Conform sistemului Federației Dentare Internaționale de notare a dinţilor 46 corespunde:
primului premolar superior din dreapta
primului molar inferior din dreapta
primului premolar superior din stânga
primului premolar inferior din stânga
primului molar superior din stânga
sistemului Federației Dentare Internaționale de notare a dinţilor 34 corespunde:
caninului superior din dreapta
caninului inferior din stânga
caninului inferior din dreapta
Pentru Relatie Centrica este caracteristic:
poziţia cea mai înaltă, posterioară şi neforţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
poziţia cea mai înaltă, anterioară şi neforţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
poziţia medie a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
poziţia posterioară, forţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
poziţia cea mai inferioară şi medie a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
Pentru poziţia de Ocluzie Centrică este caracteristic:
condilii articulari ai mandibulei se deplasează din Relatie Centrica posterior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm
condilii articulari ai mandibulei se deplasează din Relatie Centrica inferior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm
condilii articulari ai mandibulei se deplasează din Relatie Centrica anterior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm instalându-se la baza pantelor tuberculilor articulari
condilii articulari ai mandibulei se deplasează din Relatie Centrica în poziţia medie a foselor articulare cu 0,1–1,5mm
condilii articulari ai mandibulei se rotesc în fosele articulare făcând o mişcare de 0,1 – 1,5 mm
Spaţiul de inocluzie fiziologică în mediu este egal cu:
0,5 – 1,0 mm
1,0 – 1,5 mm
2,0 – 3,0 mm
3,5 – 4,0 mm
4,5 – 5,0 mm
Elementele componente ale sistemului stomatognat (aparatului dento-maxilar) sînt:
nasul
urechele
muşchii orofaciali şi mobilizatori a mandibulei
craniul
ochii
Perioada de modelare a sistemului stomatognat (ADM) corespunde:
perioadei intrauterine
perioadei postnatale pînă la 3 ani
3-6 ani
de la 16 ani pînă la sfîrşitul vieţii
6-16 ani
Factorii ce influenţează evoluţia sistemului stomatognat ( ADM):
climaterici
neuroendocrini
geografici
purtarea
fizionomici
Grosimea plăcilor corticale la mandibulă este în dependenţă de:
intensitatea respiraţiei
gradul de forţă pe care îl suportă mandibula în timpul funcţiei
stereotipul actului de masticaţie
funcţia glandelor salivare
funcţia analizatorică
Forţa absolută a muschilor ridicători ai mandibulei este:
290-300 kg
390-400 kg
490-500kg
590-600 kg
690-700 kg
Liniile de rezistenţă verticale (contraforsele) la maxilă sunt:
subnazale
nazo-frontale
palatinale
postero-anterioare
suborbitale
Muşchii masticatori cu inserţie pe mandibulă sunt:
transversali ai nasului
ridicători a buzei superioare
ridicători a aripelor nasale
orbiculari ai gurii
maseterici
Muşchii mimici (oro-faciali) sunt:
a limbii
pteriogoidieni externi
temporali
pterigoidieni interni
Definiţie “presiune masticatorie” este:
forţa muşchilor ridicători, care se realizează pe un sector al arcadelor dentare în timpul funcţiei
forţa muşchilor ridicători, care se realizează pe întreaga arcadă dentară la maxilă
forţa muşcilor ridicători, care se realizează pe întreaga arcadă dentară la mandibulă
forţa muşchilor ridicători, care se realizează pe ambele arcade dentare în întregime
aşa forţă nu exzistă
Ungiul traectoriei articulare sagitale în mediu este:
25
33
40
60
50
Articulaţia temporo-mandibulară (ATM) este o articulaţie:
congruientă
incongruientă
convexă
concavă
convex-concavă
Spaţiul periodontal ca normă în regiunea apexului în mediu este egal cu:
2,5mm
0,25mm
0,17mm
0,09mm
0,35mm
Indicii medii a rezistenţei parodontului după Haber pentru incisivii centrali la bărbaţi sînt egale:
15 kg
20 kg
25 kg
30 kg
35 kg
Dinţii frontali au comun:
prezenţa 5 suprafeţe verticale
suprafeţele orale şînt convexe
suprafeţele verticale sunt concave
prezenţa ecuatorului în treimea cervicală
prezenţa a două şanţuri pe suprafeţele vestibulare
Dinţii se diferenţiază după:
semnul fosetelor
numărul dinţilor
semnul coletului
culoarea cerii
forma coroanei şi cuspizi
Suprafaţa vestibulară a incisivilor maxilari este:
dreptungiulară
romboiodală
alungită
conică
trunchi de con invers
Suprafeţele proximale ale dinţilor laterali sînt:
conice
trapezoidale
trunchi de con cu baza spre ocluzal
dreptungiulare cu laturile convexe
Pe suprafaţa orală a dinţilor frontali este prezent:
nui nimic
cingulum
tuberculul Black
tuberculul Carabelli
tuberculul Zuckerkordl
Cuspizii de sprijin a premolarilor şi molarilor formează suprafeţe de sprijin din:
cuspizii linguali ai premolarilor şi molarilor inferiori
cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor inferiori
cuspizii palatinali ai premolarilor şi molarilor superiori
cuspizii palatinali numai a premolarilor superiori
cuspizii palatinali numai a molarilor superiori
Formele fiziologice ale arcadelor dentare:
forma de “V”
forma de omega
forma de “M”
parabolă, elipsă
semicerc
Curba de ocluzie sagitală Spee este:
linia convenţională care va trece în zona dinţilor laterali a mandibulei tangenţial vîrfurilir cuspizilor vestibulari
dreaptă, trasată de la primul premolar pînă la ultimul molar mandibular
totalitatea dinţilor în arcadele dentare
linia care uneşte cuspizii vestibulari şi linguali ale dinţilor laterali maxilari
linia care uneşte numai cuspizii orali a dinţilor laterali maxilari
Curba de ocluzie transversală Monson-Willson este:
linia de contact a arcadelor dentare antagoniste
dreaptă, trasată de la primul premolar pînă la ultimul molar maxilar
curba imaginară care uneşte cuspizii vestibulari şi linguali de pe o hemiarcada cu cei omogeni de pe hemiarcada dentară opusă
linia care uneşte cuspizii orali a dinţilor laterali de pe o hemiarcadă
segmentul de cerc a cărui centru se află intraorbital
La semnele ocluziei centrice în ocluzia ortognată se referă:
fiecare dinte are numai un singur dinte antagonist
contact cu un antagonist au numai dinţii 4.1şi 3.1
cuspizii vestibulari al primului molar mandibular acoperă antagonistul
cheia ocluziei Angle nu este dereglată
lipsa contactului între dinţii frontali
Spaţiul minim de inocluzie e prezent la:
pronunţarea fonemei “S”
pronunţarea fonemei “F”
pronunţarea vocalei “A”
pronunţarea cuvîntului “treizeci şi trei”
prezenţa contactelor numai între marginile incisivale a dinţilor frontali
Bonwill consideră că profunzimea curbei de ocluzie sagitale Spee depinde de:
contracţia simetrică a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
contracţia asimetrică a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
de gradul de supraacoperire a dinţilor frontali inferiori de cei superiori
caracterul produselor alimentare
Bonwill consideră că contactele dento-dentare dintre arcadele dentare în trei puncte la mişcarea de propulsie a mandibulei se instalează datorită:
actului de deglutiţie
curburii de ocluzie sagitală Spee
planului de ocluzie
ariilor ocluzale
curburii de ocluzie transversale Monson-Willson
Fenomenul Cristhensen sagital se caracteriziază cu:
apariţia unui spaţiu de inocluzie completă în zonele laterale ale arcadelor dentare la mişcarea de propulsie a mandibulei
contacte multiple dintre arcadele dentare în ocluzia centrică
contacte maximale dintre arcadele dentare în ocluzia centrică
contracţia maximală a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
contracţia medie a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
Din tipurile de ocluzie fiziologică fac parte:
dreaptă sau cap-la-cap
deschisă
încrucişată
închisă
adîncă
Fenomenul Cristhensen lateral se caracterizează prin:
apariţia spaţiului dintre arcadele dentare pe partea de balans la mişcarea de lateralitate a mandibulei
apariţia spaţiului dintre arcadele dentare pe partea activă (lucrătoare) la mişcarea de lateralitate a mandibulei
absenţa spaţiului dintre arcadele dentare la mişcarea de propulsie a mandibulei
contacte dento-dentare maximale dintre arcadele dentare
contracţie simertică, bilaterală maximă a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
Segmentul frontal al planului de ocluzie este paralel:
liniei trago-nazale
planului Camper
liniei bipupilare
liniei mediane a feţei
liniei interincisivale
Planul orizontal Camper trece:
de la marginea inferioară a aripii nazale pînă la centrul tragusului
de la spina nazală posterioară pînă la marginea superioară a conductelor auditive externe
de la spina nazală posterioară pînă la marginea inferioară a conductelor auditize externe
pe marginea incisivală a dinţilor frontali inferiori
pe marginea incisivală a dinţilor frontali superiori
Semnele caracteristice ale ocluziei ortognate pentru toţi dinţii sînt:
fiecarea dinte este în contact cu doi dinţi antagonişti cu excepţia incisivilor centrali inferiori şi a molarilor de minte de pe maxilă
fiecarea dinte este în contact numai cu dintele antagonist
fiecarea dinte este în contact numai la actul de deglutiţie
fiecare dinte este în contact numai la actul de fonaţie
dinţii între arcadele dentare nu contactează
Planul de ocluzie în zona frontală trece:
pe marginea incisivală a incisivilor centrali inferiori
pe marginea incisivală a incisivilor centrali superiori
pe marginea incisivală a incisivilor laterali superiori
în zona ecuatorului anatomic a dinţilor frontali superiori
în zona cervicală a incisivilor superiori
Aria de ocluzie este o suprafaţă:
formată din succesiunea suprafeţelor ocluzale ale fiecărui dinte în parte
imaginară
anterioară
posterioară
nereală
Datorită curburii sagitale de ocluzie Spee la închiderea arcadelor dentare în ocluzie centrică se v-a observa că:
dinţii laterali superiori nu întretae planul de ocluzie
dinţii laterali superiori întretaie planul de ocluzie
dinţii laterali iferiori întretae planul de ocluzie
dinţii laterali iferiori cu feţele ocluzale ating planul de ocluzie
dinţii laterali nu au nici un raport cu planul de ocluzie
Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 13 corespunde:
caninului inferior din stanga
caninului superior din stanga
incisivului central superior din stanga
incisivului central inferior din dreapta
Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 24 corespunde:
primului premolar inferior din dreapta
premolarului doi inferior din stanga
primului premolar superior din stanga
molarului doi inferior din dreapta
primului molar superior din stanga
Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 32 corespunde:
incisivului lateral superior din stanga
incisivului central superior din dreapta
incisivului lateral inferior din dreapta
incisivului lateral inferior din stanga
Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 48 corespunde:
primului molar superior din dreapta
molarului trei inferior din dreapta
molarului trei inferior din stanga
Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 15 corespunde:
molarului doi superior din stânga
premolarului doi superior din dreapta
incisivului central din stanga
Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 26 corespunde:
molarului doi inferior din stanga
Periodontiul este constituit din :
tesut conjunctiv adipos
tesut conjunctiv lax
tesut conjunctiv fibros
tesut conjunctiv elastic
tesut osos spongios
Arcada dentara prezinta cele doua zone topografice:
zona masticatorie si zona fizionomica
zona principala si zona secundara
zona superioara si zona inferioara
zona frontala si zona laterala
zona centrala si zona posterioara
Cementul:
este abundent vascularizat
conţine numeroase terminaţiuni nervoase
este localizat în zona coroanei dentare
este localizat în zona rădăcinii dentare
duritatea cementuliu este mai mare decăt cea a dentinei
Pulpa dentară:
derivă din ectoderm
reprezintă unitatea morfo-functionala a dintelui
este constituită dintr-un ţesut conjunctiv lax, nemineralizat
este constituită dintr-un ţesut conjunctiv dur, mineralizat
odată cu înaintarea în vârstă cresc dimensiunile pulpei dentare
