CM Legile lui G. Mendel explică:
Moştenirea caracterelor monogenice
Uniformitatea hibrizilor din prima generaţie
Segregarea caracterelor în generaţiile monohibrizilor
Moştenirea concomitentă a caracterelor unui cromozom
Moştenirea poligenică a caracterelor
CM Legea lui T. Morgan descrie:
Echilibrul genic în populaţia ideală
Moştenirea independentă a două şi mai multe perechi de caractere
Moştenirea înlănţuită a perechilor de caractere
Mecanismul apariţiei şirurilor omoloage în variabilitatea ereditară
CM Genotipurile copiilor se deosebesc de cele ale părinţilor, deoarece:
În gametogeneză are loc schimbul de gene între perechile de cromozomi
Locuiesc în alt mediu
Gameţii conţin diferite combinaţii ale cromozomilor parentali
Au educaţie diferită
Apare o nouă combinaţie de gene la fecundare
CM Care afirmaţii NU corespund caracteristicii genelor:
Sunt relativ stabile
Sunt capabile de a produce modificări în structură şi funcţii
Rar se supun mutaţiilor
Numărul genelor mutante în organism este mare
Mutaţiile noi apărute de obicei se manifestă
CM Genotipul poate fi:
Dominant
Hemizigot
Recesiv
Homozigot
Heterozigot
CM Care dintre următoarele caractere sunt determinate poligenic?
Culoarea pielii
Tensiunea arteriala
Talia
Caracterul gustător
Caracterul secretor
CM O persoana gustătoare, cu ambele bunici negustătoare, poate avea:
Părinţi cu genotipurile Gg şi Gg
Părinţi cu genotipurile Gg şi gg
Genotipul GG sau Gg
Genotipul gg
Numai copii gustători, indiferent de genotipul soţului
CM O femeie cu grupa sanguina O are un copil cu grupa A1. Care dintre grupele următoare sunt posibile la tată?
A2
A1B
O
A2B
A1
CM În situaţia de mai jos, care dintre copiii cuplului sunt legitimi, ştiind că primul este sigur legitim? Mama: B, Rh+, M, Se, Hp 1-1 Tatăl: A1, Rh+, MN, Se, Hp 1-2 Primul copil: A2B, Rh+, MN, se, Hp 1-2
A1, Rh+, N, Se, Hp 1-2
A1B, Rh+, MN, Se, Hp 1-1
A1, Rh-, M, se, Hp 2-2
A2B, Rh-,M, Se, Hp 1-2
A1B, Rh+, N, se, Hp 1-1
CM În situaţia de mai jos care dintre copiii cuplului sunt nelegitimi ştiind că bunica lor materna a avut grupa O şi a fost nesecretoare? Mama: A1, Rh+, N, Se, Hp 2-2 Tatăl: B, Rh-, MN, se, Hp 1-2 (părinţii au fost A1B şi A2B) Copii:
A1B, Rh-, MN, se, Hp 1-2
O, Rh-, MN, se, Hp 2-2
B, Rh+, N, Se, Hp 2-2
A2B, Rh+, M, Se, Hp 1-1
A2, Rh+, N, Se, Hp 1-2
CM Într-o familie tatăl are grupele sanguine A1, M, Rh+, iar mama este B, MN, Rh+. Care dintre copiii cuplului sunt nelegitimi? COPIII :
A2B, MN, Rh+
A1, M, Rh-
A1, N, Rh-
O, N, Rh+
A2, M, Rh-
CM Analizaţi familia de mai jos şi stabiliţi care copii sunt nelegitimi : mama : A2, M, nesecretoare; tata : B, MN, secretor (mama sa a fost nesecretoare) COPIII:
A2B, MN, secretor
A2 , M , nesecretor
B, N, secretor
A1B, MN, nesecretor
O, M, secretor
CM În următoarea situaţie precizaţi care bărbat NU poate fi tatăl copilului: Mama: A1 , M , Rh negativ, se Copil: B, MN, Rh negativ, se Tatal:
A2 , M , Rh pozitiv, Se
A1B, N, Rh negativ, Se
A1 , M , Rh pozitiv, se
B, N, Rh pozitiv, Se
A2B, N, Rh negativ, se
CM In următoarea situaţie precizaţi care bărbat NU poate fi tatăl copilului: Mama: A1 , M , Rh negativ, se Copil: B, MN, Rh pozitiv, se Tatal:
A2, M , Rh pozitiv, Se
A1, M , Rh pozitiv, se
A2B, M , Rh negativ, se
CM În următoarea situaţie care bărbat NU poate fi tatăl copilului? Mama: B, M, Rh pozitiv, Hp 1-1 Copil: O, MN, Rh negativ, Hp 1-2 Tatăl:
A1, N, Rh negativ, Hp 1-2
A1B, M , Rh pozitiv, Hp 2-2
A1, N, Rh negativ, Hp 2-2
A1B, MN, Rh pozitiv, Hp 1-2
A2B, N, Rh negativ, Hp 1-1
CM Un copil cu sindrom Klinefelter este adus la consult de către părinţi. Tatăl este Xg(a+), mama este Xg(a-) copilul este Xg(a-). Stabiliţi originea şi momentul nedisjuncţiei meiotice a gonosomilor care a determinat anomalia cromosomică la copil:
Nedisjuncţie cromosomică a gonosomilor în meioza I maternă
Nedisjuncţie cromosomică a gonosomilor în meioza I paternă
Nedisjuncţie cromatidiană a gonosomului X în meioza II maternă
Nedisjuncţie cromatidiană a gonosomului X în meioza II paternă
Nedisjuncţie în meioza I şi II paternă
CM Un copil cu sindrom triplo X este adus la consult de către părinţi. Tatăl este Xg(a+), mama este Xg(a+) copilul este Xg(a+). Stabiliţi originea şi momentul nedisjuncţiei meiotice a gonosomilor care a determinat anomalia cromosomică la copil:
Nedisjuncţie gonosomilor în meioza I şi II paternă
CS Mutaţiile genice pot fi, cu excepţia:
Neutre
Amorfe
Poliploidii
Dinamice
Letale
CS Mutaţiile genice pot fi:
Numerice
Numai recesive
Modificative
Numai somatice
CS Mutaţiile genice au următoarele caracteristici, cu excepţia:
Sunt punctiforme
Sunt alterări ale secvenţei nucleotidice
Apar ca rezultat al crossing-overului inegal
Pot fi modificări ale genelor structurale
Sunt aneuploidii
CS Se cunosc următoarele mutaţii, cu excepţia:
Genice
Cromozomiale (structurale)
Dominante
CS Care mutaţii se moştenesc genealogic?
Somatice spontane
Somatice induse
Generative
Nici una nu se moşteneşte
CS Alegeţi mutaţia care NU modifică cantitatea materialului ereditar:
Dublarea genei
Pierderea fragmentului cromozomial
Monosomia
nlocuirea a două nucleotide din genă
Triploidia
CS Care mutaţie modifică cantitatea materialului ereditar?
Translocarea fragmentului cromozomial pe alt cromozom
Înlocuirea unui nucleotid purinic cu unul pirimidinic
Întoarcerea fragmentului cromozomial cu 1800
Schimbul reciproc de fragmente între cromozomii neomologi
CS Care afirmaţie NU corespunde caracteristicii mutaţiilor cromozomiale la om?
Pot fi numerice
Pot fi structurale
Apar sub influenţa factorilor mutageni
Apar în celulele somatice
Frecvent au caracter adaptiv