300. În cazul obturării cavității cu amalgam trebuie să fie efectuate următoarele:
A. Cavitatea să fie preparată conform principiilor Black
B. Să fie aplicată obturația izolantă
C. Nu este nevoie de obturație izolantă
D. Finisarea definitivă a obturației se efectuează peste 24 ore
E. Cavitatea se prepară minim-invaziv
301 Cimenturile diacrilice sunt:
A. Marteriale adezive polimere pe bază de rășini artificiale, folosit pentru obturarea cavităților carioase sau pentru fixarea adezivă a restaurărilor protetice
B. Materiale de obturație polimerice, cu umplutură, destinate exclusiv fixării restaurărilor adezive
C. Materiale de obturație polimerice pe baza unui compus organic – polisiloxan ceramic.
D. Materiale restaurative , care reprezintă un sistem compozito-ionomer
E. Materiale de obturatie metalice
302 Principalele componente constitutive ale materialelor compozite sunt:
A. Polimer organic
B. Umputuri organice
C. Monomer organic
D. Unmpluturi anorganice
E. Silante
303 Care din următoarele componente nu se atribuie compozitelor:
A. Umpluturi anorganice
B. Coloranți și pigmenți
D. Acid acrilic și maleic
E. Stabilizatori
304 Monomerul organic al compozitului este constituid din:
A. BIS-GMA
B. TGDMA
C. IDMA
D. UDMA
E. DGMA
305 În calitate de umplutură anorganică sunt folosite:
A. Sticlă de bariu
B. Porțelan
C. Dioxid de siliciu
D. Oxid de zinc
E. Oxid de sulf
306 După dimensiunile particulelor umpluturii, compozitele se clasifică în:
A. Hibride
B. Macrofile
C. Microhibride
D. Minihibride
E. Nanohibride
307 După modul de polimerizare, compozitele se împart în:
A. Termice
B. Autopolimerizabile
C. Fotopolimerizabile
D. Polimerizare cu laser
E. Polimerizare dublă
308 După consistență, compozitele se clasifică în:
A. Compactabile
B. Fluide
C. Termice
D. Vâscoase
E. Minifile
309 După compoziție, compozitele se împart în:
A. Fluide
B. Șarjate
C. Compactabile
D. Neșarjate
E. Vâscoase
310 După tipul mtricei organice, compozitele se clasifică în:
A. Pe bază de Bis-GMA
B. Pe bază de DGMA
C. Pe bază de IDMA
D. Pe bază de UDMA
E. Pe bază de TGDMA
311 După destinație, compozitele se împart în:
A. Pentru obturarea dinților masticatori
B. Pentru obturarea dinților deciduali
C. Pentru obturarea dinților frontali
D. Universale
E. Specifice
312 În componența compozitelor macrofile intră umpluturi anorganice cu mărimea particulelor de la:
A. 4-60 mkm
B. 6-80 mkm
C. 2-30 mkm
D. 3-50 mkm
E. 4-70 mkm
313 Numiți compozitele autopolimerizabile:
A. Epacril
B. Concise
C. Estet-x
D. Evicrol
E. Latelux
314 Indicații către aplicarea compozitelor macrofile:
A. Restaurări estetice a dinților frontali
B. Restaurări masive
C. Restaurări estetice a dinșilor laterali
D. Obturarea cavităților de clasa VI
E. Obturarea dinților deciduali
315 În componența compozitelor microfile intră umpluturi anorganice cu mărimea particulelor de la:
A. 0,4-0,8 mkm
B. 0,3-0,6 mkm
C. 0,4-1,0 mkm
D. 0,5-0,9 mkm
E. 0,2-0,7 mkm
316 Numiți avantajele compozitelor microfile:
A. Carateristici estetice bune
B. Ușor de lustruit
C. Duritate înaltă
D. Rezistența mecanică în timp
E. Coeficient mic de dilatare termică
317 Numiți dezavantajele compozitelor microfile:
A. Abraziune înaltă
B. Nu au stabilitatea culorii
C. Greu de lustuit
D. Rezistență mecanică insuficientă
E. Coeficient înalt de dilatare termică
318 Îndicații pentru utilizarea compozitelor microfile:
A. Cerințe estetice înalte față de obturație
B. Obturarea cavităților de clasa II
C. Obturarea cavităților de clasa III
D. Restaurarea dinților cu afecțiuni necarioase
E. Ibturarea cavităților de clasa V
319 Materialele compozite hibride sunt:
A. Autopolimerizabile
B. Fotopolimerizabile
C. Termopolimerizabile
D. Polimerizabile cu laser
320 Caracteristicele materialelor compozite hibride:
A. Lustruirea sporită
B. Rezistența la fractură
C. Stabilitatea culorii
D. Radiotransparență
E. Gama largă de nuanțe ale culorii materialului
321 Materialele compozite autopolimerizabile sunt produse sub formă de:
A. Pastă – pastă
B. Seringi
C. Capsule
D. Pulbere-lichid
E. Pastă – lichid
322 Materialele compozite fotopolimerizabile sunt produse sub formă de:
323 Compoziția pastei de bază a compozitului autopolimerizabil constă din:
A. Umplutură
B. Inițiatorul polimerizării
C. Monomer
D. Acceleratorul aminic
E. Acid ortoffosforic
324 Compoziția pastei catalice a compozitului autopolimerizabil constă din:
325 Numiți avantajele compozitelor autopolimerizabile:
A. Gama largă de culori
B. Adeziune buna
C. Rezistența în timp
D. Polimerizarea uniformă a întregului strat
E. Se poate de folosit în coafajul direct
326 Numiți dezavantajele compozitelor autopolimerizabile:
A. Necesită mult timp în aplicare
B. Formarea microporilor în timpul malaxării
C. Un număr mic de al nuanțelor de culori
D. Nu se crează crează adeziune bună
E. Întunecarea culorii obturației
327 Inițiatorul reacției de polimerizare a compozitelor fotopolimerizabile este:
A. Calcitonina
B. Camforchinona
C. Ceresit
D. Termoamina
E. Peroxidul de benzoil
328 Avantajele materialelor compozite fotopolimerizabile sunt:
A. Priză controlată
B. Stabilitatea îmbunătățită a culorii
C. Priză îndelungată
D. Priză rapidă
329 Dezavantajele materialelor compozite fotopolimerizabile sunt:
A. Nu se crează o adeziune bună
B. Parioada scurtă de lucru
C. Întunecarea culorii obturației
D. Costul ridicat al materialului
E. Impactul negativ ar razelor ultraviolete asupra ochilor
330 Indicații către aplicarea compozitelor prin polimerizare termică:
A. Restaurări a dinților laterali
B. Inlay
C. Viniri indirecte
D. Onlay
E. Fixarea știfturilor intracanalare
331 Care este gradul de umplere a compozitelor fluide:
A. 60-70%
B. 30-50%
C. 55-60%
D. 65-70%
E. 40-60%
332 Numiți avantajele compozitelor fuide:
A. Elasticitate mică
B. Radiopacitate
C. Rezistență suficientă
D. Elasticitate înaltă
E. Radiotransparență
333 Numiți dezavantajele compozitelor fluide:
A. Contracție de polimerizare înaltă
B. Radiotransparență
C. Gama mică de nuanțe
D. Adeziune insuficientă
E. Contracție de polimerizare joasă
334 Indicații pentru utilizarea compozitelor fluide:
A. Sigilarea fisurilor
B. Obturarea cavităților cervicale de origine necarioasă
C. Modelarea bondului dentar
D. Restabilirea adaptării marginale a unei obturații compozite
E. In calitate de obturație curativă
335 Contracția de polimerizare a compozitelor fuide este de:
A. 1,6-1,8%
B. 2%
C. 5%
D. 2,5-3%
E. 0,5-1%
336 Contracția de polimerizare a compozitelor compactabile este de:
337 Din ce umplutură pot fi constituite compozitele fluide:
A. Marcofilă
B. Microfilă
C. Marcohibridă
D. Minifilă
E. Microhibridă
338 Care sunt c aracteristicile compozitelor compactabile:
A. Rezistență mică
B. Rezistență mare la abraziune
C. Contracția de polimerizare joasă
D. Rezistență foarte mare
E. Contracția de polimerizare de 5%
339 Numiți indicațiile către aplicarea compozitelor compactabile:
A. Modelarea bontului dentar
B. Șinarea dinților
C. Obturarea cavităților de clasa I, II, V
D. Obturarea într-un singur strat
E. Sigilarea fisurilor
340 Materialele de obturație radiculară trebuie să corespundă următoarelor cerințe:
A. Sa fie radiopace
B. Să nu irite țesuturile periapicale
C. Să fie ușor de înăturat
D. Să nu producă reacții alergice
E. Să se rezoarbă în timp
341 Cerințele către materialele de obturație canalară:
A. Să fie simple în preparare
B. Sa fie radiotransparente
C. Să aibă o adeziune bună către pereții canalului radicular
D. Să închidă ermetic canalul radicular
E. Să fie greu de înlăturat din canal
342 Numiți cerințele către materialele de obturație radiculară:
A. Să aibă timpul de priză îndelungat
B. Să nu aibă proprietăți cancerigene
C. Să fie greu de înlăturat
D. Să-și modifice volumul în timp
E. Sa nu irite țesuturile periapicale
343 Dintre următoarele paste plastice, nu face priză în canal:
A. pastă pe bază de oxid de zinc-eugenol (Endometazona)
B. ciment oxifosfat de zinc (ciment hidrofosfat)
C. pasta cu acţiune antiseptică de durată (Iodoform)
D. pasta ermetică pe bază de răşini epoxide (Termasil)
E. pasta cu hidroxid de calciu (Endocal)
344 Masele de ambalat pe bază de fosfaţi trebuie să fie topite şi turnate la o temperatură de :
A. 60°C
B. 120°C
C. 300°C
D. 700°C
E. 250°C
345 Proprietate a maselor de ambalat pe bază de sulfaţi este:
A. lipsa porozităţii
B. duritate scăzută
C. modificări în volum
D. lipsa modificărilor în volum
E. rezistenţă scăzută
346 Proprietate a cerii:
A. Fluajul. Cerurile au valori identice de fluaj indiferent de tipul de ceară şi de temperatură
B. ceara prezintă conductibilitate termică ridicată, fapt ce facilitează încălzirea ei uniformă evitînd astfel deformările şi contracţiile în interiorul materialului
C. ceara prezintă conductibilitate termică scăzută, fapt ce facilitează încălzirea ei neuniformă şi apariţia contracţiilor şi deformărilor în interiorul materialului
D. ceara se contractă la creşterea temperaturii şi se dilată la răcire
E. temperatura de topire a cerurilor dentare este diferită de temperatura de topire a componentelor sale
347 Proprietate a răşinilor acrilice autopolimerizabile:
A. nu prezintă variaţii volumetrice
B. posedă o stabilitate cromatică puternică
C. nu se supune coroziunii
D. posedă o stabilitate cromatică slabă
E. în timp, monomerul devine foarte toxic pentru mucoasa bucală
348 Avantajele materialelor compozite fotopolimerizabile sunt:
A. Priza rapidă
B. Priza întîrziată
C. Stabilitate coloristică
D. Grad variat de transparenţă
E. Gamă limitată de nuanţe a culorii şi transparenţă
349 Laserul reprezintă o soluţe bună pentru polimerizarea răşinilor diacrilice deoarece acesta prezintă următoarele avantaje:
A. Se emite coerent
B. Este monocromatic
C. Unidirecţional
D. Are putere de penetrabilitate slabă
E. Are putere de penetrabilitate mare (5-6mm)
350 Soluţiile de irigare au rolul de a:
A. antrena detritusurile din canal şi de a facilita eliminarea lor mecanică
B. spori numărul germenilor patogeni din spaţiul endodontic
C. diminua numărul germenilor patogeni din spaţiul endodontic
D. lăsa intacte detritusurile din canal făcînd inutilă eliminarea lor
E. posedă acţiune chimică asupra detritusurilor din canal
351 Materiale plastice care fac priza în canal:
A. pastele ermetice pe bază de răşini epoxide;
B. pastele pe bază de oxid de zinc-eugenol
C. pastele cu acţiune antiseptică de durată
D. cimenturi oxifosfat de zinc
E. pastele cu acţiune biologică
352 Materiale plastice care fac priză în canal:
A. Paste cu acţiune antiseptică de durată
B. Paste cu acţiune biologică
C. Paste ermetice pe bază oxid de zinc-eugenol
D. Bachelite
E. Paste ermetice pe bază de răşini epoxide
353 Materiale plastice care nu fac priză în canal:
A. Paste pe bază de oxid de zinc-eugenol
B. Cimenturi oxifosfat de zinc
C. Bachelite
D. Paste cu acţiune antiseptică de durată(Iodoform)
E. Paste cu acţiune biologică(pe bază de hidroxid de calciu)
354 Printre materialele intracanalare dure se enumeră:
A. Conurile de gutaperca
B. Cimentul oxifosfat de zinc
C. Bachelitele
D. Conurile de argint
E. Conurile din răşini sintetice
355 Soluţiile de irigare au rolul de a:
356 Agenţii chelatori sau acidul citric 10% sunt utilizaţi cu scop de a:
A. Îndepărta resturile organice din canal
B. Lăsa ţesuturile organice intacte
C. Îndepărta ţesuturile organice intacte
D. Lăsa intacte resturile organice din canal
E. Pentru a obţine efect de spumare astfel facilitând evacuarea microorganismelor din canalul radicular
357 Materialele pe bază de răşini epoxidice posedă următoarele proprietăţi:
A. Sunt radioopace
B. Sunt radiotransparente
C. Aderă chimic la dentină
D. Aderă mecanic la dentină
E. Prezintă duritate foarte mare
358 Gutaperca prezintă următoarele caracteristici:
A. Este un material termoplastic
B. Se rămoleşte la 100C
C. Se topeşte la 100C
D. Se sterilizează prin încălzire la temperatură înaltă
E. Nu se sterilizează prin încălzire
359 Cloroperca se prepară prin dizolvarea unor conuri de gutapercă în Cloroform, la care se mai adaugă:
A. Ulei de eucalipt
B. Timol
C. Iodoform
D. Ulei de cuişoare
E. Apă oxigenată
360 Cimentul ionomer de sticlă utilizat ca material de obturaţie posedă următoarele proprietăţi:
A. Adeziune mare la dentină
B. Adeziune slabă la dentină
C. Toleranţă bună din partea parodonţiului apical
D. Acţiune toxică faţă de parodonţiul apical
E. Închidere etanşă
361 Scopul cimenturilor glassionomere este de a:
A. Asigură în calitate de sealer o legătură stabilă între peretele canalului radicular şi gutapercă
B. Previne răspândirea microorganismelor
C. În cazul în care în canalul radicular sunt prezente microorganisme restante, acesta nu previne răspândirea lor
D. Previne posibilitatea de inflamare a ţesuturilor periapicale
E. Induce inflamarea ţesuturilor periapicale
362 Pasta iodoformată se obţine prin amestecarea a:
A. Iodoformului
B. Oxid de zinc
C. Ulei de eucalipt
D. Timol
E. Câteva picături de soluţie Walkhoff
363 Proprietăţile pastei iodoformate sunt:
A. Efect antiseptic puternic de lungă durată
B. Efect antiseptic de scurtă durată
C. Rezorbţie accentuată
D. Dacă depăşeşte apexul este iritantă şi poate da un abces medicinos
E. Dacă depăşeşte apexul este indiferentă faţă de ţesuturile adiacente
364 Indicaţiile pastei iodoformate sunt:
A. Tratarea dinţilor la care sunt prezente secreţii apicale
B. Obturarea canalelor la dinţii temporari infectaţi
C. Caria profundă
D. Canale obturate incomplet
E. Canale tinere largi, rectilinii
365 Pasta cu paraformaldehidă-triopasta GYSI este utilizată în următoarele cazuri:
A. Obturaţia radiculară după extirpări devitale în care au fost cateterizate parţial
B. Tratarea dinţilor la care sunt prezente secreţii apicale
C. Mumifierea în cazul amputaţiei devitale
D. Obturarea canalelor la dinţii temporari infectaţi
E. Denudarea accidentală a camerei pulpare la dinţii tineri
366 Compoziţia pastei cu paraformaldehidă-triopasta GYSI:
A. Tricrezol
B. Creolină
C. Paraformaldehidă
D. Hidroxid de calciu
E. Oxid de zinc
367 Dezavantajele răşinilor compozite cu iniţiere prin radiaţie vizibilă incoerentă sunt:
A. Timp prea lung alocat pentru modelare
B. Timp prea scurt alocat pentru modelare
C. Coloristică limitată
D. Cu timpul culoarea obturaţiei devine mai deschisă
E. Cu timpul culoarea obturaţiei devine mai întunecată
368 Obturaţia radiculară reprezintă faza finală a tratamentului endodontic şi are ca scopuri:
A. Închiderea ermetică a canalelor radiculare pe toată lungimea şi lăţimea lor
B. Împiedicarea infectării parodonţiului apical
C. Blocarea germenilor microbieni în canaliculele dentinare
D. Împiedicarea cicatrizării osteitelor periapicale
E. Asigurarea vindecării bontului apical
369 Hidroxidul de calciu posedă următoarele proprietăţi:
A. Descompune ţesutul necrotic
B. Elimină secreţia apicală
C. Sporeşte secreţia apicală
D. Solidifică ţesutul necrotic
E. Stimulează osteo, dentino şi cementogeneza
370 Cerinţele către materialele pentru obturarea radiculară:
A. Materialele trebuie să fie simple în preparare (malaxare) şi să fie uşor de introdus în canal
B. Materialele trebuie sa se solidifice maximal pentru a nu mai putea fi evacuate din canal
C. Materialele trebuie să închidă ermetic canalul radicular
D. Materialele trebuie să se rezoarbă în timp din canalele radiculare
E. Materialele trebuie să fie rezistente faţă de microorganisme
371 Cerinţele către materialele pentru obturare radiculară:
A. Trebuie să aibă timpul de priză îndelungat
B. Trebuie să aibă acţiune bactericidă
C. Trebuie să fie biologic incompatibile cu ţesuturile periapicale
D. Nu trebuie să coloreze ţesuturile dentare
E. Trebuie sa fie radiotransparent
372 Caracteristicile pozitive a endoermeticilor pe bază de răşini:
A. Sunt stabile în canal, rezistente la umiditate
C. Sunt inerte faţă de ţesuturile parodonţiului
D. Sunt sensibile la temperatură, de aceea nu se utilizează cu gutaperca fierbinte
E. Proprietăţi bune de manipulare (se introduc uşor în canal)
373 Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată cu privire la materialele pentru obturare radiculară:
A. Materialele pentru obturare radiculară trebuie să aibă capacitate de rezorbţie în timp
B. Materialele pentru obturare radiculară trebuie să fie dificil de evacuat din canal
C. Materialele pentru obturare radiculară trebuie să se dizolve în salivă
D. Materialele pentru obturare radiculară trebuie să nu îşi modifice cu timpul volumul
E. Materialele pentru obturaţie radiculară trebuie să aibă timp de priză rapid
374 Pasta cu acţiune antiseptică de durată Iodoform reprezintă:
A. o pastă plastică care face priză în canal
B. o pastă plastică care nu face priză în canal
C. material cu duritate
D. material utilizat pentru irigarea canalară
E. material de durată utilizat la restaurarea defectelor coronare
375 Conurile de gutaperca reprezintă:
A. Materiale plastice care fac priza în canal
B. Materiale plastice care nu fac priza în canal
C. Materiale dure
D. Materiale semidure
E. Materiale care fac priză doar sub influenţa razelor ultraviolete
376 Iniţiatorul reacţiei de polimerizare în fotopolimer este reprezentat de camorfochinonă, acesta disociază datorită luminii de undă 400-500nm timp de:
A. 5-10sec
B. 20-40sec
C. 60-90sec
D. 90-120sec
E. Durata de acţiune nu contează
377 Eucaperca rezultă din:
A. Solubilitatea la cald a gutapercii în clorhexidină încălzită
B. Solubilitatea la cald a gutapercii în ulei de cuişoare
C. Solubilitatea la cald a gutapercii în ulei de eucalipt
D. Omogenizarea gutapercii cu timol
E. Omogenizarea gutapercii cu iodoform
378 Caracteristica răşinilor compozite cu iniţiere prin radiaţie vizibilă incoerentă (halogen) este:
A. Coloristică vastă
B. Nuanţa obturaţiei rămâne stabilă în timp
C. Polimerizare uniformă a întregului strat de material după amestecarea unor părţi egale de paste
D. Polimerizare neuniformă
E. Grad variat de transparenţă
379 Caracteristica răşinilor compozite cu iniţiere prin radiaţii ultraviolete:
A. Gama limitată de nuanţe a culorii
B. Opacitate
C. Transparenţă
D. Timp scurt alocat pentru modelare
E. Predispoziţie spre apariţia microfisurilor
380 Proprietate a hidroxidului de calciu este:
A. Sporeşte secreţia apicală
B. Solidifică ţesutul necrotic
C. Împiedică cementogeneza
D. Efect bactericid
E. Conductibilitate termică crescută
381 Caracteristică a endoermeticilor pe bază de răşini:
A. Sunt instabile în canal şi sensibile la umiditate
C. Sunt sensibile la temperatură, de aceea nu se utilizează cu gutaperca fierbinte
D. Sunt toxice faţă de ţesutul parodonţiului
E. Sunt termorezistente, fapt ce oferă posibilitatea utilizării acestui material cu gutaperca fierbinte
382 Indicaţia pastei iodoformate este:
A. Tratarea dinţilor care nu prezintă secreţii apicale
383 Următoarele materiale stomatologice pot determina reacţii alergice:
A. masele ceramice
B. metacrilatul de metil
C. aliajele pe bază de Ni-Cr
D. aliajele pe bază de titan
E. unele materiale de amprentă
384 Materialele utilizate cu scop de amprentare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
A. plasticitate
B. fidelitate
C. preţ scăzut
D. stabilitate dimensională
E. elasticitate şi rezistenţă mecanică
385 În funcţie de tipul de liant conţinut, masele de ambalat se clasifică în:
A. mase de ambalat pe bază de nitraţi
B. mase de ambalat pe bază de fosfaţi
C. mase de ambalat pe bază de carbonaţi
D. mase de ambalat pe bază de silicaţi
E. mase de ambalat pe bază de sulfaţi
386 Indicaţiile maselor de ambalat pe bază de sulfaţi sunt:
A. confecţionarea tiparelor protezelor acrilice
B. confecţionarea tiparelor protezelor metalice realizate din aliaje pe bază de aur
C. confecţionarea tiparelor restaurărilor ceramice
D. unirea şi fixarea într-o anumită poziţie a pieselor protetice metalice care trebuie lipite
E. confecţionarea tiparelor protezelor metalice realizate din aliaje nenobile
387 Proprietăţile răşinilor acrilice autopolimerizabile sunt:
A. variaţie volumetrică: mai întîi dilatare termică, apoi contracţia de polimerizare, iar la final- contracţie termică
B. stabilitate volumetrică: răşinile acrilice nu prezintă variaţii de volum
C. proprietăţi optice: posedă o stabilitate cromatică slabă
D. proprietăţi optice: posedă cromatică variată în diferite nuanţe
E. coroziune: răşina, iniţial translucidă, se opacifiază şi se îngălbeneşte, cu timpul apar microfisuri, datorită cărora se reduce rezistenţa mecanică
388 Proprietăţile cerii sunt:
A. dilatare termică: se dilată la creşterea temperaturii şi se contractă la răcire
B. stabilitate termică: nu prezintă modificări în timpul încălzirii şi răcirii
C. deformarea: ceara prezintă conductibilitate termică scăzută, ceea ce facilitează încălzirea ei neuniformă şi apariţia contracţiilor şi deformărilor în interiorul materialului
D. nu posedă tensiune reziduală
E. nu prezintă deformare în timpul încălzirii
389 Următoarele afirmaţii referitoare la culoare şi metodele de determinare a culorii sunt adevărate:
A. incisivul central are cea mai ridicată valoare a saturaţiei nuanţei dominante corespunzătoare dinţilor naturali
B. saturaţia culorii este determinată de energia reflectată de corpul luminos
C. metoda vizuală de determinare a culorii este o metodă obiectivă
D. caninul are cea mai ridicată valoare a saturaţiei nuanţei dominante corespunzătoare dinţilor naturali
E. metodele tehnice de determinare a culorii se fac cu ajutorul spectrometrului
390 Răşinile acrilice simple prezintă următoarele proprietăţi:
A. acţiune curativă asupra pulpei dentare
B. acţiune nocivă asupra pulpei dentare
C. aderenţă bună la smalţ şi dentină
D. nu sunt atacate de lichidele bucale şi salivă
E. sunt receptive faţă de lichidele bucale şi salivă
391 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la condiţiile impuse materialelor pentru confecţionarea modelelor este adevărată:
A. să nu prezinte modificări volumetrice
B. să prezinte rezistenţă la abrazie
C. un material posedă o plasticitate cu atât mai mare cu cât este mai fluid
D. un material posedă o plasticitate cu atât mai mică cu cât este mai fluid
E. să prezinte stabilitate chimică
392 Hidroxidul de calciu posedă următoarele proprietăţi:
A. stimularea formării dentinei reparatorii
B. compatibilitate biologică scăzută
C. coagularea ţesuturilor necrotizate
D. alcalinitate scăzută
E. compatibilitate biologic înaltă
393 Cimentul ionomer de sticlă prezintă următoarele proprietăţi:
A. efect cariostatic datorită degajării lente a fluorului şi a formării unui strat de apatite
B. proprietăţi antibacteriene
C. biocompatibilitate redusă
D. rezistenţă mare la compresiune
E. rezistenţă scăzută la compresiune
Cimenturile ionomere metalice prezintă următoarele indicaţii:
A. sigilări lărgite
B. reconstrucţii de bonturi
C. obturarea retrogradă a canalelor radiculare în cazul rezecţiei apexului radicular
D. închiderea operatorie şi non- operatorie a perforaţiilor peretelui radicular şi ale fundului cavităţii dintelui
E. obturaţii definitive la dinţii permanenţi din zona de sprijin fără necesităţi fizionomice
395 Ormocerii prezintă următoarele proprietăţi:
A. rezistenţă considerabilă
B. biocompatibilitate
C. stabilitate mică de polimerizare
D. rezistenţă scăzută la abraziere
E. cantitate infirmă de monomeri reziduali după polimerizare
396 Timpul de priză al gipsurilor:
A. creşte cu proporţia de apă
B. scade cu proporţia de apă
C. scade cu scăderea dimensiunii particulelor
D. este influenţat de timpul de spatulare
E. creşte cu scăderea dimensiunii particulelor
397 Masele de ambalat trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
A. particulele de pulbere să fie de dimensiuni mici
B. să fie poroase
C. particulele de pulbere să fie de dimensiuni mari
D. să aibă un coeficient de dilatare cât mai mic
E. să aibă un coeficient de contracţie cât mai mic
398 Dentin-pasta prezintă următoarele proprietăţi:
A. utilizare simplă
B. etanşare bună a cavităţii
C. acţiune antiseptic
D. adeziune rea faţă de pereţii dentinari
E. acţiune nocivă faţă de pulpă, intră în reacţie cu substanţele medicamentoase
399 Materialul Plastobtur (pasta fără eugenol) prezintă următoarele proprietăţi:
A. duritate bună, rezistenţă sporită la agenţi mecanici
B. coloristică variată
C. aderenţă relativ scăzută faţă de pereţii cavităţii
D. duritate medie
E. conductor rău de căldură
400 Modificarea de volum a masei de ambalat presupune:
A. contracţia termică.
B. contracţia de priză
C. expansiunea termică
D. expansiunea de priză
E. expansiunea hidroscopică
Cu scopul salbării suprafeţelor metalice se utilizează:
A. polimetacrilatul de metil
B. ormocerii
C. cuarţul
D. corundul
E. ceromerii
402 Dinţii artificiali din răşini acrilice:
A. sunt livraţi în garnituri
B. sunt confecţionaţi în condiţii de laborator de tehnică dentară
C. sunt confecţionaţi industrial
D. realizează o legătură slabă cu baza protezei
E. realizează o legătură bună cu baza protezei
403 Compomerii sunt utilizaţi în următoarele indicaţii:
A. aplicarea obturaţiilor izolatorii sub restaurări compozite
B. restaurarea peretelui gingival al cavităţilor carioase de clasa II
C. restaurarea defectelor cuneiforme
D. când aspectul estetic nu este necesar
E. în cazul unor obturaţii supuse solicitărilor masticatorii importante
Paste plastice care nu fac priză în canal sunt:
A. bachelite
B. paste ermetice pe bază de răşini epoxide
C. paste cu acţiune antiseptică de durată (Iodoform)
D. paste cu acţiune biologică
E. materialele din grupa cimenturilor pe bază de oxid de zinc-eugenol
405 Pentru realizarea unei legături metalo – ceramice optime trebuie asigurate următoarele condiţii:
A. suprafaţa metalică să fie lucioasă
B. suprafaţa metalică să fie rugoasă
C. să se asigure saturarea unei componente a legăturii prin elementele celeilalte componente
D. suprafaţa metalică să prezinte macroretenţii
E. să fie prezent un strat de oxizi la suprafaţa metalului în momentul arderii primului strat de masă ceramică
406 Soluţiile de irigare au rolul de a:
407 Materiale plastice care fac priza în canal:
