Dinții inferiori cu cel mai mare grad de înclinație în sens vestibulo-oral:
Molarii
Caninii
Premolarii
Incisivii laterali
Incisivii centrali
La maxilă cea mai mică arcadă, dintre arcada dentară, alveolară și bazală este:
Bazală
Alveolară
Inferioară
Superioară
Dentară
La mandibulă cea mai mică arcadă, dintre arcada dentară, alveolară și bazală este:
Spaţiul periodontal ca normă în regiunea apexului în mediu este egal cu:
2,5mm
0,25mm
0,17mm
0,09mm
0,35mm
Periodonțiul este alcătuit din:
Țesut mezenchimal calcificat
Os alveolar
Țesut conjuctiv fibros
Țesut epitelial
Țesut conjuctiv lax
Localizarea inserției fibrelor dento-alveolare oblice este:
apexul rădăcinii și osul alveolar subiacent
1/3 media a rădăcinii și osul alveolar propiu-zis
Imediat superior de zona apicală a rădăcinii și osul alveolar propriu-zis
Zona cervicală radiculară și gingia marginală și aderentă
Rebordul alveolar și gingia marginală și aderentă
Localizarea inserției fibrelor dento-alveolare orizontale este:
De la zona cervicală a rădăcinii, sub JAC, la rebordul alveolar al osului alveolar propriu-zis
Între rădăcinile dinților pliriradiculari
La nivel cervical între fețele rediculare meziale și distale ale dinților adiacenți
Localizarea inserției fibrelor gingivale transseptale este:
Continuă, în jurul coletului
Localizarea inserției fibrelor gingivale circulare este:
Funcția de amortizare a periodonțiului prevede:
Mobilitatea patologică a dintelui în urma acționării forțelor masticatorii
Mobilitatea fiziologică a dintelui în urma acționării forțelor masticatorii
Mobilitate în sens mezio-distală a dintelui
Mobilitate în sens vestibulo-orală a dintelui
Mobilitate în axul său longitudinal
Relația centrică este o poziție:
Neforțată, nelimitată
Condiliană
Nu este o poziție constantă,stabilă
Nu poate fi înregistrată, transmisă și reprodusă
Care nu coincide cu poziția de intercuspidare maximă
Relația centrică este determinată de:
Ligamentele ATM
Contacte dento-dentare
Poziția mandibulei față de maxilă
Mișcările mandibulei în cele trei direcții
Tonusul mușchilor ridicatori ai mandibulei
Relația centrică poate fi influențată de :
Tonusul mușchilor coborîtori ai mandibulei
Tonusul mușchilor mobilizatori ai mandibulei
Mușchii mimici ai feței
Poziția de relație centrică poate fi determinată în:
Absența ocluziei
Prezența contactelor dento-dentare
Prezența contracții musculare anormale
Prezența poziției de intercuspidare maximă
Absența spațiului de inocluzie fiziologică
Pentru RC este caracteristic:
poziţia cea mai înaltă, posterioară şi neforţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
poziţia cea mai înaltă, anterioară şi neforţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
poziţia medie a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
poziţia posterioară, forţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
poziţia cea mai inferioară şi medie a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
Pentru poziţia de OC este caracteristic:
condilii articulari ai mandibulei se deplasează din RC posterior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm
condilii articulari ai mandibulei se deplasează din RC inferior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm
condilii articulari ai mandibulei se deplasează din RC anterior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm instalându-se la baza pantelor tuberculilor articulari
condilii articulari ai mandibulei se deplasează din RC în poziţia medie a foselor articulare cu 0,1–1,5mm
condilii articulari ai mandibulei se rotesc în fosele articulare făcând o mişcare de 0,1 – 1,5 mm
Curba de ocluzie sagitală Spee este:
linia convenţională care va trece în zona dinţilor laterali a mandibulei tangenţial vîrfurilor cuspizilor vestibulari
dreaptă, trasată de la primul premolar pînă la ultimul molar mandibular
totalitatea dinţilor în arcadele dentare
linia care uneşte cuspizii vestibulari şi linguali ale dinţilor laterali maxilari
linia care uneşte numai cuspizii orali a dinţilor laterali maxilari
Adîncimea curbei de ocluzie sagitală Spee maximă este:
La nivelul premolarului unu inferior fiind de 3-4 mm
La nivelul molarului unu inferior fiind de 1-3 mm
La nivelul molarului doi inferior fiind de 1-3 mm
La nivelul premolarului doi inferior fiind de 2-3 mm
La nivelul caninului inferior fiind de 1-2 mm
Datorită curburii sagitale de ocluzie Spee la închiderea arcadelor dentare în ocluzie centrică se v-a observa că:
dinţii laterali superiori nu întretaie planul de ocluzie
dinţii laterali superiori întretaie planul de ocluzie
dinţii laterali inferiori întretaie planul de ocluzie
dinţii laterali inferiori cu feţele ocluzale ating planul de ocluzie
dinţii laterali nu au nici un raport cu planul de ocluzie
Cu cît curba sagitală Spee este mai pronunțată cu atît:
Permite existența unor cuspizi mai înalți și mai adînci
Tulburările funcționale ale ocluziei sunt mai accentuate
Relieful ocluzal al dinților laterali trebuie să fie mai șters
Dinții tind să se deplaseze spre mezial
Mai mult tinde să propulseze mandibula
Curba de ocluzie transversală Monson-Willson este:
linia de contact a arcadelor dentare antagoniste
dreaptă, trasată de la primul premolar pînă la ultimul molar maxilar
curba imaginară care uneşte cuspizii vestibulari şi linguali de pe o hemiarcada cu cei omogeni de pe hemiarcada dentară opusă
linia care uneşte cuspizii orali a dinţilor laterali de pe o hemiarcadă
segmentul de cerc a cărui centru se află intraorbital
In plan frontal curba Monson –Wilson are:
Concavitatea orientată superior
Concavitatea orientată inferior
Dreaptă
Convexitatea orientată superior
Convexitatea orientată inferior
Din tipurile de ocluzie patologică fac parte:
Ocluzia ortognată
Ocluzia opistognată
Ocluzia cap-la-cap
Ocluzia distală
Ocluzia biprognată
Din tipurile de ocluzie fiziologică fac parte:
dreaptă sau cap-la-cap
deschisă
încrucişată
închisă
adîncă
Prognația corespunde următoarei clase după Angle:
Clasa I
Clasa II
Clasa III
Clasa IV
Clasa V
La semnele ocluziei distale se referă:
Poziția distală a molarului inferior față de molarul superior
Poziția mezială a molarului inferior față de molarul superior
Cuspizii palatinali ai molarilor superiori acoperă cuspizii vestibulari ai molarilor inferiori
Linia mediană deviată spre distal sau mezial
Poziția linguală a molarilor inferiori față de molarii superiori
La semnele ocluziei meziale se referă:
Poziția vestibulară a molarilor superiori față de molarii inferiori
Poziția mezială a molarilor inferiori față de molarii superiori
La semnele ocluziei centrice în ocluzia ortognată se referă:
fiecare dinte are numai un singur dinte antagonist
contact cu un antagonist au numai dinţii 4.1şi 3.1
cuspizii vestibulari al primului molar mandibular acoperă antagonistul
cheia ocluziei Angle nu este dereglată
lipsa contactului între dinţii frontali
Ocluzia deschisă se caracterizează prin:
Frontalii superiori îi depășesc pe cei inferiori cu 1/3
Frontalii superiori nu ating frontalii inferiori
Frontalii superiori depășesc pe cei inferiori cu ½
Protruzia bimaxilară frontalilor
Retruzia bimaxilară frontalilor
Semnele caracteristice ale ocluziei ortognate pentru toţi dinţii sînt:
fiecare dinte este în contact cu doi dinţi antagonişti cu excepţia incisivilor centrali inferiori şi a molarilor de minte de pe maxilă
fiecarea dinte este în contact numai cu dintele antagonist
fiecarea dinte este în contact numai la actul de deglutiţie
fiecare dinte este în contact numai la actul de fonaţie
dinţii între arcadele dentare nu contactează
Planul de ocluzie în zona frontală trece:
pe marginea incisivală a incisivilor centrali inferiori
pe marginea incisivală a incisivilor centrali superiori
pe marginea incisivală a incisivilor laterali superiori
în zona ecuatorului anatomic a dinţilor frontali superiori
în zona cervicală a incisivilor superiori
Planul orizontal Camper trece:
de la marginea inferioară a aripii nazale pînă la centrul tragusului
de la spina nazală posterioară pînă la marginea superioară a conductelor auditive externe
de la spina nazală posterioară pînă la marginea inferioară a conductelor auditive externe
pe marginea incisivală a dinţilor frontali inferiori
pe marginea incisivală a dinţilor frontali superiori
Cuspizii de sprijin a premolarilor şi molarilor formează suprafeţe de sprijin din:
cuspizii linguali ai premolarilor şi molarilor inferiori
cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor inferiori
cuspizii palatinali ai premolarilor şi molarilor superiori
cuspizii palatinali numai a premolarilor superiori
cuspizii palatinali numai a molarilor superiori
Prima grupă de cuspizi de sprijin este reprezentată de:
Cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor inferiori
Marginile incizale ale frontalilor inferiori
Cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor superiori
Marginile incizale ale frontalilor superiori
Cuspizii vestibulari ale premolarilor și molarilor superiori
În grupa a doua de cuspizi de sprijin se includ:
Din grupa a treia de cuspizi de sprijin fac parte:
Contactul tripodic se realizează în:
În două puncte
În patru puncte
Într-un punct
În cinci puncte
În trei puncte
Supraocluzia adîncă se consideră cînd:
Frontalii superiori ating marginile incisale a frontalilor inferiori
Frontalii superiori acoperă în 2/3 frontalii inferiori
Frontalii superiori acoperă în 1/3 frontalii inferiori
Frontalii superiori acoperă dinții inferiori pînă la linia coletului
Supraocluzia totală se consideră cînd:
După criteriul morfologic Angle a încadrat anomaliile dento-maxilare în:
Patru clase
Două clase
Trei clase
Cinci clase
Șase clase
La mișcarea de lateralitate condilul pe parte nelucrătoare se deplasează:
Anterior,medial și inferior
Inferior, lateral
Superior, posterior
Superior, anterior
Posterior,medial și inferior
Fenomenul Cristhensen sagital se caracterizează cu:
apariţia unui spaţiu de inocluzie completă în zonele laterale ale arcadelor dentare la mişcarea de propulsie a mandibulei
contacte multiple dintre arcadele dentare în ocluzia centrică
contacte maximale dintre arcadele dentare în ocluzia centrică
contracţia maximală a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
cu contracţia medie a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
Fenomenul Cristhensen lateral se caracterizează prin:
apariţia spaţiului dintre arcadele dentare pe partea de balans la mişcarea de lateralitate a mandibulei
apariţia spaţiului dintre arcadele dentare pe partea activă (lucrătoare) la mişcarea de lateralitate a mandibulei
absenţa spaţiului dintre arcadele dentare la mişcarea de propulsie a mandibulei
contacte dento-dentare maximale dintre arcadele dentare
contracţie simertică, bilaterală maximă a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
Bonwill consideră că profunzimea curbei de ocluzie sagitale Spee depinde de:
contracţia simetrică a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
contracţia asimetrică a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
de gradul de supraacoperire a dinţilor frontali inferiori de cei superiori
stereotipul actului de masticaţie
caracterul produselor alimentare
Bonwill consideră că contactele dento-dentare dintre arcadele dentare în trei puncte la mişcarea de propulsie a mandibulei se instalează datorită:
actului de deglutiţie
curburii de ocluzie sagitală Spee
planului de ocluzie
ariilor ocluzale
curburii de ocluzie transversale Monson-Wills
