Bifați macrobarierele de comunicare:
social-politice
socio-culturale
tehnico-economice
religioase
lingvistice
Bifați microbarierele de comunicare
psihologice
tehnice
logice
de înţelegere
Ce microbariere de comunicare au o importanţă deosebită?
culturtale
Comunicarea ca fenomen esențial în medicină se referă la:
comunicarea dintre medic şi pacient
dintre diverşi profesionişti implicaţi în îngrijirea medicală
între profesionişti şi public
între rude
între interese
Bifați barierele de comunicare în relația medic-pacient:
Bariere social-culturale
Bariere fonetice şi semantice
Bariere generate de abordări individualiste
Bariere raportate la relaţiile individ-grup
Bariere stilistice şi logice
Bifați factorii ce contribuie la o comunicare ineficientă:
a ține cont în comunicare doar de necesitățile proprii
implicarea activă a individului care ascultă
a ține cont în comunicare doar necesitățile limitate ale conlocutorului
comportament agresiv față de celălalt
comportament pasiv față de celălalt
Bifați tehnicile de comunicare ale ascultării active:
formularea întrebărilor
ascultarea pasivă
parafrazarea
oferirea de feedback
sumarizarea
Enunțați pașii ce trebuie întreprinși pentru o comunicare eficientă medic-pacient:
rafinați-vă abilitățile de comunicare de bază pe care deja le posedaţi
comunicați cu sens unic
faceți ajustările necesare în stilul propriu pentru a vă adapta stilului modern, participativ, de comunicare
luați măsuri pentru a vă perfecționa, în scopul depășirii așteptărilor pacienților dvs.
nu faceți un efort suplimentar pentru a câștiga încrederea
Conflictul reflectă unele particularități precum
Armonie în relațiile interpersonale
Opoziție dintre indivizi și grupuri bazată pe concurență, atitudini diferite față de satisfacerea nevoilor și intereselor individuale
Diferențe și incompatibilitățile dintre persoane
Luptă dintre valori și revendicări de statusuri sociale
Perceperea scopurilor, valorilor, intereselor și conduita celeilalte părți ca opuse celor proprii
Bernard Mayer definește conflictul ca:
Fenomen social
Fenomen psihosocial tridimensional
Proces cognitiv
Fenomen psihoindividual
Fenomen ce implică componenta cognitivă, afectivă și comportamentală
J. Galtung a descris conflictul ca proces:
Static
Dinamic
Compus din 3 componente: contradicția, atitudinea și comportamentul
Distructiv
De autodisciplinare
Acțiunea în conflict poate fi:
Avantajoasă/dezavantajoasă
Constructivă/cooperantă
Distructivă/competitivă
De condamnare
Din punct de vedre al esenței conflictele se împart în:
Conflicte internaționale
Conflicte de substanță
Conflicte interpersonale
Conflicte afective
Conflicte disfuncționale
In funcție de nivelul la care se manifestă subiecții antrenați, există conflicte:
Intrapersonale
Intragrup
Intergrup
Internaționale
Accidentale
După gradul de intensitate conflictul poate duce la stări de:
Hedonism
Disconfortul interior
Incidente sau conflicte neprevăzute
Neînțelegeri
Tensiune și criză
După criteriul perceperii adversarului situațiile de conflict se clasifică în felul următor:
Cronice
Acute
Luptă
Jocul
Dezbaterea
Din punct de vedere al duratei și evoluției se disting conflicte:
Spontane
Negative
Funcționale
În funcție de rezultatele sau efectele pe care le au, conflictele pot fi:
Cu evoluție scurtă
Cu evoluție lentă
Disfuncționale
Care sunt elementele-cheie în rezolvarea cu succes a conflictelor?
Aroganța
Arbitrarea
Negocierea
Medierea
Puterea politică
Care dintre stilurile enumerate mai jos, descrise de K.Thomas, contribuie la managementul conflictelor:
Competiția
Acomodarea
Compromisul
Evitarea sau abandonul
Care sunt potențialii „inamici” ai eticii clasice și bioeticii, dar și surse de conflict?
Însușirile unor indivizi opuse moralei
Valorile
Abuzul verbal
Nivelul scăzut de cultură
Lipsa de politeță
Promovarea eticii în situațiile de conflict este necesară pentru:
Umanizarea relațiilor
Diminuarea influențelor negative ale conflictului asupra omului
Creșterea propriei percepții
Satisfacerea intereselor proprii
Stima de sine
Unele strategiile de soluționare a unui conflict sunt:
Abordarea victorie-victorie
Evitarea atacurilor verbale
Transformarea atacului la persoană în atac asupra problemei
Identificarea motivului real
Abandonarea situației de conflict
Bifați disciplinele care sunt complementare disciplinei „comunicare interculturală”:
etnologia
politologia
etnolingvistica
etnopsihanaliza
antropologia culturală
Care sunt elementele definitori ale definiției conceptului de „cultură”?:
sistem de valori
idei
atitudini
norme
concepte
Bifați trăsăturile Modelului Apartheid:
presupune o separare totală a culturilor minoritare
presupune o separare parțială a culturilor minoritare
presupune o segregare totală a culturilor minoritare
presupune o ghetoizare parțială a culturilor minoritare
presupune o ghetoizare totală a culturilor minoritare
Modelul policentric se atestă, cel puţin parțial, în entități politicoculturale precum:
Belgia
Canada
California, SUA
Suedia
Elveţia
Etnocentrismul se asociază, de cele mau multe ori, cu:
intoleranţa
xenofobia
rasismul
stigmatizarea
umanismul
Bifațielementele social-culturale cu impact direct asupra percepţiilor şi comunicării interculturale:
valorile
normele
tabuurile
concepţia despre lume
varianta a, b,d
Bifați autorii care evidențiază valorile culturale cu un impact semnificativ aspra comunicării interculturale:
Denis McQuail
Richard Porter
Fernando Ortiz
Larry Samovar
Samuel C. Serto
Bifați autorii care constată că între concepţia despre lume a culturilor orientale și occidentale există o diferență dihotomică:
A. Gilgen
Leonard Saules
J. Cho
În opinia căror cercetătorinaționalitatea, etnicitatea, confesiunea religioasă reprezintă o barieră importantă în interacțiunea medicpacient:
I. Hardy
E. I. Klimov
Evidențiați tipurile de takezică în comunicarea interculturală:
profesional
ritualic
interactiv
de dragoste
amical
Notați tipurile istorice de strângere a mâini, fiecare având importanța sa simbolică în comunicarea intercultruală:
palma întoarsă cu fața în sus
palma în poziție orizontală
palma în poziție verticală
strângerea mâinii tip „mănușă”
palma întoarsă cu fața în jos
Evidențiați distanțele spaţiale, specifice anumitor contexte sociocultrurale:
spațiul intim
spațiul public
spațiul social
spațiul ritualic
spațiul personal
. Ce țări se referă la societățile monocronice dure?:
Marea Britanie
Franţa
Țările Scandinave (Suedia, Danemarca, Norvegia)
Austria
Enunțați trăsăturile comportamentale specifice pacienților proveniți dina arealul culturilor individualiste:
Pacienții se străduie să construiască relații strict de afaceri cu medicul
pronosticul negativ este comunicat mai întâi pacientului
pacienții deleagă responsabilitatea luării deciziilor referitoare la maladia lor rudelor apropiate și cadrelor medicale
pacienții își iau responsabilitatea personală luării deciziilor referitoare la maladia lor
Pacienții se conduc de principiul separării clare a relațiilor de afaceri de cele personale,atribuind cadourile, ca și prietenia sferei interrelațiilor personale
Enunțați trăsăturile comportamentale specifice pacienților proveniți dina arealul culturilor colectiviste:
Pronosticul negativ este comunicat mai întâi membrilor familiei
Pacienții vor oferi medicului cadouri, bani, vor adresa întrebări cu caracter personal, uneori realizând confidențe excesive în relația cu cadrele medicale
Pacienții se străduie să construiască relații amicale cu medicul
Motivele devierilor comportamentale pot fi:
Neuropsihice (cu ca-racter înnăscut sau dobândit)
Familiale (condiții nefavorabile de trai în cadrul familiei)
Emoționale (produse în colective sau comunități mici)
Sociale și/sau economice (generate de cataclisme sau crize so-ciale, politice, economice, culturale, religioase)
Interpersonale, verbale și nonverbal (cauzate de dialoguri)
Criteriile de clasificare a conduitelor deviante sunt:
Conform formelor de manifestare
Conform conținutului de manifestare
După servitatea realizării
Conform statutului individului în societate
Conform experienților axiologice ale vieții publice
Conform formelor manifestării, comportamentul deviant poate fi:
Pasivă și nonviolentă
În formă particulară
De simulare și sinistroză
Autodistructiv și de automutilare
Heterodistructiv, agresiv și violent
Conform conținutului manifestării, comportamentul deviant poate fi:
Agresiv
Neagresiv
Cu fraudă
De violare a normelor (regulilor)
Observat; neobservat și nedeterminat
După severitatea realizării, comportamentul deviant poate fi:
Moral
Colectiv
Ușoar
Moderat
Sever
Referindu-ne la incidența factorului medical conduitele deviante sunt:
Tulburările de personalitate
Sindroame comportamentale în bolile psihice
Violența în familie și deviațiile sexual
Stările persistente de conflict
Naționale și internaționale
Unele din modalitățile de manifestare a violenței în familie este:
Violența psihologică (amenințări, umilințe, intimidări, insulte, indiferență)
Violență fizică (lovituri, strangulări, arsuri, străpungeri, cu obiecte ascuțite, asfixieri, tragere de păr ș.a.)
Violența prin izolare sau socială (limitări ale vizitelor ori deplasărilor, interziceri, ignorări ale solicitărilor, suspiciuni la infidelitate, izolări forțate prin închideri în diferite spații etc.)
Violența sexuală (impunerea forțată a raporturilor intime, violurile, aplicarea practicilor sexuale degradante ș.a.)
Violență tacită (mimarea diverselor activități familiar)
Efectele negative ale violenței în familie au o semnificație extinsă și manifestată în câteva dimensiuni, identificați care sunt ele?
În primul rând, este o acțiune dezastruoasă de moment și în perspectivă pentru fiecare membru al familiei, afectând, practic, întregul sistem psihosomatic
În al doilea rând, constituie un atac direct la integritatea organismului fragil al copilului aflat în creștere, punând în primejdie viața și sănătatea lui și mutilându-i psihicul și, respectiv, comportamentul pentru toată viața
n al treilea rând, reprezintă un prejudiciu adus vieții normale a comunității din anturajul imediat al familiei, „oferind” exemple nedemne de urmat, contaminând societatea cu efecte negative primejdioase
În al patrulea rând, se erodează structura sau instituția de bază a societății – familia, care, la rândul său, amenință bunăstarea membrilor societății și normalitatea relațiilor sociale
n al cincilea rând, este o acțiune dezastruoasă neobservată și în perspectivă fiecare membru al familiei se obișnuește și nu apare consecințe
Cei implicați în conflict manifestă, de obicei, următoarele atitudini comportamentale:
Competitivitate
Cooperare
Negociere
Evitare și cedare
Lașitate și indiferență
Medicul poate consilia atât pacienții, cât și pe colegii lor de breaslă (implicați în situații de conflict) oferind, în linii mari, următoarele recomandări:
Să aplaneze confruntările în derulare sau potențiale și să ia în calcul posibilitatea retragerii din conflict
Să recurgă la compromise, să fie toleranți și să manifeste răbdare în situațiile încordate, înfruntând emotivitatea și impulsivitatea
Să meargă la compromis, să fie cooperanți și să nu insiste pe victorie, să evite confruntările și să ignore mărunțișurile, subiectele neînsemnate, lucrurile negative din trecut
Să aibă așteptări conforme cu realitatea, să cultive sentimentul de încredere reciprocă, să recunoască propriile greșeli sau problem și să transforme conflictul în posibilități constructive
Să evite compromisurile, să insiste pe victorie, să nu treacă cu vederea lucrurile negative din trecut și să înfrunte orice conflict cu emotivitate
Medicul ce consultă pacienții afectați de surasolicitare fizică trebuie să fie atent la stări precum:
Senzații de durere în mușchi, membre, încheieturi, dureri de cap, cefalee
Contuzie, tulburări de memorie, scăderea capacității de concentrare, pierderea în greutate
Indiferență, curajul persoanei, somn prelungit, intensificarea capacității de muncă
Disfuncții ale tractului digestiv, tulburări de somn, scăderea capacității de muncă
Senzația de epuizare fizică ori/și psihică (a nu se confunda cu hipotiroidia)
Suprasolicitarea nervoasă poate surveni în rezultatul:
Unor disfuncții ale tractului digestiv, curajul persoanei, somn prelungit, relaxare etc
Realizării unui volum mare și intens de muncă intelectuală, deseori ca rezultat al unei autoimpuneri în situații de urgență
Stresului persistent, de durată și a surmenajului (psihic, fizic, intelectual)
Unor afecțiuni neurologice, endocrine ori altele, deja prezente, și care impune persoana la anumite acțiuni intelectuale, stresante, ori de alt gen, iar în rezultat survine suprasolicitarea nervoasă
Influențelor unor factori fizici, informaționali din mediul ambiant și al modului de trai în general
Suprasolicitarea nervoasă include, de obicei, trei stadia, identificați care sunt acestea:
Faza stării de neistovire, când procesul de adaptare este revigorat
Reacția de alertă a organismului (aici intervine etapa de șoc, apoi cea de contra-șoc, când apar reacțiile de apărare)
Faza de supraviețuire este conștientă și când procesele de autoreglare nu sunt afectate
Starea de rezistență ce antrenează procese de autoreglare
Faza stării de epuizare, când procesul de adaptare cedează
Efectele fumatului asupra organismului se manifestă la câteva niveluri, identificațile:
La nivelul întregului organism
La nivelul creierului și al sistemului nervos
La nivelul intelectual
La nivelul aparatului respirator
La nivel gastrointestinal
Măsurile de prevenție a fumatului include:
Realizarea unei campanii informaționale antifumat la toate nivelurile și pentru toate categoriile sociale
Promovarea modului sănătos de viață
Organizarea unor forme speciale de comportament cu fumătorii
Ținerea unor lecții referitoare la consecințele fumatului
Promovarea tutunului medical prin intermediul massmediei
Identificați semnele psihice ce caracterizează alcoolismul:
Stări ce afectează dispoziția (teama, frustrarea, depresia)
Căutarea ocaziilor de a consuma băuturi alcoolice
Evenimente caracterizate printr-un mare grad de emotivitate (pierderi, decese, boli serioase, câștiguri consistente, divorțuri, euforie
Persoana găsește „consiliere” în consumul de alcool
Transpirații frecvente, greață și dureri acute de cap
Identificați semnele fizicee ce caracterizează alcoolismul:
Se manifestă prin mișcări necoordonate și pierderi de echilibru
Tremur ale mâinilor și transpirații frecvente
Greață, dureri acute de cap
Disfuncții cardiace ș.a.
Acțiunea consumului curent de alcool asupra organismului se manifestă în câteva faze, care sunt acestea:
Faza excitantă sau euforică, în care consumatorul devine mobil și activ în relațiile cu cei din jur: sociabil, deschis, vesel, iar uneori, iritant și depresiv
Faza stării de ebrietate propriu-zise, când cel ce a consumat al-cool relevă un comportament preponderent emoțional, judecată scăzută, pierderea controlului, exaltat, necoordonare motorie, dezorientare
Faza stării de neistovire alcoolică, când procesul de adaptare este revigorat
Faza de somnolență sau stuporoasă, când se micșorează la maxi-mum reflexele senzoriale, controlul sfincterian
Faza comei alcoolice, marcată de o stare de inconștiență, dispa-riția reflexelor, scăderea temperaturii și, în funcție de profun-zimea acestei stări, moarte
Alimentația sănătoasă (normală) presupune consumul alimentelor într-un mod rațional și acesta presupune:
Ca alimentele să aibă o compoziție complexă de substanțe nutritive
Consumul să fie rațional din punct de vedere energetic (caloric), luându-se în considerație vârsta, sexul, mediul ambiant, caracterul activității de muncă, starea fiziologică a organismului
Hrana să fie repartizată conform unui orar, regim, respective, hrana să fie preponderent alcătuită din produse proaspete, naturale, neprocesate ori prelucrate
Consum abuziv a celor mai plăcute alimente, să se respecte normele igienice uneori, sanitare în pregătirea, servirea și consumul produselor
Consum cumpătat, să se respecte normele igienice, sanitare în pregătirea, servirea și consumul produselor
Alimentația curativă asigură:
Agravarea stării patologice a organismului
Apariția obezității și a diabetului zaharat
Ameliorarea stării patologice a organismului
Regleză procesele vitale
Previne apariția disfuncțiilor proceselor vitale
