerea fortei concurentiale a produselor externe
Politica vamala indeplineste urmatoarele functii
financiara, protectionista, de negociere, de discriminare
fiscala, de promovare, de negociere, de discriminare
de negociere fiscala, de discriminare protectionista
de negociere financiara, de echilibrare a balanti de plati, protectionista
Neo-protectionismul se refera la
toate masurile, altele decat cele tarifare si netarifare, are urmaresc limitarea volumului importurilor
toate acele masuri comerciale prin care se asigura controlul preturilor
toate masurile care contribuie la ameliorarea competitivitatii nationale
toate masurile atele decat cele tarifare, care urmaresc limitarea volumului importurilor
Absenta barierelor in calea relatiilor economice internationale caracterizeaza
liberul-schimb
neo-liberalism
zonele libere
zonele de liber schimb
Politica comerciala
Nu depinde de celelalte politici economice
este influentata de masurile de politica economica adoptate de alte tari
nu poate incuraja sau restrange fluxurile comerciale derulate de agentii economici nationali cu partenerii lor externi
se caracterizeaza prin libera circulatie a marfurilor, capitalurilor si persoanelor
tendintele de incurajare si, respectiv, de restrangere a fluxurilor comerciale externe sunt marcate de conjunctura internationala
experienta comerciala internationala a condus la crearea unui tip de politica comerciala practicat de toate tarile lumii
izolarea economica ignora avantajul implicat de comertul cu alte state
experienta internationala demonstreaza ca dezvoltarea autarhica conduce in timp la necesitatea dezvoltarii contactelor cu exteriorul
Care dintre afirmatiile de mai jos este adevarata
Comertul liber se bazeaza pe politica portilor deschise in calea importurilor si exporturilor
comertul liber nu reprezinta un ideal
majoritatea economistilor considera ca desfasurarea unui comert liber nu poate genera mai multe avantaje decat sprijinul guvernamental pentru eliminarea distorsiunilor economice interne
comertul liber evidentiaza pierderile de eficienta asociate productiei si consumului la nivel national
incepand cu anii 50 comertul international a devansat, ca ritm de crestere, PIB-ul mondial
in ultimele 5 decenii s-a remarcat faptul ca o tot mai importanta parte din plus produsul realizat la nivelul national se realizeaza pe baza relatiilor cu pietele externe
in ultimele 5 decenii, se evidentiaza o reducere a dependentei activitatii economice globale a tarilor lumii de schimburile internationale
in ultimile 5 decenii, s-a remarcat existenta unei retele de legaturi comerciale intensive si extensive la nivel mondial
Schimbarile structurale in evolutia comertului international din ultimele 5 decenii, se datoreaza
proceselor de dezindustrializare
accentualii uzurii morale a produselor
acentuarii caracterului industrial al economiei mondiale
imbogatirii nomenclatorului produselor comercializate pe piata mondiala
Nu reprezinta un factor de influenta al evolutiei structurii comertului international postbelic
imbogatirea nomenclatorului produselor comercializate pe piata mondiala
solicitarile realizarii si comercializarii de produse ecologice
dezvoltarea industriei militare
crizele economice cu care s-a confruntat economia mondiala in deceniul 8 al secolului al 20-le
Devansarea volumului valoric al importului de catre rezervele de aur si devize convertibile reprezinta
o cauza a amplificarii fluxurilor comerciale internationale postbelice
o caracteristica a evolutiei structurii comertului international postbelic
un factor de influenta asupra evolutiei structurii comertului international postbelic
o trasatura a evolutiei fluxurilor comerciale internationale din perioada postbelica
In perioada postbelica, dezvoltarea comertului exterior a unor tari:
a fost franata de asigurarea fondurilor financiare necesare derularii tranzactiilor comerciale internationale
a fost stopata de asigurarea fondurilor financiare necesare derularii tranzactiilor comerciale internationale
a fost impulsionata de noile descoperiri in ceea ce priveste rezervele de aur
a fost franata de garantarea fondurilor financiare necesare derularii tranzactiilor comerciale internationale
Decalajul de ritm in defavoarea tarilor in dezvoltare, in ceea ce priveste participarea tarilor lumii la fluxurile comerciale internationale se explica prin:
amplificarea schimburilor comerciale intre tarile dezvoltate
cresterea preturilor la materiile prime
existenta unor complementaritati economice si comerciale intre tarile dezvoltate si cele in dezvoltare
masurile de politica comerciale promovate de tarile in dezvoltare
Participarea tarilor lumii la comertul international, nu este influentata de
potentialul economic
strategiile de politica economica nationale
competitivitatea internationala a produselor realizate de agentii economici nationali
strategiile de politica externa ale tarilor
Formarea si dezvoltarea grupului statelor comuniste din Europa de Est au condus la aparitia:
Curentului Est-Est
curentului Est-Vest
curentelor Est-Vest si Est-Est
curentului relatiilor economice reciproce intre tarile comuniste
In prezent, principalele provocari ale economie SUA sunt legate de:
identificarea unui echilibru intre problemele geo-politice si comerciale
slabirea competitivitatii externe
redefinirea raporturilor de forta cu tarile din fosta sa zona de influenta
reorientarea fluxurilor comerciale nationale
In perioada post belica, acutizarea problemei lichiditatilor internationale la nivelul unor tari in dezvoltare a generat:
adoptarea unor strategii de substituire a importurilor si de stimulare a exporturilor
reorientarea fluxurilor comerciale traditionale
dezvoltarea unor aranjamente de integrare economica regionala
adoptarea unor strategii de sustinere a importurilor prin tehnici valutar financiare
In perioada post-belica, inovatiile tehnologice nu au sustinut
reducerea distantelor fizice dintre participantii la comertul international
aplicarea E-Commerce
modernizarea retelelor de distributie internationala
limitarea accesului participantilor la schimburile comerciale internationale
Dimensiunea absoluta a performantelor comerciale externe ale unei tari (grupari) este determinata cu ajutorul indicatorului:
Volumul exporturilor
cota de piata
volumul comertului exterior
rata de acoperire a importurilor prin exporturi
Maximizarea nu este obiectivul urmarit in cazul indicatorului
gradul de deschidere al unei economii
raportul de schimb
rata de penetrare pe piata interna
Inregistrarea unei rate de acoperire a importurilor prin exporturi superioare valorii de 100% semnifica
o stare de echilibru intre incasarile si platile rezultate in urma schimburilor comerciale externe
existenta unui deficit comercial
existenta unui excedent comercial
o stare de dezechilibru intre incasarile si platile rezultate in urma schimburilor comerciale externe
Ponderea produselor straine in totalul bunurilor consumate sau utilizate pe piata interna a unei tari se exprima cu ajutorul indicatorului
raportul de schimb de coeficientul de concentrare a importurilor
coeficientul de concentrare
Indicatorul care exprima raportul dintre balanta comerciala pe grupe de produse si totalul schimburilor comerciale ale unei tari se numeste
indicatorul BELA BELASSA
indicatorulu Grubel
indicatorul avantajelor comparative relevante
Din categoria barierelor care decurg din participarea statului la activitatile de comert exterior nu fac parte:
monopolul de stat; politicile in domeniul concurentei
achizitiile guvernamentale; sistemul national de impozitare si de asigurari sociale
finantarea din surse guvernamentale a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare; subventionarea activitatii de comert exterior
comertul de stat; facilitatile acordate exportatorilor
Normele de securitate reprezinta
bariere netarifare care vizeaza bunurile importate destinate consumului productiv
obstacole netarifare care iau forma unor cerinte extrem de exigente in privinta respectarii compozitiei si a proceselor tehnologice ale bunurilor importate
bariere netarifare care vizeaza procedura de omologare, certificare si examinare a bunurilor importate
bariere netarifare care vizeaza bunurile importate destinate consumului oamenilor
In selectia ramurilor care beneficiaza de subventii de export nu intra:
ramurile aflate sub influenta conjuncturii internationale
ramurile in declin
ramurile ce genereaza defecte de antrenare in cadrul economiei
ramurile ce genereaza efecte secundare in cadrul economiei
Rentabilitatea activitatilor de export reprezinta obiectivul:
subventiilor directe
subventiilor indirecte
primelor directe de export
actiunilor de promovare a exporturilor
In acordarea primelor directe de export nu este vizata:
antrenarea de noi tehnici de tranzactionare
reorientarea geografica a exporturilor
abordarea de noi piete de desfacere
eficientizarea activitatii de comert exterior
Scutirea impozitelor pe circulatia marfurilor poate reprezenta
o masura de stimulare a exporturilor de natura fiscala
o masura de stimulare a exporturilor de natura financiara
o facilitate fiscala acordata acelor agenti economici care isi orienteaza productia catre export
o facilitate fiscala acordata, selectiv si temporar exportatorilor
Acordurile interguvernamentale se afla la baza
creditelor cumparator
creditelor de asistenta
liniilor de credit
creditelor consortiale
Dumpingul valutar poate fi contracarat prin:
masuri de retorsiune
deprecierea monedei nationale
masuri compensatorii
acordarea unor prime valutare
Principiul reciprocitatii concesiilor
reprezinta un principiu fundamental al activitatii GATT
presupune acordarea de concesii de valoare egala intre tariile dezvolatate membre GATT
presupune acordarea de concesii de valoare egala intre toate tarile membre GATT
s-a introdus in urma adaugarii Partii a 4-a din GATT
Tehnica reducerii liniare si reciproce a taxelor vamale cu un anumit procent convenit consta in:
aplicarea unui coeficient unilateral de reducere a taxelor vamale
aplicarea liniara a unei reduceri de taxe vamale
aplicarea aceluiasi nivel de taxa vamala
aplicarea aceluiasi nivel al coeficientului de reducere al taxelor vamale
Procesele de negociere din cadrul GATT au dat nastere unor divergente intre
guverne si secretariatul GATT
guvernre si marile companii nationale
negociator si sindicate
asociatiile antiglobalizare si secretariatul GATT
Derularea negocierilor din cadrul GATT a impiedicat adoptarea:
unor aranjamente cu titlu simbolic
unor acorduri ale caror prevederi se caracterizeaza printr-o oarecare relativitate
unor acorduri a caror concretizare se dovedea nefezabila
unor acorduri prin a caror punere in aplicare sa fie lezate interesele membrilor provizorii
Codul de normalizare:
autorizeaza statele membre GATT sa aplice norme tehnice diferentiate pt produsele importate
recunoaste faptul ca sist internationale de standardizare si certificare faciliteaza comertul international
interzice statelor membre GATT sa modifice reglementarile tehnice adoptate la nivel international
recunoaste faptul ca sitemele internationale de standardizare si certificare impiedica buna desfasurare a comertului international
Intre prevederile Acordului privind subventiile de export si taxele compensatorii negociat la runda Tokyo nu figureaza
notificarea la GATT a subventiilor de export acordate si produselor subventionate
limitarea tarilor dezvoltate de a folosi subventii de export pt prod agricole
interzicerea tarilor in dezvoltare de a folosi subventii de export pt prod industriale
posibilitatea tarilor importatoare de a aplica taxe compensatorii dupa dovedirea prejudiciului
Motivatia reala a decansarii Rundei Uruguay a fost:
inversarea tendintelor protectioniste in politicile comerciale ale tarilor dezvoltate
accentuarea tendintelor protectioniste in politicile comerciale ale tarilor dezvoltate; reducerea deficitului comercial al SUA si presiunile cercurilor de afaceri americane
cresterea deficitului bugetar al SUA si presiunile presedintilor marilor companii americane
cresterea deficitului comercial al SUA si presiunile cercurilor de afaceri americane
Pe parcursul desfasurarii Rundei Uruguay, scena internationala a fost marcata de:
socuri petroliere
acumularea unor importante datorii externe la nivelul tarilor membre GATT in dezvoltare
intensificarea procesului de integrare economica in EU de EST
adancirea divergentelor economice dintre imperiul sovietic si SUA
Intre principiile care au guvenrat derularea Rundei Uruguay
transparenta
imbunatatirea sist comercial multilateral
adoptarea de masuri care sa extinda posibilitatile comerciale ale tarilor in dezvoltare
echilibrarea concesiilor intre principalele sectoare negociate
Domeniile care s-au inscris pe ordinea de zi in cadrul tuturor rundelor de negocieri din cadrul GATT sunt :
taxele vamale
salvgardarea
taxele vamale si restrictiile cantitative
taxele vamale, restrictiile cantitative si codul anti dumping
Obiectivul Acordului cu privire la textile si confectii este
posibilitatea participarii la comertul cu textile si confectii si a tarilor in dezvoltare
eficientizarea comertului cu textile si confectii
asigurarea eliminarii restrictiilor aplicate de tarile dezvoltate la importul de textile si confectii
legalizarea contingentelor aplicate in comertul cu textile si confectii
Acordul privind inspectia inainte de expeditie:
Urmareste salfgardarea intereselor nationale financiare prin prevenirea iesirilor de capital, fraudelor comerciale si sustragerii de la plata taxelor vamale
cuprinde o serie de operatiuni de verificare a marfurilor care ingreuneaza vamuirea marfurilor
urmareste prevenirea comercializarii marfurilor neconforme standardelor internationale
urmareste prevenirea comercializarii marfurilor contrafacute
in functie de modul de stabilire sau de fixare de catre stat, taxele vamale sunt:
autonome, conventionale, protectioniste, de retorsiune
ad-valorem, specifice, mixte
conventionale preferentiale, de retorsiune, autonome
autonome, compensatorii, preferentiale, de retorsiune
Reprezinta o taxa vamala specifica
150% din valoarea marfurilor inscrisa in factura externa
150 euro pe vagon
150% din valoarea marfurilor in vama + 50 euro pe vagon
150% din valoarea marfurilor inscrisa in factura externa, pret cif
In determinarea politicii de dumping
secretariatul OMC trebuie sa delege o comisie care trebuie sa stabileasca o legatura de cauzalitate intre importuri la pret de dumping si prejudiciul adus producatorului national
tara importatoare are obligatia de a stabili o legatura de cauzalitate clara intre importul la pret de dumping si prejudiciul adus producatorului national
ORD trebuie sa delege o comisie care trebuie sa stabileasca o legatura de cauzalitate intre importul la pret de dumping si prejudiciul adus producatorului national
tara exportatoare are obligtia de a stabili o legatura de cauzalitate clara intre pretul de dumping si prejudiciul adus producatorului din tara importatoare
Pretul de tranzactie al unui produs suspectat a face obiectul unei practici de dumping este de 3500USD/vagon; costurile de productie ale exportatorului acuzat sunt de 3770USD/vagon; pretul practicat de exportator pe piata sa interna este de 4000USD/vagon. Conform codului anti-dumping marja maxima de dumping ce va putea fi aplicata de catre tara importatoare este de :
430USD/vagon
230USD/vagon
270USD/vagon
500USD/vagon
Pretul de tranzactie al unui produs suspectat a face obiectul unei practici de dumping este de 1200USD bucata; costurile de productie ale exportatorului acuzat sunt de 1350USD/bucata; pretul practicat de exportator pe o terta piata reprezentativa pentru el este de 1420USD/bucata. Marja maxima de dumping ce va putea fi aplicata de catre tara importatoare este de :
220USD/bucata
70Usd/bucata
170USD/bucata
290USD/bucata
Care dintre taxele de mai jos reprezinta o taxa vamala ad-valorem:
50 euro/tona
50% din valoarea marfurilor inscrisa in factura externa
50% din valoarea marfurilor in vama +50 euro/tona
50% din valoare marfurilor inscrisa in factura externa, pret FOB
Care dintre afirmatiile de mai jos este corecta
comertul cu servicii a facut obiectul negocierilor la ultimele 2 runde GATT
acordul privind achizitiile guvernamentale este un acord plurilateral
OMC este o organizatie internationala din Sistemul ONU
dispersia tarifara este diferenta dintre taxele vamale din 2 tarife vamale diferite
Acordurile multilaterale negociate la runda Uruguay sunt
obligatorii pt toate tarile membre OMC
documente care prevad o serie de derogari pt tarile in tranzitie membre OMC
obligatorii numai pt tarile dezvoltate
facultative pt tarile in dezvoltare si in tranzitie membre OMC
prevederile acordurilor plurilaterale sunt obligatorii numai pt partile contractante care adera la ele
prevederile acordurilor multilaterale nu sunt obligatorii pentru partile contractante
prevederile acordurilor multilaterale sunt obligatorii pt toate tarile membre OMC
prevederile unui acord simbolic negociat in cadrul GATT se caracterizeaza printr-o oarecare relativitate
