Vasele sangvine și limfaticele toracelui și membrului superior – topografie, explorare pe viu. Vascularizația și drenarea limfatică a articulațiilor și mușchilor membrului superior.

Reprezintă o continuare a arterei subclaviculare.

E înconjurată de trunchiurile nervoase ale plexului cervical.

La nivelul marginii inferioare a muşchiului pectoral mare se continuă cu artera brahială.

Se proiectează în şanţul deltoidopectoral.

E localizată în profunzimea fosei axilare.

Artera toracică laterală.

Rr. subscapulares.

R. acromialis.

Artera toracică superioară.

Artera toracoacromială.

Acromială.

Scapulară.

Claviculară.

Deltoidă.

Subscapulare.

Muşchiul subscapular.

Muşchii intercostali din spaţiile I – II.

Articulaţia acromioclaviculară.

Glanda mamară.

Muşchiul dinţat anterior

Glanda mamară.

Muşchiul dinţat anterior.

Muşchiul pectoral mic.

Muşchiul pectoral mare.

Muşchiul subclavicular.

Artera circumflexă humerală anterioară.

Artera circumflexă humerală posterioară.

Artera toracodorsală.

Artera deltoidă.

Artera circumflexă a scapulei.

Muşchiul dinţat anterior.

Muşchiul rotund mare.

Muşchiul dorsal mare.

Muşchiul deltoid.

Muşchiul infraspinos

Artera subscapulară.

Artera circumflexă a scapulei.

Nervul axilar.

Artera circumflexă humerală posterioară.

Vena circumflexă a scapulei.

Porneşte de la artera axilară.

Se desprinde de la artera subclaviculară.

Reprezintă o continuare a arterei axilare.

Este o componentă a pachetului neurovascular al braţului.

Se întinde de la nivelul marginii inferioare a muşchiului pectoral mare până la nivelul foseicoronoide.

Articulaţia scapulohumerală.

Muşchiul pectoral mare.

Muşchii anteriori ai braţului.

Articulaţia cotului.

Muşchiul triceps al braţului cu excepţia capului lui lateral.

Colaterală ulnară superioară.

Colaterală ulnară inferioară.

Colaterală medie.

Colaterală radială superioară.

Recurentă radială.

Reprezintă o continuare a traiectului arterei brahiale.

Trece prin șanțul radial.

Este una din cele două ramuri terminale ale arterei brahiale.

Reprezintă artera colaterală a antebraţului.

Formează arcada superficială palmară.

Reprezintă artera colaterală a braţului.

Trece prin canalul humeromuscular.

Este însoţită de venele omonime şi nervul median.

Irigă muşchii anteriori ai braţului.

Lansează două artere colaterale - medie şi laterală spre reţeaua arterială a cotului.

Se proiectează în şanţul radial.

Se palpează în şanţul pulsului şi în tabachera anatomică.

Pentru a suspenda hemoragia poate fi comprimată pe ulnă.

Participă la irigarea muşchilor anteriori ai antebraţului, cu excepţia flexorului ulnar al carpului şi a pronatorului patrat.

Este însoţită de două vene radiale şi nervul radial.

Artera colaterală radială.

R. palmaris profundus.

R. carpeus palmaris.

A. radialis indicis.

A. metacarpea palmaris I.

Carpiană comună.

Carpiană palmară.

Carpiană dorsală.

Carpiană medială.

Carpiană laterală.

A. Reprezintă o continuare a traiectului arterei brahiale.
B. E însoţită de venele omonime şi nervul median.
C. Participă la formarea arcadei palmare profunde.
D. Iriga toţi muşchii posteriori ai antebraţului.
E. Poate fi palpată în 1/2 distală a antebraţului între tendoanele flexorului ulnar al carpului şi
al flexorului superficial al degetelor.

A. Reprezintă o continuare a traiectului arterei brahiale.
B. E însoţită de venele omonime şi nervul median.

Participă la formarea arcadei palmare profunde.

Iriga toţi muşchii posteriori ai antebraţului.

Poate fi palpată în 1/2 distală a antebraţului între tendoanele flexorului ulnar al carpului şi al flexorului superficial al degetelor.

R. carpeus palmaris de la a. radialis.

Ramuri de la a. interossea anterior.

Rr. perforantes de la a. interossea posterior.

R. carpeus palmaris de la a. ulnaris.

R. carpeus de la a. comitans n. mediani.

R. carpeus dorsalis de la a. radialis.

R. carpeus dorsalis de la a. ulnaris.

Ramurile arterelor interosoase anterioară şi posterioară.

R. carpeus recurrens de la a. princeps policis.

Ramuri perforante de la arcada palmară profundă.

Sunt în număr de cinci.

Pornesc din reţeaua carpiană dorsală.

Reprezintă ramuri ale arterei ulnare.

Pornesc de la arcada palmară profundă.

Se divid în câte două aa. digitales dorsales.

E situată sub tendoanele flexorilor degetelor.

Se formează din ramura profundă a arterei ulnare şi artera radială.

Dă naştere la arterele digitale palmare comune.

Uneori e formată numai de artera radială.

Se proiectează la 2,5 cm proximal de plica palmară mijlocie.

Arterei axilare.

Arterei mediane.

Arterei subclaviculare.

Arterei humerale.

Arterelor radială şi ulnară.

La nivelul articulaţiilor.

La nivelul treimii medii a braţului.

La nivelul mâinii.

Pe faţa anterioară a braţului.

În şanţul radial.

A. circumflexa humeri posterior (din a. axillaris) şi a. profunda brachii (din a. brachialis).

A. circumflexa humeri anterior (a. axillaris) şi a. circumflexa humeri posterior (a. axilaris).

A. circumflexa humeri anterior (a. axillaris) şi a. collateralis ulnaris superior (a. brachialis).

A. circumflexa humeri posterior (din a. axillaris) şi a. thoracoacromialis (din a. axilaris).

A. profunda brachii (din a. brachialis) şi a. thoracoacromialis (a. axillaris).

R. carpeus palmaris (de la a. radialis) şi r. palmaris profundus (din a. ulnaris).

R. carpeus palmaris (din a. ulnaris) şi ramurile terminale ale a. interossea posterior.

R. carpeus dorsalis (din a. radialis) şi r. carpeus dorsalis (din a. ulnaris).

Ramurile terminale ale arterelor interosoase (anterioară şi posterioară) şi rr. carpei dorsales (din aa. radialis et ulnaris).

R. carpeus lateralis (din a. metacarpea I) şi r. carpeus dorsalis (din a. radialis)

R. profundus (din a. ulnaris) şi r. palmaris superficialis (din a. radialis).

R. palmaris superficialis (din a. radialis) şi a. ulnaris.
adială.

R. profundus (din a. ulnaris) şi a. radialis.

Segmentele distale ale arterelor ulnară şi radială.

R. palmaris superficialis (din a. radialis) şi a. interossea anterior.

Sunt grupate în superficiale şi profunde.

Nu conţin valve.

Sunt legate prin anastomoze numeroase.

Cele profunde sunt mai dezvoltate ca cele superficiale.

Toate transportă sângele în vena axilară (sistemul venei cave superioare).

Încep cu arcus venosus palmaris profundus.

Işi au originea pe arcus venosus palmaris superficialis.

Pornesc din rete venosum dorsale manus.

Pe faţa palmară sunt mai subţiri.

Pot fi explorate pe viu prin inspecţie şi palpaţie.

Începe din arcus venosus palmaris superficialis.

Reprezintă în aparenţă o continuare a v. metacarpea dorsalis I.

Cei mai numeroşi afluenţi ai săi sunt venele superficiale din regiunea braţului.

La nivelul fosei cubitale anastomozează cu v. bazilică (prin v. mediana cubiti).

Trece prin şanţul bicipital lateral şi şanţul deltoidopectoral.

Reprezintă continuarea venei metacarpiene dorsale IV.

Pe antebraţ trece prin şanţul ulnar.

Afluează în vena cefalică.

La nivelul fosei cubitale în ea se varsă vv. ulnares.

Pe braţ perforează fascia brahială.

Se află pe faţa anterioară a antebraţului.

E dotată cu mai multe valve.

Are un traiect oblic de la v. cephalica spre v. basilica.

Anastomozează cu venele profunde.

Poate avea ca afluent principal v. mediana antebrachii.

Sunt variabile.

După aplicarea unui garou se palpează cu uşurinţă.

Pot fi abordate chirurgical (pentru injecţii intravenoase, recoltare de sânge).

Însoţesc arterele.

Nu anastomozează cu venele profunde.

Sunt impare.

Însoţesc arterele.

Includ două arcade venoase palmare - proximală şi distală.

Din venele profunde ale antebraţului iau naştere două vene brahiale.

Venele brahiale afluează în mod separat în vena axilară.

Nu posedă valve.

Se continuă cu vena subclaviculară.

Reprezintă continuarea trunchiului venos comun format în urma confluerii pe braţ a venelor brahiale.

Are un traiect comun cu cel al arterei omonime.

Nu posedă afluenţi.

Nu posedă valve.

Afluenţi ai ei anastomozează cu afluenţi ai venei cave inferioare.

Formează anastomoze porto-cave.

Afluează în atriul drept la nivelul articulaţiei condrosternale III din dreapta.

Are o lungime de 12 - 16 cm.

Sunt grupaţi în nodi lymphatici cubitales şi nodi lymphatici axillares.

Din ei mai pot face parte şi nodi lymphatici interpectorales din peretele
anterior al cavităţii axilare.

Variază numeric.

Pe viu pot fi exploraţi prin palpaţie, limfoangioadenografie.

Sunt mai numeroşi la bărbaţi.

Sunt localizaţi în fosa cubitală, imediat sub piele, lângă venele superficiale.

Sunt în număr de 10 – 15.

Spre ei e transportată toată limfa de la formaţiunile anatomice ale mâinii şi antebraţului.

Limfa de la ei e transportată spre ganglionii limfatici axilari.

Se palpează cu 2 - 3 cm inferior de epicondilul medial al humerusului.

Se află în masa ţesutului celuloadipos din cavitatea axilară.

Sunt foarte numeroşi (12 - 45).

O parte a lor e localizată în apropierea pereţilor cavităţii axilare, alta - lângă pachetul neurovascular.

Formează şase grupuri.

Spre ei este transportată limfa numai de la membrul superior.

Lateral (humeral).

Anterior (pectoral).

Central.

Subscapular (posterior).

Interpectoral.

Sunt grupate în superficiale şi profunde.

Afluează în ganglionii limfatici cubitali şi axilari.

Cele superficiale sunt localizate în apropierea nervilor pieloşi.

Cele superficiale formează grupurile lateral, medial şi posterior.

Cele profunde însoţesc ramurile plexului brahial.

N. radialis.

N. axillaris.

A. circumflexa humeri posterior.

A. thoracodorsalis.

A. circumflexa scapulae.

A. N. medianus.

N. musculocutaneus.

A. recurrens ulnaris.

A. brachialis.

N. ulnaris.

N. radialis.

N. medianus.

A. profunda brachii.

Aa. collaterales ulnares superior et inferior.

A. interossea recurrens

A. circumflexa humeri anterior.

A. circumflexa humeri posterior.

A. circumflexa scapulae.

A. thoracoacromialis.

A. thoracodorsalis.

Arterele interosoase anterioară şi posterioară.

Arterele radială şi ulnară.

N. interosseus posterior.

N. medianus.

Arcada palmară profundă.

Nervul radial.

Artera brahială.

Venele brahiale.

Nervul median.

Nervul musculocutanat

Nervul axilar.

Artera brahială.

Nervul radial.

Artera brahială profundă.

Venele brahiale profunde.

Ganglioni limfatici cubitali.

Nervul ulnar.

Nervul median.

Artera brahială.

Venele brahiale.

Nervul radial.

Artera colaterală radială.

Artera recurentă radială.

Nervul cutanat lateral al antebraţului.

Vena cefalică.

Nervul median.

Artera ulnara.

Venele ulnare.

Nervul ulnar.

Artera interosoasă anterioară

Este ramură a arterei subscapulare.

Se divide în 4 ramuri.

Este ramură a arterei toracice laterale.

Pornește de la artera axilară în porţiunea retropectorală.

Face anastomoză intersistemică cu artera suprascapulară.

Toracică superioară.

Subscapulară.

Suprascapulară.

Transversală a gâtului.

Toracică laterală.

Profundă a braţului.

Circumflexă anterioară a braţului.

Circumflexă posterioară a braţului.

Toracoacromială.

Suprascapulară.

A. Toracică superioară.

Toracică laterală.

Toracoacromială.

Subscapulară.

Toracodorsală.

Toracoacromială.

Circumflexă a scapulei.

Toracică superioară.

Toracică laterală.

Subclaviculară.

Suprascapulară.

Circumflexă a scapulei.

Toracodorsală.

Subclaviculară.

Toracică laterală.

Este mai puţin voluminoasă ca cea posterioară.

Anastomozează cu cea posterioară.

Are ramuri asecendente şi descendente.

Are ramuri ascendente şi laterale.

Se localizează în orificiul patrulater.

Este cea mai voluminoasă ramură a arterei axilare.

La nivelul marginii inferioare a muşchiului subscapular se divide în două ramuri.

Una din ramurile ei trece prin orificiul trilater.

Una din ramurile ei trece prin orificiul patrulater.

Vascularizează muşchii pectorali mare şi mic.

Reprezintă continuarea arterei axilare.

Este amplasată în şanţul bicipital lateral.

Este parte componentă a fasciculului neurovascular al braţului .

Penetrează muşchiul coracobrahial.

În fosa cubitală se împarte în două ramuri

Este continuare a arterei axilare.

Are ramuri colaterale.

Are ramuri terminale.

Are ramuri recurente.

Are ramuri musculare.

Urmează şanţul bicipital medial.

Se localizează în canalul humeromuscular.

De la ea pornesc arterele nutritive ale humerusului.

Este însoţită de nervul musculocutanat.

Este însoţită de două vene brahiale profunde.

Vascularizează muşchiul deltoid şi triceps al braţului.

Dă două ramuri colaterale.

Participă la vascularizaţia articulaţiei cotului.

Face anastomoză cu artera colaterală medie.

Face anastomoză cu artera recurentă radială.

Descinde pe septul intermuscular lateral.

Descinde pe septul intermuscular medial.

E însoțită de nervul radial.

Posterior de ea se află nervul ulnar.

Face anastomoză cu artera recurentă ulnară.

Se localizează pe faţa laterală a braţului.

Este în raport cu epicondilul medial al humerusului.

Face anastomoză cu artera recurentă interosoasă.

Anastomozează cu ramura anterioară a arterei recurente ulnare.

Participă la formarea reţelei articulare a cotului.

După traiect continuă artera brahială.

Este situată în şanţul medial al antebraţului.

Continuă până la apofiza stiloidă a radiusului.

Trece prin „tabachera anatomică”.

De la ea emerge artera interosoasă comună.

Lansează ramuri colaterale.

Ramura ei recurentă anastomozează cu a. colaterală medie de la a. profundă a braţului.

Este accesibilă pentru luarea pulsului.

Lansează ramuri musculare.

Lansează ramura palmară superficială

Ramura palmară superficială.

Artera metacarpiană prima.

Ramura carpiană palmară.

Ramura palmară profundă.

Artera recurentă ulnară

Ramura carpiană dorsală.

Ramura carpiană palmară.

Artera interosoasă posterioară.

Ramura palmară profundă.

Artera interosoasă anterioară.

Ramura palmară profundă a arterei ulnare.

Ramurile carpiană palmară şi dorsală ale arterei radiale.

Artera interosoasă posterioară.

Artera interosoasă recurentă.

Artera comitans n. mediani.

Poate avea un traiect superficial.

Se poate bifurca mai jos de fosa cubitală.

Mai des se poate bifurca în treimea superioară a braţului.

Mai frecvent bifurcaţia se produce în treimea inferioară a antebraţului .

Se poate bifurca în fosa axilară.

Mai des poate lua naştere sub fosa cubitală.

Mai frecvent începe proximal de fosa cubitală.

Poate avea calibru redus.

Poate lipsi complet .

Poate însoţi nervul ulnar.

Poate avea origine joasă sau înaltă.

Foarte rar poate lipsi.

Poate avea traiect superficial.

Nu lansează ramuri musculare.

Însoţeşte nervul radial.

Poate fi dublă.

Arterele digitale comune pot proveni de la artera ulnară.

Poate lipsi complet.

Poate fi formată de arterele digitale comune.

La formarea ei participă arterele metacarpiene.

Artera ulnară şi ramura ei profundă.

Artera radială şi ramura ei superficială.

Artera principală a policelui.

Arcada palmară profundă.

Arterele digitale proprii.

Sunt amplasate pe faţa palmară a mâinii.

Sunt situate pe faţa dorsală a mâinii.

Sunt în număr de 1-2.

Sunt în număr de 3-4.

Se varsă în reţeaua venoasă palmară a mâinii.

Începe de la reţeaua venoasă palmară a mâinii.

Ascinde pe faţa ulnară a antebraţului.

Începe de la reţeaua venoasă dorsală a mâinii.

Se varsă în vena brahială.

Face anastomoză cu vena bazilică.

Începe de la reţeaua venoasă dorsală a mâinii, pe partea ulnară.

Trece pe partea radială a antebraţului.

Pe braţ se plasează în şanţul bicipital medial.

Se varsă în una din venele brahiale.

Se varsă în vena axilară.

Este o venă anastomotică.

În ea se varsă vena mediană a antebraţului.

Este o anastomoză între cele două vene brahiale.

Se varsă în vena radială.

Este utilizată pentru administrarea substanţelor medicamentoase.

Sunt satelite ale arterelor.

Au denumire similară arterelor.

Sunt avalvulare.

Sunt unite între ele prin anastomoze transversale.

Se utilizează pentru administrarea medicamentelor .

Sunt o continuare ale arcurilor venoase superficial şi profund ale mâinii.

Pe antebraţ sunt situate în şanţurile respective.

Pe braţ ambele confluează şi formează o venă brahială.

La unirea lor se formează două vene brahiale.

Nu prezintă valve.

Are ca afluent vena bazilică.

Are ca afluent vena cefalică.

Este o continuare a traiectului venelor brahiale.

Continuă cu vena subclaviculară.

Este avalvulară.

Are un diametru de aproximativ 2 cm.

Un afluient important al ei este vena toracică laterală.

Colectează sânge şi de la glanda mamară.

La secţionare colabează.

La secţionare rămâne deschisă.

Superficială.

Profundă.

Palmară.

Dorsală.

Nu există

Anterioară.

Posterioară.

Nu exista reţele.

Superficială.

Profundă.

Însoţesc vena bazilică.

Însoţesc vena cefalică.

Sunt pe traiectul ramurii superficiale a nervului radial.

Drenează limfa spre ganglionii axilari.

Formează anastomoze intre grupul medial şi median.

Mediali.

Cubitali.

Laterali.

Deltopectorali.

Axilari.

Sunt ataşate vaselor sangvine profunde.

Se varsă exclusiv în ganglionii cubitali.

Se varsă în venele brahiale.

Încep la nivelul arcadelor palmare.

Se varsă în vena mediană cubitală.

Sunt în număr de 15-40.

Colectează limfa din reţeaua limfatică medială şi laterală a membrului superior.

Colectează limfa de la toate formațiunile anatomice ale membrului superior.

Colectează limfa de la pereţii cavităţii toracice.

Se divid în trei grupe.

Superiori.

Apicali.

Inferiori.

Centrali.

Laterali.

Ganglionii axilari apicali.

Ganglionii axilari subscapulari.

Ganglionii axilari inferiori.

Ganglionii parasternali.

Ganglionii intercostali .