Indicațiile cimenturilor ionomerice de sticlă:
Obturații la dinții temporari;
Amprentare cavității bucale;
Obturații de durată în cavitățile de clasa a V-a;
Sigilarea șanțurilor și fosetelor;
Obturații provizorii de lungă durată.
Denumiri comerciale ale cimenturilor ionomerice de sticlă:
Ketac Bond;
Aquacem;
Ketac Cem;
Xantopren;
Sielast;
Indicațiile cimenturilor pe bază de hidroxid de calciu:
Coafaj direct;
Coafaj indirect;
Amprentare;
Sigilarea fisurilor;
Denumiri comerciale ale cimenturilor pe bază de hidroxid de calciu:
Dycal;
Calxyd
Calcidor
Reocap
Printre proprietățile cimenturilor pe bază de hidroxid de calciu, poate fi enumerat și pH acestora, care are valoarea de:
3-4;
5-6;
9-10;
11-12
4-5;
Cimenturile pe bază de hidroxid de calciu se prezintă în sistem bicomponent:
Pastă-pastă;
Pastă-lichid;
Sisteme incapsulate;
Praf-lichid;
Pastă-praf;
Primul cement pe bază de hidroxid de calciu, cu denumirea de Calxil, avea următoarea formulă:
Hidroxid de calciu;
Clorură de sodiu;
Clorură de potasiu;
Alginat;
Agar-agar;
Reacția de priză specifică pentru cimenturile pe bază de calciu are următoarele caracteristici:
Se bazează pe reacția chimică dintre ionii de calciu și salicilat;
Se bazează pe reacția chimică dintre ionii de calciu și clorură de potasiu;
Are loc în mediul umed;
Are loc în mediul uscat;
Se face dinspre suprafață spre profunzime;
Obturațiile curative autopolimerizabile pot fi:
Calcicur
Life
Sielast
Stens
Obturațiile curative fotopolimerizabile pot fi:
Calcimol LC;
Ultra Blend;
Aquacem
Metoda de aplicare a obturațiilor curative presupune:
Prepararea cavității carioase;
Izolarea dintelui cu ajutorul digii;
Aplicarea obturației curative pe vârful sondei;
Obturație izolatorie;
Extracția dintelui;
Clasificarea cimenturilor ionomere de sticlă presupune următoarele grupe:
Tipul 1 - chituri adezive;
Tipul 2 - cimenturi de amprentare;
Tipul 2 - cimenturi de restaurare;
Tipul 3 - cimenturi pentru obturații de bază;
Tipul 3 - cimenturi pentru realizarea protezelor;
Cimenturile ionomere de sticlă aderă la:
Smalț;
Dentină;
Ghips;
Metale acoperite de un strat superficial de oxizi;
Ceramică;
Cimenturile ionomere de sticlă nu aderă la:
Smalț
Dentină
Ghips
Ceramică
Cimentul ionomere de sticlă prezintă o foarte bună compatibilitate datorată prezenței în componența acestora a:
Fluorului;
Hidroxid de Calciu;
Bicarbonat de potasiu;
Cimenturile ionomerice de sticlă prezintă o contracție volumetrică de priză de:
25%
45%
3%
10%
28%
Cimenturile ionomerice de sticlă prezintă o rezistență mecanică ce variază între:
20-30 Mpa;
90-230 Mpa;
250-300 Mpa;
400-500 Mpa;
350-400 Mpa;
Metoda clasică de preparare a cimentului ionomer de sticlă presupune:
Amestecarea pulberii și lichidului;
Se folosește o spatulă de metal sau material plastic;
Spatularea trebuie să fie rapidă 15-30 secunde;
Spatularea trebuie să fie lentă 3-5 minute;
Se folosește în cazul sistemelor capsulate predozate;
Metoda modernă de preparare a cimentului ionomer de sticlă presupune:
Spatuarea trebuie să fie lentă 3-5 minute;
Modul de prezentare ale cimenturilor ionomere de sticlă cu adaos de rășini poate fi:
Pulbere - lichid;
Pastă - lichid;
pastă- pastă;
O singură pastă;
Pastă - praf;
Cimenturile ionomerice de sticlă cu adaos de rășini pot fi comercializate cu următoarele denumiri:
3M Vitremer;
Fuji II LC;
Geristore;
Life;
Proprietățile cimenturilor pe bază de hidroxid de calciu sunt:
Conductibilitate termică redusă;
Conductibilitate termică înaltă;
pH 11-12;
pH 5-6;
Acțiune antibacteriană;
Asigură condiții pentru remineralizarea dentinei cariate din leziunile profunde;
Acțiune neodentinogenetică;
Rezistență la compresiune;
Caracteristicile cimenturilor pe bază de hidroxid de calciu:
Sunt folosite pentru protecția pulpo-dentinară;
Sunt izolatoare termice în cavitățile profunde
Au un rol neodentinogenetic;
Au un rol antalgic
Au o conductibilitate termică înaltă
Reacția de priză specifică pentru cimenturile ionomere de sticlă:
Este o reacție acid-bază
Este o reacție acid-acid
Decurge în 3 etape
Decurge în 7 etape
Durează cel puțin o lună după inserarea materialului în cavitate;
Decurge în 3 etape;
Prima etapă constă în dizolvare, la amestecarea lichidului cu pulberea;
Prima etapă constă în dizolvare, la amestecarea pulberii cu pulberea;
A doua etapă constă în precipitarea sărurilor, gelificarea și solidificarea;
A treia etapă constă în hidratarea sărurilor;
Viteza reacție de priză la cimenturile ionomere de sticlă depinde de:
Compoziția pulberii;
Mărimea particulelor;
Compoziția lichidului;
Concentrația acidului tartric;
Concentrația hidroxidului de calciu;
Proprietățile cimenturilor ZOE sunt:
Acțiune antiseptică;
Acțiune biostimulatoare;
pH - 7-8;
pH 11-13;
Rezistență mecanică mică;
Au o bună aderență mecanică;
Sunt ușor de aplicat;
Se îndepărteaza cu ușurință de pe pereții cavității;
Se îndepărteaza cu greutate de pe pereții cavității;
Sunt conducătoare bune de căldură și electricitate;
Indicațiile cimenturiloe ZOE:
Cimentări provizorii;
Obturații de canal în adaos cu alte substanțe;
Acoperirea pansamentelor arsenicale;
Obturație de bază în cavitățile ce urmează a fi obturate cu rășini compozite;
Timpul de priză specific pentru cimenturile ZOE depinde de:
Tehnica de preparare;
Raportul pulbere/lichid;
Cantitatea aditivilor și acceleratorilor;
Cantitatea de alginat;
Denumiri comerciale specifice pentru cimenturile ZOE:
Caryosan;
Temp Bond;
Kalsogen;
Cavitec;
Caracteristicile cimenturilor ionomere metalice:
Sunt materiale care tind să înlocuiască amalgamele;
Au apărut în urma adaugării aliajelor metalice la pulberi de sticlă;
Prezintă o rezistență la abraziune crescută comparativ cu cimenturile ionomere
Prezintă o rezistență la abraziune scăzută comparativ cu cimenturile ionomere
Radioopacitatea este apropiată de cea a amalgamului
Cimenturile ionomere metalice sunt comercializate sub următoarele denumiri:
Ketac Silver
Hi Dense Shofu;
Fermin
Cavidur
Dycal
Reacția de priză specifică pentru cimenturile pe bază de hidroxid de calciu:
Se bazează pe reacția chimică dintre ionii de calciu și salicilat cu formarea sărurilor de metil salicilat;
Reacția are loc în mediul umed;
Reacția are loc în mediul uscat;
Priza se face dinspre suprafață spre profunzime;
Priza se face dinspre profunzime spre suprafață;
Prima etapă din cadrul reacției de priză la cimenturile ionomere de sticlă:
Are loc când pulberea și lichidul sunt amestecate;
Are loc când pulberea și pasta sunt amestecate;
Reacția chimică are loc cu eliberarea de căldură (3-7 °C);
Depinde de raportul lichid/pulbere;
Depinde de raportul pastă/pulbere;
A doua etapă din cadrul reacției de priză la cimenturile ionomere de sticlă:
Constă în precipitarea sărurilor, gelificarea și solidificarea
Maturarea cimentului este foartă rapidă la început;
Maturarea cimentului este foartă lentă la început;
În etapele inițiale ale prizei, cimentul este predispus la contaminarea cu apă;
În etapele inițiale ale prizei, cimentul este inert și nu poate fi afectat la contaminarea cu apă;
Ormocerii au capacitatea de a degaja:
Fosfați
Ioni de calciu
Ioni de fluor
Clorură de potasiu
Ormocerii pot fi comercializați sub denumirea:
Definite Core
Admira
Ceram X
Contraindicațiile cimenturilor ZOE:
Cimentări provizorii
Acoperirea pansamentelor arsenicale
Caracteristicile ormocerilor sunt:
Rezistență înaltă la abraziune;
Rezistență scăzută la abraziune;
Biocompatibilitate;
Tasare neînsemnată;
Lustruire bună;
Indicațiile ormocerilor:
Obturația cavităților de clasa I-V
Amprentare
Clasificarea cimenturilor ionomere de sticlă după Mount, Hume (1998):
Tipul 1 - cimenturi de fixare;
Tipul 2 - cimenturi de protezare;
Tipul 3 - cimenturi de amprentare;
Tipul 3 - Lineri sau obturație de bază;
Caracteristicile cimenturilor ionomere de fixare sunt:
Marimea redusă a particulelor de sticlă (până la 25 microni);
Mărimea mare a particulelor de sticlă (mai mare de 50 microni);
Reducerea raportului de pulbere/lichid până la 1,5:1;
Mărirea raportului de pulbere/lichid până la 5:1;
Raportul mai mare de oxid de aluminiu și de siliciu;
Caracteristicile cimenturilor ionomere de restaurare sunt:
Solubilitatea în apă este cea mai mică dintre toate grupurile CIS - 0,4%;
Solubilitatea în apă este cea mai mare dintre toate grupurile CIS - 5,6%;
Solidificarea durează în medie de la 3 până la 7 minute;
Solidificarea durează în medie de la 10 până la 30 secunde;
Raport mai mare de pulbere/lichid;
Indicațiile cimenturilor ionomere de sticlă de fixare sunt:
Fixarea incrustațiilor
Fixarea fațetelor
Fixarea pivoturilor intracanalare
Fixarea aparatelor ortodontice
Obturație curativă
Cimenturile ionomere de sticlă armate au următoarele indicații:
Restaurații de durată pentru dinții laterali; Sigilarea fisurilor;
Sigilarea fisurilor
Eroziuni ale smalțului;
Defecte cuneiforme;
Fixarea incrustațiilor;
Denumirile comerciale ale cimenturilor ionomere de sticlă armate sunt:
Fuji II;
Fuji IX;
Chemfil Flex;
Chelon-Fil;
Cimenturile ionomere de sticlă lineri prezintă următoarele proprități:
Durata redusă a timpului de lucru și de priză;
Durata îndelungată a timpului de lucru și de priză;
Adeziune chimică la smalț și dentină
Radioopacitate
Radiotransparență
Reprezentanții cimenturilor ionomere de sticlă lineri sunt:
Aqua Ionobond;
Base Line;
Aqua Cenit;
Stens;
Materialele de obturaţii provizorii sunt:
Dentina artificială
Plastobturul
Fosfat – cimentul
Cimentul policarboxilat
Silicina
Silidontul
Pasta de dentină
Cimentul eugenat de zinc
Calmecina
Fuji 9
Gradia Direct
Materialele de obturaţie de lungă durată sunt:
Amalgama de argint
Fuji II
Amalgama de cupru
Evicrolul
Chelon Silver
Vitremer
Fuji II LC
Evicrol
Prizma
Herculiite
Apexid
Dyract
Evicrol anterior
Visfat – ciment
Chenfil superior
Consais
Fosfat ciment bactericid
Incrustaţii ceramice
Vinirele
Incrustaţii metalice
Adgezor
Dyract AP
Pasta rezorcină – formalină
Obturaţii curative pot fi:
Dentină artificială
Calemecina
Pastele combinate
Obturaţii de bază curative sunt:
Kalcin – pasta
Kalcin pur
Acriloxid
Materiale pentru obturaţii izolante pot fi:
Fosfat cimentul
Cimentele ionomerice
Vitrebondul
Lac fluorat
Obturaţii izolante sunt:
Ţemionul
Ionosit-Baseliner
Care sunt grupele materialelor de obturaţie ce se folosesc în stomatologia terapeutică:
Materialele de obturaţii provizorii
Materialele de obturaţii de lungă durată
Materialele de obturaţii de bază curative şi izolante
Materialele pentru sigelarea fisurilor în smalţ
Materiale amprentare elastice
Care sunt grupele materialelor de obturaţie ce se folosesc în stomatologie
Materialele pentru obturaţii de canal
Materialele de obturaţie provizorii
Materiale de amprentare siliconice
Materiale de obturaţii de lungă durată
Materiale de obturaţii curative şi izolante
Numiţi grupurile materialelor de obturaţii de lungă durată:
Cimenturile
Amalgamele
Pe bază de răşini artificiale autopolimerizabile
Pe bază de răşini artificiale fotopolimerizabile
Pe bază de dentină artificială
Numiţi subgrupurile materialelor de obturaţie de lungă durată, grupa cimenturilor:
Glas ionomerice
Silicate
Silico-fosfate
Zinc-fosfate
Epoxide
Care sunt materialele de obturaţie ce fac parte din grupul cimenturilor ionomeri de sticlă:
Ketac Cem
Herculite
Numiţi materialele de obturaţie de lungă durată, subgrupul cimenturilor silicate:
Silicina 2
Pasta dentin
Numiți materialele de lungă durată, subgrupul cimenturilor ionomerice:
Harvord ciment
Fuji CAP
Vitremer 3M
Silidont
. Dentina artificială posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
Aderenţa satisfăcătoare la pereţi şi marginea cavităţii carioase
Duritate mecanică înaltă
Nu este toxic pentru pulpă şi ţesuturile cavităţii bucale
Ermetizarea cavităţii carioase pe termen 1-2 săptămîni
Stabilitatea chimică la acţiunile lichidului bucal
Dentin-pasta posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
Ermetizarea bună a cavităţii carioase pe termen pînă la o lună
Stabilitate mecanică la forţele masticatoare
Uşor se întroduce şi se extrage din cavitatea carioasă
Înaltă toxicitate
Termoconductibilitate redusă
. Dentin – pasta posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
Nu modifică culoarea ţesuturilor dure ale dintelui
Posedă conductibilitate termică înaltă
Nu dereglează acţiunea materialelor de obturaţii de bază curative
Nu e toxică
Timpul de priză 2 ore
Fosfat – cimentul posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
Adeziune bună la pereţii şi marginea cavităţii carioase
Nu e toxic
Rezistenţa mecanică la forţele masticatorii
Stabilitate chimică
Proprietăţi fizionomice nesatisfăcătoare
Fosfat - cimentul posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
Nu e stabil la acţiunea lichidului bucal
Proprietăţi estetice înalte
Adeziune bună
Coeficientul mic de refracţie, dilatare
Nu modifică culoarea ţesuturilor dure
Silicina posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
Proprietăţi estetice bune
Proprietăţi anticariesogene
Nu acţionează toxic asupra pulpei dentare
Nu modifică culoarea ţesuturilor dure ale dinţilor
Aderenţa la pereţi şi marginea cavităţii carioase
Silidontul posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
Adeziune bună la pereţi şi marginea cavităţii carioase
Duritate mecanică bună
Stabilitate chimică la acţiunea lichidului bucal
Toxicitate redusă asupra pulpei dentare
Amalgama de “Ag” posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
Rezistenţa mecanică înaltă la forţele masticatorii
Proprietăţi estetice
Coeficientul de duritate şi retracţie înalt
Conductibilitate termică înaltă
Adeziune chimică la pereţi şi marginea cavităţii carioase
Se dizolvă sub acţiunea lichidului bucal
Coeficientul înalt de duritate şi retracţie
Ce proprietăţi fizico-chimice posedă pastele curative:
Izolant termic bun
PH-12
Duritate şi rezistenţă mică
Stimulează dentinogeneza
Duritate egală cu adamantina
De ce proprietăţi trebuie să dispună materialele din grupul obturaţiilor curative:
Proprietăţi antiseptice pronunţate
Acţiune anestezică
Iritare a pulpei
PH-5,5
Proprietăţi bactericide
Ce proprietăţi fizico-chimice posedă materialele din grupul obturaţiilor de bază izolante:
Rezistenţă mecanică bună
Efect bactericid
Protecţie mecanică a pulpei dentare
Protecţie chimică a pulpei dentare
Care sunt etapele obturaţiei cavităţii carioase:
Izolarea dintelui
Prelucrarea medicamentoasă a cavităţii carioase
Uscarea cavităţii carioase
Prelucrarea instrumentală
Bizotarea marginii cavităţii carioase
Care sunt etapele obturării cavităţii carioase:
Aplicarea materialului de obturaţie
Modelarea obturaţiei
Examenul clinic al pacientului
Izolarea obturaţiei de lichidul bucal
Numiţi particularităţile obturării cavităţii carioase cu cimenturi:
Aplicarea materialului pe porţiuni
Aplicarea materialului într-un timp
Condensarea materialului cu fuloarul
Condensarea cu un bulet de vată
Bizotarea marginilor cavităţii carioase
Care sunt particularităţile obturării cavităţii carioase cu cimenturi silicate:
Aplicarea obturaţiei izolante
Aplicarea obturaţiei curative
Aplicarea obturaţiei într-un timp
Aplicarea obturaţiei pe porţiuni
Gravajul cavităţii carioase
Care sunt particularităţile obturării cavităţii carioase cu cimenturi silicofosfate:
Modelarea obturaţiei cu fuloarul
Care sunt particularităţile obturării cavităţii carioase cu materiale metalice:
Aplicarea obturării de bază izolante
Aplicarea pe porţiuni
Aplicarea într-un timp
Şlefuirea şi poleirea obturaţiilor în aceeaşi şedinţă
Şlefuirea şi poleirea obturaţiei în a doua şedinţă
Pentru înserarea amalgamului în cavitate se utilizează:
Portamalgamul
Fuloarul amalgam Tregher
Fuloarul cu bilă
Spatula bucală
Toate cele menţionate
Care sunt etapele aplicării obturaţiei curative:
Toaleta plăgii dentinare cu apă oxigenată şi cloramină
Uscarea cavităţii
Aplicarea pe fundul cavităţii a pastei
Aplicarea obturaţiei de lungă durată
La ce grosime se aplică obturaţiile de bază curative:
1,0 cm
1,0 mm
5,0 mm
2,0 mm
3,0 mm
Care sunt avantalele amalgamului de argint:
Duritatea
Plasticitatea
Capacitatea de a nu schimba culoarea dintelui
Fotopolimerizare
Estetica
Care sunt dezavantajele amalgamului de argint
Lipsa adezivității
Culoarea
Indicații pentru utilizarea obturațiilor de amalgam:
Clasa I după Black
Clasa III după Black
Clasa IV după Black
Clasa II după Black
Clasa V la dinții laterali
Contraindicații în utilizarea obturațiilor de amalgam:
Restarări estetice
În componența prafului amalgamului de argint întră:
Argint 65-66%
Cositor 29-32%
Cupru 2-6%
Zinc 1%
Titan 2-6%
De căte ori amalgamul de cupru este mai durabil și mai rezistent la compresiune decât amalgamul de argint:
5
10
1.4-1.5
2.7-2.8
0.7-0.8
Numiți materiale de obturație de durată, subgrupa de amalgam:
Vivacap NG
Tytin
Amalcap Plus
Contour
G-aenial
Pentru aplicarea obturației de amalgam cavitatea carioasă trebuie:
Să fie preparată după principiile lui Black
Să fie preparată minim-invaziv
Să fie preparată în design liber
Nu este necesară prepararea cavității
Să fie preparată după principiile moderne
În cazul obturării cavității cu amalgam trebuie să fie efectuate următoarele:
Cavitatea să fie preparată conform principiilor Black
Să fie aplicată obturația izolantă
Nu este nevoie de obturație izolantă
Finisarea definitivă a obturației se efectuează peste 24 ore
Cavitatea se prepară minim-invaziv
Cimenturile diacrilice sunt:
Marteriale adezive polimere pe bază de rășini artificiale, folosit pentru obturarea cavităților carioase sau pentru fixarea adezivă a restaurărilor protetice
Materiale de obturație polimerice, cu umplutură, destinate exclusiv fixării restaurărilor adezive
Materiale de obturație polimerice pe baza unui compus organic – polisiloxan ceramic.
Materiale restaurative , care reprezintă un sistem compozito-ionomer
Materiale de obturatie metalice
Principalele componente constitutive ale materialelor compozite sunt:
Polimer organic
Umputuri organice
Monomer organic
Unmpluturi anorganice
Silante
Care din următoarele componente nu se atribuie compozitelor:
Umpluturi anorganice
Coloranți și pigmenți
Acid acrilic și maleic
Stabilizatori
Monomerul organic al compozitului este constituid din:
BIS-GMA
TGDMA
IDMA
UDMA
DGMA
În calitate de umplutură anorganică sunt folosite:
Sticlă de bariu
Porțelan
Dioxid de siliciu
Oxid de zinc
Oxid de sulf
După dimensiunile particulelor umpluturii, compozitele se clasifică în:
Hibride
Macrofile
Microhibride
Minihibride
Nanohibride
După modul de polimerizare, compozitele se împart în:
Termice
Autopolimerizabile
Fotopolimerizabile
Polimerizare cu laser
Polimerizare dublă
După consistență, compozitele se clasifică în:
Compactabile
Fluide
Vâscoase
Minifile
După compoziție, compozitele se împart în:
Șarjate
Neșarjate
După tipul mtricei organice, compozitele se clasifică în:
Pe bază de Bis-GMA
Pe bază de DGMA
Pe bază de IDMA
Pe bază de UDMA
Pe bază de TGDMA
După destinație, compozitele se împart în:
Pentru obturarea dinților masticatori
Pentru obturarea dinților deciduali
Pentru obturarea dinților frontali
Universale
Specifice
În componența compozitelor macrofile intră umpluturi anorganice cu mărimea particulelor de la:
4-60 mkm
6-80 mkm
2-30 mkm
3-50 mkm
4-70 mkm
Numiți compozitele autopolimerizabile:
Epacril
Concise
Estet-x
Latelux
Indicații către aplicarea compozitelor macrofile:
Restaurări estetice a dinților frontali
Restaurări masive
Restaurări estetice a dinșilor laterali
Obturarea cavităților de clasa VI
Obturarea dinților deciduali
În componența compozitelor microfile intră umpluturi anorganice cu mărimea particulelor de la:
0,4-0,8 mkm
0,3-0,6 mkm
0,4-1,0 mkm
0,5-0,9 mkm
0,2-0,7 mkm
Numiți avantajele compozitelor microfile:
Carateristici estetice bune
Ușor de lustruit
Duritate înaltă
Rezistența mecanică în timp
Coeficient mic de dilatare termică
Numiți dezavantajele compozitelor microfile:
Abraziune înaltă
Nu au stabilitatea culorii
Greu de lustuit
Rezistență mecanică insuficientă
Coeficient înalt de dilatare termică
Îndicații pentru utilizarea compozitelor microfile:
Cerințe estetice înalte față de obturație
Obturarea cavităților de clasa II
Obturarea cavităților de clasa III
Restaurarea dinților cu afecțiuni necarioase
Ibturarea cavităților de clasa V
Materialele compozite hibride sunt:
Termopolimerizabile
Polimerizabile cu laser
Caracteristicele materialelor compozite hibride:
Lustruirea sporită
Rezistența la fractură
Stabilitatea culorii
Gama largă de nuanțe ale culorii materialului
Materialele compozite autopolimerizabile sunt produse sub formă de:
Pastă – pastă
Seringi
Capsule
Pulbere-lichid
Pastă – lichid
Materialele compozite fotopolimerizabile sunt produse sub formă de:
Compoziția pastei de bază a compozitului autopolimerizabil constă din:
Umplutură
Inițiatorul polimerizării
Monomer
Acceleratorul aminic
Acid ortofosforic
Compoziția pastei catalice a compozitului autopolimerizabil constă din:
Acid ortoffosforic
Numiți avantajele compozitelor autopolimerizabile:
Gama largă de culori
Adeziune buna
Rezistența în timp
Polimerizarea uniformă a întregului strat
Se poate de folosit în coafajul direct
Numiți dezavantajele compozitelor autopolimerizabile:
Necesită mult timp în aplicare
Formarea microporilor în timpul malaxării
Un număr mic de al nuanțelor de culori
Nu se crează crează adeziune bună
Întunecarea culorii obturației
Inițiatorul reacției de polimerizare a compozitelor fotopolimerizabile este
Calcitonina
Camforchinona
Ceresit
Termoamina
Peroxidul de benzoil
Avantajele materialelor compozite fotopolimerizabile sunt:
Priză controlată
Stabilitatea îmbunătățită a culorii
Priză îndelungată
Priză rapidă
Dezavantajele materialelor compozite fotopolimerizabile sunt:
Nu se crează o adeziune bună
Parioada scurtă de lucru
Costul ridicat al materialului
Impactul negativ ar razelor ultraviolete asupra ochilor
Indicații către aplicarea compozitelor prin polimerizare termică:
Restaurări a dinților laterali
Inlay
Viniri indirecte
Onlay
Fixarea știfturilor intracanalare
Care este gradul de umplere a compozitelor fluide:
60-70%
30-50%
55-60%
65-70%
40-60%
Numiți avantajele compozitelor fuide:
Elasticitate mică
Radiopacitate
Rezistență suficientă
Elasticitate înaltă
Numiți dezavantajele compozitelor fluide:
Contracție de polimerizare înaltă
Gama mică de nuanțe
Adeziune insuficientă
Contracție de polimerizare joasă
Indicații pentru utilizarea compozitelor fluide:
Obturarea cavităților cervicale de origine necarioasă
Modelarea bondului dentar
Restabilirea adaptării marginale a unei obturații compozite
In calitate de obturație curativă
Contracția de polimerizare a compozitelor fuide este de:
1,6-1,8%
2%
5%
2,5-3%
0,5-1%
Contracția de polimerizare a compozitelor compactabile este de:
Din ce umplutură pot fi constituite compozitele fluide:
Marcofilă
Microfilă
Marcohibridă
Minifilă
Microhibridă
Care sunt c aracteristicile compozitelor compactabile:
Rezistență mică
Rezistență mare la abraziune
Contracția de polimerizare joasă
Rezistență foarte mare
Contracția de polimerizare de 5%
Numiți indicațiile către aplicarea compozitelor compactabile
Modelarea bontului dentar
Șinarea dinților
Obturarea cavităților de clasa I, II, V
Obturarea într-un singur strat
Materialele de obturație radiculară trebuie să corespundă următoarelor cerințe:
Sa fie radiopace
Să nu irite țesuturile periapicale
Să fie ușor de înăturat
Să nu producă reacții alergice
Să se rezoarbă în timp
Cerințele către materialele de obturație canalară:
Să fie simple în preparare
Sa fie radiotransparente
Să aibă o adeziune bună către pereții canalului radicular
Să închidă ermetic canalul radicular
Să fie greu de înlăturat din canal
Numiți cerințele către materialele de obturație radiculară:
Să aibă timpul de priză îndelungat
Să nu aibă proprietăți cancerigene
Să fie greu de înlăturat
Să-și modifice volumul în timp
Sa nu irite țesuturile periapicale
Dintre următoarele paste plastice, nu face priză în canal:
pastă pe bază de oxid de zinc-eugenol (Endometazona)
ciment oxifosfat de zinc (ciment hidrofosfat)
pasta cu acţiune antiseptică de durată (Iodoform)
pasta ermetică pe bază de răşini epoxide (Termasil)
pasta cu hidroxid de calciu (Endocal)
Masele de ambalat pe bază de fosfaţi trebuie să fie topite şi turnate la o temperatură de :
60°C
120°C
300°C
700°C
250°C
Proprietate a maselor de ambalat pe bază de sulfaţi este:
lipsa porozităţii
duritate scăzută
modificări în volum
lipsa modificărilor în volum
rezistenţă scăzută
Proprietate a cerii:
Fluajul. Cerurile au valori identice de fluaj indiferent de tipul de ceară şi de temperatură
ceara prezintă conductibilitate termică ridicată, fapt ce facilitează încălzirea ei uniformă evitînd astfel deformările şi contracţiile în interiorul materialului
ceara prezintă conductibilitate termică scăzută, fapt ce facilitează încălzirea ei neuniformă şi apariţia contracţiilor şi deformărilor în interiorul materialului
ceara se contractă la creşterea temperaturii şi se dilată la răcire
temperatura de topire a cerurilor dentare este diferită de temperatura de topire a componentelor sale
Proprietate a răşinilor acrilice autopolimerizabile:
nu prezintă variaţii volumetrice
posedă o stabilitate cromatică puternică
nu se supune coroziunii
posedă o stabilitate cromatică slabă
în timp, monomerul devine foarte toxic pentru mucoasa bucală
Priza rapidă
Priza întîrziată
Stabilitate coloristică
Grad variat de transparenţă
Gamă limitată de nuanţe a culorii şi transparenţă
Laserul reprezintă o soluţe bună pentru polimerizarea răşinilor diacrilice deoarece acesta prezintă următoarele avantaje:
Se emite coerent
Este monocromatic
Unidirecţional
Are putere de penetrabilitate slabă
Are putere de penetrabilitate mare (5-6mm)
Soluţiile de irigare au rolul de a:
antrena detritusurile din canal şi de a facilita eliminarea lor mecanică
spori numărul germenilor patogeni din spaţiul endodontic
diminua numărul germenilor patogeni din spaţiul endodontic
lăsa intacte detritusurile din canal făcînd inutilă eliminarea lor
posedă acţiune chimică asupra detritusurilor din canal
Materiale plastice care fac priza în canal:
pastele ermetice pe bază de răşini epoxide;
pastele pe bază de oxid de zinc-eugenol
pastele cu acţiune antiseptică de durată
cimenturi oxifosfat de zinc
pastele cu acţiune biologică
Materiale plastice care fac priză în canal:
Paste cu acţiune antiseptică de durată
Paste cu acţiune biologică
Paste ermetice pe bază oxid de zinc-eugenol
Bachelite
Paste ermetice pe bază de răşini epoxide
Materiale plastice care nu fac priză în canal:
Paste pe bază de oxid de zinc-eugenol
Cimenturi oxifosfat de zinc
Paste cu acţiune antiseptică de durată(Iodoform)
Paste cu acţiune biologică(pe bază de hidroxid de calciu)
Printre materialele intracanalare dure se enumeră:
Conurile de gutaperca
Cimentul oxifosfat de zinc
Bachelitele
Conurile de argint
Conurile din răşini sintetice
Agenţii chelatori sau acidul citric 10% sunt utilizaţi cu scop de a:
Îndepărta resturile organice din canal
Lăsa ţesuturile organice intacte
Îndepărta ţesuturile organice intacte
Lăsa intacte resturile organice din canal
Pentru a obţine efect de spumare astfel facilitând evacuarea microorganismelor din canalul radicular
Materialele pe bază de răşini epoxidice posedă următoarele proprietăţi:
Sunt radioopace
Sunt radiotransparente
Aderă chimic la dentină
Aderă mecanic la dentină
Prezintă duritate foarte mare
Gutaperca prezintă următoarele caracteristici:
Este un material termoplastic
Se rămoleşte la 100C
Se topeşte la 100C
Se sterilizează prin încălzire la temperatură înaltă
Nu se sterilizează prin încălzire
Cloroperca se prepară prin dizolvarea unor conuri de gutapercă în Cloroform, la care se mai adaugă:
Ulei de eucalipt
Timol
Iodoform
Ulei de cuişoare
Apă oxigenată
Cimentul ionomer de sticlă utilizat ca material de obturaţie posedă următoarele proprietăţi:
Adeziune mare la dentină
Adeziune slabă la dentină
Toleranţă bună din partea parodonţiului apical
Acţiune toxică faţă de parodonţiul apical
Închidere etanşă
Scopul cimenturilor glassionomere este de a:
Asigură în calitate de sealer o legătură stabilă între peretele canalului radicular şi gutapercă
Previne răspândirea microorganismelor
În cazul în care în canalul radicular sunt prezente microorganisme restante, acesta nu previne răspândirea lor
Previne posibilitatea de inflamare a ţesuturilor periapicale
Induce inflamarea ţesuturilor periapicale
Pasta iodoformată se obţine prin amestecarea a:
Iodoformului
Câteva picături de soluţie Walkhoff
Proprietăţile pastei iodoformate sunt:
Efect antiseptic puternic de lungă durată
Efect antiseptic de scurtă durată
Rezorbţie accentuată
Dacă depăşeşte apexul este iritantă şi poate da un abces medicinos
Dacă depăşeşte apexul este indiferentă faţă de ţesuturile adiacente
Indicaţiile pastei iodoformate sunt:
Tratarea dinţilor la care sunt prezente secreţii apicale
Obturarea canalelor la dinţii temporari infectaţi
Caria profundă
Canale obturate incomplet
Canale tinere largi, rectilinii
Pasta cu paraformaldehidă-triopasta GYSI este utilizată în următoarele cazuri:
Obturaţia radiculară după extirpări devitale în care au fost cateterizate parţial
Mumifierea în cazul amputaţiei devitale
Denudarea accidentală a camerei pulpare la dinţii tineri
Compoziţia pastei cu paraformaldehidă-triopasta GYSI:
Tricrezol
Creolină
Paraformaldehidă
Hidroxid de calciu
Dezavantajele răşinilor compozite cu iniţiere prin radiaţie vizibilă incoerentă sunt:
Timp prea lung alocat pentru modelare
Timp prea scurt alocat pentru modelare
Coloristică limitată
Cu timpul culoarea obturaţiei devine mai deschisă
Cu timpul culoarea obturaţiei devine mai întunecată
Obturaţia radiculară reprezintă faza finală a tratamentului endodontic şi are ca scopuri:
Închiderea ermetică a canalelor radiculare pe toată lungimea şi lăţimea lor
Împiedicarea infectării parodonţiului apical
Blocarea germenilor microbieni în canaliculele dentinare
Împiedicarea cicatrizării osteitelor periapicale
Asigurarea vindecării bontului apical
Hidroxidul de calciu posedă următoarele proprietăţi:
Descompune ţesutul necrotic
Elimină secreţia apicală
Sporeşte secreţia apicală
Solidifică ţesutul necrotic
Stimulează osteo, dentino şi cementogeneza
Cerinţele către materialele pentru obturarea radiculară:
Materialele trebuie să fie simple în preparare (malaxare) şi să fie uşor de introdus în canal
Materialele trebuie sa se solidifice maximal pentru a nu mai putea fi evacuate din canal
Materialele trebuie să închidă ermetic canalul radicular
Materialele trebuie să se rezoarbă în timp din canalele radiculare
Materialele trebuie să fie rezistente faţă de microorganisme
Cerinţele către materialele pentru obturare radiculară:
Trebuie să aibă timpul de priză îndelungat
Trebuie să aibă acţiune bactericidă
Trebuie să fie biologic incompatibile cu ţesuturile periapicale
Nu trebuie să coloreze ţesuturile dentare
Trebuie sa fie radiotransparent
Caracteristicile pozitive a endoermeticilor pe bază de răşini:
Sunt stabile în canal, rezistente la umiditate
Sunt inerte faţă de ţesuturile parodonţiului
Sunt sensibile la temperatură, de aceea nu se utilizează cu gutaperca fierbinte
Proprietăţi bune de manipulare (se introduc uşor în canal)
Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată cu privire la materialele pentru obturare radiculară:
Materialele pentru obturare radiculară trebuie să aibă capacitate de rezorbţie în timp
Materialele pentru obturare radiculară trebuie să fie dificil de evacuat din canal
Materialele pentru obturare radiculară trebuie să se dizolve în salivă
Materialele pentru obturare radiculară trebuie să nu îşi modifice cu timpul volumul
Materialele pentru obturaţie radiculară trebuie să aibă timp de priză rapid
Pasta cu acţiune antiseptică de durată Iodoform reprezintă:
o pastă plastică care face priză în canal
o pastă plastică care nu face priză în canal
material cu duritate
material utilizat pentru irigarea canalară
material de durată utilizat la restaurarea defectelor coronare
Conurile de gutaperca reprezintă:
Materiale plastice care fac priza în canal
Materiale plastice care nu fac priza în canal
Materiale dure
Materiale semidure
Materiale care fac priză doar sub influenţa razelor ultraviolete
Iniţiatorul reacţiei de polimerizare în fotopolimer este reprezentat de camorfochinonă, acesta disociază datorită luminii de undă 400-500nm timp de:
5-10sec
20-40sec
60-90sec
90-120sec
Durata de acţiune nu contează
Eucaperca rezultă din:
Solubilitatea la cald a gutapercii în clorhexidină încălzită
Solubilitatea la cald a gutapercii în ulei de cuişoare
Solubilitatea la cald a gutapercii în ulei de eucalipt
Omogenizarea gutapercii cu timol
Omogenizarea gutapercii cu iodoform
Caracteristica răşinilor compozite cu iniţiere prin radiaţie vizibilă incoerentă (halogen) este:
Coloristică vastă
Nuanţa obturaţiei rămâne stabilă în timp
Polimerizare uniformă a întregului strat de material după amestecarea unor părţi egale de paste
Polimerizare neuniformă
Caracteristica răşinilor compozite cu iniţiere prin radiaţii ultraviolete:
Gama limitată de nuanţe a culorii
Opacitate
Transparenţă
Timp scurt alocat pentru modelare
Predispoziţie spre apariţia microfisurilor
Proprietate a hidroxidului de calciu este:
Împiedică cementogeneza
Conductibilitate termică crescută
Caracteristică a endoermeticilor pe bază de răşini:
Sunt instabile în canal şi sensibile la umiditate
Sunt toxice faţă de ţesutul parodonţiului
Sunt termorezistente, fapt ce oferă posibilitatea utilizării acestui material cu gutaperca fierbinte
Indicaţia pastei iodoformate este:
Tratarea dinţilor care nu prezintă secreţii apicale
Următoarele materiale stomatologice pot determina reacţii alergice:
masele ceramice
metacrilatul de metil
aliajele pe bază de Ni-Cr
aliajele pe bază de titan
unele materiale de amprentă
Materialele utilizate cu scop de amprentare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
plasticitate
fidelitate
preţ scăzut
stabilitate dimensională
elasticitate şi rezistenţă mecanică
În funcţie de tipul de liant conţinut, masele de ambalat se clasifică în:
mase de ambalat pe bază de nitraţi
mase de ambalat pe bază de fosfaţi
mase de ambalat pe bază de carbonaţi
mase de ambalat pe bază de silicaţi
mase de ambalat pe bază de sulfaţi
Indicaţiile maselor de ambalat pe bază de sulfaţi sunt:
confecţionarea tiparelor protezelor acrilice
confecţionarea tiparelor protezelor metalice realizate din aliaje pe bază de aur
confecţionarea tiparelor restaurărilor ceramice
unirea şi fixarea într-o anumită poziţie a pieselor protetice metalice care trebuie lipite
confecţionarea tiparelor protezelor metalice realizate din aliaje nenobile
Proprietăţile răşinilor acrilice autopolimerizabile sunt:
variaţie volumetrică: mai întîi dilatare termică, apoi contracţia de polimerizare, iar la final- contracţie termică
stabilitate volumetrică: răşinile acrilice nu prezintă variaţii de volum
proprietăţi optice: posedă o stabilitate cromatică slabă
proprietăţi optice: posedă cromatică variată în diferite nuanţe
coroziune: răşina, iniţial translucidă, se opacifiază şi se îngălbeneşte, cu timpul apar microfisuri, datorită cărora se reduce rezistenţa mecanică
Proprietăţile cerii sunt:
dilatare termică: se dilată la creşterea temperaturii şi se contractă la răcire
stabilitate termică: nu prezintă modificări în timpul încălzirii şi răcirii
deformarea: ceara prezintă conductibilitate termică scăzută, ceea ce facilitează încălzirea ei neuniformă şi apariţia contracţiilor şi deformărilor în interiorul materialului
nu posedă tensiune reziduală
nu prezintă deformare în timpul încălzirii
Următoarele afirmaţii referitoare la culoare şi metodele de determinare a culorii sunt adevărate:
incisivul central are cea mai ridicată valoare a saturaţiei nuanţei dominante corespunzătoare dinţilor naturali
saturaţia culorii este determinată de energia reflectată de corpul luminos
metoda vizuală de determinare a culorii este o metodă obiectivă
caninul are cea mai ridicată valoare a saturaţiei nuanţei dominante corespunzătoare dinţilor naturali
metodele tehnice de determinare a culorii se fac cu ajutorul spectrometrului
Răşinile acrilice simple prezintă următoarele proprietăţi:
acţiune curativă asupra pulpei dentare
acţiune nocivă asupra pulpei dentare
aderenţă bună la smalţ şi dentină
nu sunt atacate de lichidele bucale şi salivă
sunt receptive faţă de lichidele bucale şi salivă
Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la condiţiile impuse materialelor pentru confecţionarea modelelor este adevărată:
să nu prezinte modificări volumetrice
să prezinte rezistenţă la abrazie
un material posedă o plasticitate cu atât mai mare cu cât este mai fluid
un material posedă o plasticitate cu atât mai mică cu cât este mai fluid
să prezinte stabilitate chimică
stimularea formării dentinei reparatorii
compatibilitate biologică scăzută
coagularea ţesuturilor necrotizate
alcalinitate scăzută
compatibilitate biologic înaltă
Cimentul ionomer de sticlă prezintă următoarele proprietăţi:
efect cariostatic datorită degajării lente a fluorului şi a formării unui strat de apatite
proprietăţi antibacteriene
biocompatibilitate redusă
rezistenţă mare la compresiune
rezistenţă scăzută la compresiune
Cimenturile ionomere metalice prezintă următoarele indicaţii:
sigilări lărgite
reconstrucţii de bonturi
obturarea retrogradă a canalelor radiculare în cazul rezecţiei apexului radicular
închiderea operatorie şi non- operatorie a perforaţiilor peretelui radicular şi ale fundului cavităţii dintelui
obturaţii definitive la dinţii permanenţi din zona de sprijin fără necesităţi fizionomice
Ormocerii prezintă următoarele proprietăţi:
rezistenţă considerabilă
biocompatibilitate
stabilitate mică de polimerizare
rezistenţă scăzută la abraziere
cantitate infirmă de monomeri reziduali după polimerizare
Timpul de priză al gipsurilor:
creşte cu proporţia de apă
scade cu proporţia de apă
scade cu scăderea dimensiunii particulelor
este influenţat de timpul de spatulare
creşte cu scăderea dimensiunii particulelor
Masele de ambalat trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
particulele de pulbere să fie de dimensiuni mici
să fie poroase
particulele de pulbere să fie de dimensiuni mari
să aibă un coeficient de dilatare cât mai mic
să aibă un coeficient de contracţie cât mai mic
Dentin-pasta prezintă următoarele proprietăţi:
utilizare simplă
etanşare bună a cavităţii
acţiune antiseptic
adeziune rea faţă de pereţii dentinari
acţiune nocivă faţă de pulpă, intră în reacţie cu substanţele medicamentoase
Materialul Plastobtur (pasta fără eugenol) prezintă următoarele proprietăţi:
duritate bună, rezistenţă sporită la agenţi mecanici
coloristică variată
aderenţă relativ scăzută faţă de pereţii cavităţii
duritate medie
conductor rău de căldură
Modificarea de volum a masei de ambalat presupune:
contracţia termică.
contracţia de priză
expansiunea termică
expansiunea de priză
expansiunea hidroscopică
