101. CS. Periodonţiu este o formaţiune de origine:
Osoasă
Cartilagenoasă
Conjunctivă
Epitelială
Colajenoasă
102. CS. Periodonţiul este situat în:
A. Alveolă
B. Fanta periodontală
C. Între lama compactă a alveolei şi cementul radicular
D. Între cementul radicular şi osul spongios
E. Între cement şi dentină
103. CS. Periodonţiul se observă la stadiu:
A. De formare a primordiilor dentare
B. De diferenţiere a ţesuturilor primordiale dentare
C. De dentinogeneză
D. De constituire a lamei corticale a alveolelor
E. Odată cu începutul formării cementului radicular
104. CS. Periodonţiul se definitivează
A. Peste un an după erupţia dintelui
B. Imediat după formarea apexului rădăcinii
C. Aproximativ peste un an după formarea apexului
D. Peste doi ani după formarea apexului
E. Peste trei ani după formarea apexului
105. CS. Periodonţiul este format din:
A. Ţesut conjunctiv
B. Ţesut osos
C. Ţesut cementar
D. Ţesut epitelial
E. Ţesut adipos
106. CS. Precizaţi termenele de erupţie a incisivilor centrali permanenţi:
A. 4 – 5 ani
B. 5 – 6 ani
C. 6 – 8 ani
D. 7 – 8 ani
E. 8 – 9 ani
107 CS. Precizaţi termenele de formare a rădăcinilor incisivilor centrali permanenţi:
A. 6 ani
B. 7 ani
C. 8 ani
D. 9 ani
E. 10 ani
108. CS. Precizaţi termenele de erupţie a incisivilor laterali permanenţi:
C. 6 – 7 ani
109. CS. Precizaţi termenele de formare a rădăcinilor incisivilor laterali permanenţi:
110. CS. Precizaţi termenele de erupţie a caninilor permanenţi:
A. 6 – 7 ani
B. 7 – 8 ani
C. 8 – 9 ani
D. 9 – 10 ani
E.10 – 11 ani
111. CS. Precizaţi termenele de formare a rădăcinilor caninilor permanenţi:
A. 13 ani
B. 12 ani
C. 10 ani
D. 11 ani
E. 9 ani
112. CS. Precizaţi termenele de erupţie a premolarilor unu:
E. 10 – 11 ani
113. CS. Precizaţi termenele de formare a rădăcinilor premolarilor unu:
A. 11 ani
C. 13 ani
D. 10 ani
E. 14 ani
114. CS. Dezvoltarea dinţilor la om începe la a:
A. 3 săptămână intrauterină
B. 4 – 5 săptămâni
C. 5 – 6 săptămâni
D. 6 – 7 săptămâni
E. 7 – 8 săptămâni
115. CS. În procesul de dezvoltare a dinţilor se deosebesc faze:
2
3
4
5
6
116. CS. Precizaţi lungimea embrionului în faza de iniţiere a primordiilor:
A. 20 mm
B. 19 – 20 mm
C. 18 – 19 mm
D. 11 – 19 mm
E. 12 – 13 mm
117. CS. Epiteliu bucal formează în mezenchim o îngroşare sub formă de:
A. Potcoavă
B. Linie
C. Cupă
D. Clopot
E. Triunghi
118. CS. Placa buco – labială contribue la formarea:
A. Mugurilor dentari
B. Vestibulului oral
C. Adamantinei
D. Dentinei
E. Pulpei dentare
119. CS. Din care lamă se dezvoltă dinţii temporari:
A. Din lama primară
B. Lama vestibulară
C. Plăcuţa secundară
D. Din lama dentară
E. Din ambele lame
120. CS. Precizaţi mugurii căror dinţi permanenţi se dezvoltă din lama dentară primară:
A. Incisivii
B. Caninii
C. Premolarii
D. Molarii
E. Toţi dinţii
121.CS.În care săptămână de viaţă întrauterină apar organele adamantinei a dinţilor temporari:
A. 5 – 6 săptămână
B. 6 – 8 săptămână
C. 8 – săptămână
D. 9 – săptămână
E. 10 – săptămână
122. CS. În care săptămână de viaţă intrauterină apare papila mezenchimală la dinţii temporari:
8
10
7
9
123. CS. Care sunt celulele formatorii de smalţ:
A. Odontoblaştii
B. Preodontoblaştii
C. Ameloblaştii
D. Fibroblaştii
E. Histiocitele
124. CS. În mod normal forma arcadei superioare este:
A. Elipsă
B. Trapez
C. Forma de U
D. Forma de V
E. Parabolă
125. CS. În mod normal forma arcadei inferioare este:
126. CS. La ce temperatură maximă reacţionează pulpa normală:
A. 20 – 22 GRADE
B. 30 – 32GRADE
C. 40 – 42GRADE
D. 50 – 52GRADE
E. 60 – 62GRADE
127. CS. Care este zona indiferentă de reacţie a pulpei normale la exitanţi termici:
10 GRADE
20 GRADE
30 GRADE
40 GRADE
50 GRADE
128. CS. Care este limita inferioară de temperatură la care răspunde pulpa normală:
A. 10 – 14GRADE
B. 17 – 22 GRADE
C. 30 – 32 GRADE
D. 42 – 45 GRADE
E. 50 – 52 GRADE
129.CS.Pe suprafaţa palatinală a incisivului central superior permanent se prezintă o formaţiune cu numele:
A. Tubercul
B. Cingulum
C. Cupsid
D. Tuberculul Carabelli
E. Depresiune centrală
130. CS. Pe suprafaţa linguală a incisivului central inferior se găseşte:
A. Foramen coecum
B. Două creste marginale şterse
C. Cingulum bine pronunţat
D. Burelete
E. Tuberculul Carabelli
131. CS. Caninul permanent are forma fieţei vestibulare:
A. Daltă alungită
B. Dreptungiulară
C. Lopată
D. Conoidă
E. Daltă
132. CS. Care dinte permanent are două canale radiculare:
A. Caninul superior
B. Primul premolar superior
C. Primul molar superior
D. Primul molar inferior
E. Molarul doi superior
133. CS. La care dinte permanent e prezent tuberculul Carabelli:
A. Caninul permanent
B. Premolarul prim superior
C. Molarul prim superior
D. Molarul doi superior
E. Molarul prim inferior
134. CS. La care dinte permanent pe suprafaţa ocluzală sunt prezenţi cinci cuspizi:
A. Molarul unu superior
B. Molarul doi superior
C. Molarul unu inferior
D. Molarul doi inferior
E. Molarul trei inferior
135. CS. Molarul prim superior îndeplineşte mai multe funcţii, mai puţin una, care:
A. Mastecaţie
B. Stabilirea “cheii de ocluzie” după Angle
C. Fizionomie
D. Protecţia părţilor moi
E. Controlarea mişcărilor dentare din câmpul ocluzal anterior şi posterior
136. CS. Cel mai mare dinte din grupul molarilor permanenţi este:
A. Molarul prim superior
C. Molarul trei superior
D. Molarul prim inferior
E. Molarul doi inferior
137. CS. Cel mai mic molar permanent este:
138. CS. Cel mai mic dinte din grupul dinţilor permanenţi este:
A. Incisivul lateral superior
B. Molarul III superior
C. Molarul III inferior
D. Incisivul central inferior
E. Incisivul lateral inferior
139. CS. Incisivul central superior permanent din dreapta se adnotează:
31
21
11
41
51
140. CS. Incisivul lateral superior temporar din stânga e notat prin:
22
52
62
42
141.CS .Aria de ocluzie este o suprafaţă:
A. formată din succesiunea suprafeţelor ocluzale ale fiecărui dinte în parte
B. imaginară
C. anterioară
D. posterioară
E. nereală
142. CS. Formele fiziologice ale arcadelor dentare:
A-forma de “V”
B-forma de omega
C-semicerc
D-forma de “M”
E-parabolă, elipsă
143. CS. Arcada parabolică se caracterizează prin:
A .Curbura mai accentuată în regiunea frontală cu deschiderea spre lateral și o convergență în zona ultimilor molari
B.Curbură strînsă ușor aplatizată în regiunea frontală care se continuă spre distal sub formă a două linii divergente, identificîndu-se adeseori la mandibulă
C.Curbă ușoară în regiunea frontalilor care se continuă prin două linii divergente spre distal
D.Prezența mai frecvent la dentiția temporară
E.Reproducerea arcadelor antropoide
144. CS. Arcadele eliptice se caracterizează prin:
A.Curbură ușoară în regiunea frontalilor care se continuă prin două linii divergente spre distal
B. mai accentuată în regiunea frontală cu deschiderea spre lateral și o convrgență în zona ultimilor molari
C.Curbură strînsă ușor aplatizată în regiunea frontală care se continuă spre distal sub formă a două linii divergente, identificîndu-se adeseori la mandibulă
D.Reproducerea arcadelor antropoide
E.Prezența mai frecvent la dentiția temporară
145. CS. Arcadele hiperbolice se caracterizează prin:
A.Reproducerea arcadelor antropoide
B.Prezența mai frecvent la dentiția temporară
C.Curbură ușoară în regiunea frontalilor care se continuă prin două linii divergente spre distal
D.Curbură strînsă ușor aplatizată în regiunea frontală care se continuă spre distal sub formă a două linii divergente, identificîndu-se adeseori la mandibulă
E.Curbură mai accentuată în regiunea frontală cu deschiderea spre lateral și o convrgență în zona ultimilor molari
146. CS. Formele patologice a arcadelor dentare sunt:
A. În formă de „U”
B. semicerc
C. în formă de M
D. hiperbolă
E.elipsă
147. CS. Axele longitudinale a dinților superiori au inclinații:
A.Convergente în sens incisive (ocluzo)-apical
B.Divergente în sens incizo (ocluzo)-apical
C.Perpendiculare pe planul ocluzal
D.Apicale spre vestibular
E.Apicale spre lingual
148. CS. La arcada superioara, dinții cu cel mai mare grad de înclinație în sens vestibulo-oral sunt:
A.Premolarii
B.Incisivii centrali
C.Molarii
D. Caninii
E.Incisivii laterali
149. CS. La arcada superioară, dinții cu cel mai mic grad de înclinație în sens vestibule-oral sunt:
A.Incisivii
B.Molarii
C.Caninii
D.Premolarii primi
E.Premolarii secunzi
150. CS. Axele longitudinale a dinților inferiori au înclinații:
A.Perpendiculare pe planul ocluzal
B.Divergente în sens incizo(ocluzo)-apical
C.Convergente în sens incisive(ocluzo)-apical
D.Apicale spre palatinal
E.Apicale spre distal
