1. CS Frecvenţa genelor şi genotipurilor într-o populaţie rămâne constantă, când:
populaţia este mică;
migraţia genelor este considerabilă;
rata mutaţiilor este intensivă
mutaţiile de novo lipsesc
selecţia se produce în favoarea unui genotip
CS Frecvenţa genotipurilor într-o populaţie poate fi modificată de următorii factori, cu excepţia:
mutaţiilor
derivei genetice
selecţiei naturale
căsătoriilor consanguine
codominării
CS Legea lui Hardy-Weinberg NU este valabilă în cazul:
populaţiei panmictice
populaţiei cu un efectiv mare
căsătoriilor întâmplătoare
CS Care dintre afirmaţii NU este caracteristică populaţiei ideale?
panmixia
numărul mare de indivizi
nu are loc selecţia naturală în favoarea sau defavoarea unui genotip
rata mutaţiilor este variabilă
rata mutaţiilor este constantă
CM Frecvenţa genelor în populaţie:
se calculează cu ajutorul formulei Hardy-Weinberg;
este conservată de-a lungul generaţiilor prin căsătoriile întâmplătoare;
depinde de rata mutaţiilor;
nu depinde de selecţia naturală;
se calculează după legile lui Mendel.
CM Legea lui Hardy-Weinberg se aplică pentru:
o populaţie panmictică
o populaţie mică
o populaţie cu efectiv mare
calcularea frecvenţelor genelor într-o populaţie umană;
determinarea modului de transmitere a unei gene
CM Factorii care modifică frecvenţa genelor şi genotipurilor în populaţie sunt:
mutaţiile
migraţiile
selecţia
mărimea populaţie
CM În populaţia ideală:
genele formează numeroase combinaţii
frecvenţa genelor şi genotipurilor este constantă
panmixia produce un schimb permanent de gene între indivizi
frecvenţa genelor şi genotipurilor variază
este absentă consanguinitatea
CM Bolile genetice sunt determinate de:
mutaţii în mai multe gene
acţiunea exclusivă a factorilor de mediu
anomalii cromozomiale structurale
mutaţii ale unei gene
anomalii cromozomiale numerice
CM Particularităţile bolilor genetice:
pot fi neereditare
pot fi congenitale
nu pot fi determinate prenatal
pot fi familiale
au transmitere exclusiv mendeliană
CM Profilaxia bolilor genetice include:
cunoaşterea şi evitarea cauzelor ce produc boli genetice
depistarea heterozigoţilor
evitarea căsătoriilor între indivizi din diferite populaţii
diagnosticul precoce al indivizilor afectaţi
depistarea familiilor cu risc genetic sporit
CM Consultul genetic include:
examenul clinic al bolnavului;
analiza obligatorie a cariotipului;
analiza genealogică a familiei bolnavului;
evaluarea riscului de recurenţă;
diagnosticul prenatal
CM Importanţa legii Hardy-Weinberg:
determinarea raportului dintre alelele ce controlează un caracter;
determinarea numărului purtătorilor de gene recesive;
stabilirea frecvenţei bolilor ereditare în populaţie;
se aplică pentru diagnosticul bolilor ereditare;
stabilirea frecvenţei aneuploidiilor în populaţie
CM Selecţia naturală:
intervine în eliminarea unor alele mutante;
intervine în păstrarea unor alele mutante;
menţine constantă constituţia genetică a populaţiei;
este un factor al evoluţiei;
are un caracter creativ
CM Condiţiile menţinerii echilibrului genetic în populaţie sunt:
populaţii mari panmictice
populaţii mici;
rata mutaţiilor este mare;
mutaţiile de novo lipsesc;
genele alele au efect similar asupra fertilităţii.
CM Metoda populaţional - statistică permite determinarea:
frecvenţei genei recesive;
frecvenţei genei dominante;
frecvenţei bolilor multifactoriale (poligenice);
frecvenţei heterozigoţilor
frecvenţei homozigoţilor după alela dominantă.
CM Factorii care modifică echilibrul genetic în populaţii sunt:
mutaţiile de novo;
selecţia în favoarea unui genotip;
lipsa mutaţiilor de novo;
fluxul genic în populaţie;
lipsa fluxului de gene în populaţie.
CM Analiza populaţional-statistică permite:
calcularea frecvenţei alelelor recesive
determinarea particularităţilor distribuirii genotipurilor în grupe diferite;
estimarea probabilităţii naşterii persoanelor cu un anumit fenotip;
depistarea anomaliilor cariotipului;
determinarea numărului corpusculilor F.
CM Conform legii lui Hardy-Weinberg, într-o populaţie frecvenţa:
heterozigoţilor este egală cu produsul dublu al frecvenţelor genei dominante şi celei recesive;
heterozigoţilor nu poate depăşi 50%;
heterozigoţilor poate depăşi 50%;
heterozigoţilor nu poate fi mai mare decât frecvenţele oricărui tip de homozigoţi;
heterozigoţilor poate fi mai mare decât frecvenţele oricărui tip de homozigoţi.
heterozigoţilor după o genă recesivă patologică întotdeauna depăşeşte de câteva ori frecvenţa persoanelor bolnave;
homozigoţilor după alela dominantă este egală cu pătratul frecvenţei acestei alele;
hereozigoţilor nu depăşeşte 50%
hereozigoţilor poate depăşi 50%;
heterozigoţilor după o genă patologică recesivă poate fi mai mică decât frecvenţa persoanelor bolnave
CM Metoda populaţional-statistică:
este importantă pentru analiză răspândirii bolilor monogenice;
permite studiul distribuirii genelor în populaţiile umane;
permite determinarea frecvenţei purtătorilor unei gene patologice;
permite estimarea consecinţelor căsătoriilor consanguine;
determină acţiunea factorilor mutageni
CM Factorii care modifică (perturbă) echilibrul genetic:
căsătoriile asortative
consanguinitatea
driftul de gene
fluxlul genelor
CM Factorii care modifică raportul genotipurilor în populaţie sunt:
inbridingul
lipsa selecţiei;
migraţia genelor;
selecţia după un anumit genotip;
mutaţiile.
CM Populaţia panmictică se caracterizează prin:
încrucişarea indivizilor populaţiei ce posedă alele diferite;
nici una dintre alele nu are prioritate în procesul încrucişării;
o femeie din populaţie se poate căsători cu orice bărbat din aceeaşi populaţie, indiferent de genele pe care le posedă;
combinarea independentă a gameţilor de sex opus;
indivizii ce posedă una dintre alele au mai multe şanse de a lăsa urmaşi
. CM Prin metoda populaţinal-statistică se determină:
frecvenţa unor gene
riscul de manifestare a bolilor recesive;
poziţia genelor pe cromozomi;
frecvenţa genotipurilor în populaţie;
starea de sănătate a indivizilor
CM Populaţia umană este:
un grup de oameni ce se căsătoresc aleatoriu;
un grup de persoane ce locuiesc într-un habitat comun;
o comunitate în care predomină căsătoriile consanguine;
o subunitate a speciei
o subunitate a clasei.
CM În populaţiile umane selecţia naturală elimină mutaţiile prin următoarele mecanisme:
neparticiparea la reproducere;
infertilitatea (genetică sau constituţională);
avorturi selective
moartea prenatală;
apariţia heterozigoţilor
CM Legea Hardy-Weinberg permite să se calculeze în populaţie frecvenţa:
diferitor genotipuri;
genelor dominante;
genelor recesive;
heterozigoţilor şi homozigoţilor;
indivizilor cu un strămoş comun.
CM Caracteristica populaţiei umane ideale:
este o populaţie cu un număr de 1000-1500 de indivizi;
nu există căsătorii consanguine;
lipseşte imigraţia şi emigraţia;
rata mutaţiilor este constantă;
este o populaţie cu un număr foarte mare de indivizi.
CM Conform legii Hardy-Weinberg:
raportul dintre genotipuri este variabil;
raportul dintre genotipuri este constant din generaţie în generaţie;
raportul dintre alelele unei perechi se menţine constant;
raportul dintre alelele unei perechi este variabil;
procesul de moştenire a genelor nu modifică frecvenţa alelelor.
CM Care sunt condiţiile în care se realizează echilibrul populaţional prevăzut de legea Hardy-Weinberg?
indivizii au şanse egale de a produce urmaşi;
în populaţii se produc mutaţii cu o rată variabilă;
populaţii foarte mari;
în populaţii se realizează încrucişarea panmictică;
in populaţii se realizează încrucişarea asortată.
CM Populaţia:
reprezintă o comunitate de indivizi;
prezintă un fond comun de gene;
are un habitat comun;
se caracterizează prin panmixie;
se caracterizează prin selecţia preponderentă a partenerilor de sex opus cu anumite caractere.
CM Panmixia asigură:
recombinarea genetică;
variabilitate a intrapopulaţională;
unicitatea genetică a fiecărui individ;
apariţia mutaţiilor;
adaptabilitatea şi vitalitatea indivizilor.
CM Care condiţii referitor la populaţia în echilibru NU sunt valabile?
populaţie mare panmictică;
lipsa migraţiilor;
are loc selecţia naturală în favoarea unui genotip;
populaţie mică cu derivă genică;
rata mutaţiilor este constantă.