Glanda paratiroidă:
conţine paratirocite acidofile
conţine paratirocite bazofile
secretă calcitonină
secretă paratirina
stroma este formată din ţesut epitelial
Cromafinocitele din substanţa medulară a suprarenalelor
sunt de provenienţă neurală
produc epinefrină (adrenalină
produc aldosteronul
sunt de provenienţă ectodermală
produc cortizonul
Tirocalcitonina:
este secretată de glanda parotidă
este secretată de medulara suprarenalelor
este secretată de celulele parafoliculare ale tiroidei
reglează concentraţia de calciu în sânge
influenţează secreţia hormonilor tiroidieni
Medulara suprarenalelor
conţine celule cromofile şi cromofobe
este hipofizoindependentă
secretă hormonul adrenocorticotrop
produce epinefrină şi norepinefrină
are provenienţă neurală
Foliculii tiroidieni:
prezintă structuri sferice în interiorul cărora se află coloidul
sunt tapetaţi de epiteliul unistratificat
sunt tapetaţi de epiteliul anizomorf ciliat
epiteliul folicular este constituit din tirocite şi celule parafoliculare
acumulează tirocalciotonina
Celulele zonei glomerulate a cortexului suprarenalelor
formează foliculi ce conţin coloid
produc mineralocorticosteroizi
au receptori pentru hormonul adrenocorticotrop
secretă glucocorticosteroizi
au reticul endoplasmatic agranulat bine dezvoltat
Adenohipofiză
include lobul anterior al hipofizei
reprezintă lobul posterior al hipofizei
conţine celule foliculare şi parafoliculare
secretă hormonii antidiuretic şi oxitocina
Organele centrale ale sistemului endocrin sunt:
hipotalamusul (nucleii neurosecretori
hipofiza
epifiza
glanda tiroidă
suprarenalele
Endocrinocitele lobului intermediar al adenohipofizei elaborează următorii hormoni
melanina
melanocitotropina
melatonina
lipotropina
antigonadotropina
Endocrinocitele zonei fasciculate a cortexului suprarenalelor:
sunt de două tipuri-lucide şi dense
reticulul endoplasmatic neted este bine dezvoltat
în citoplasmă se află o cantitate mare de incluziuni glucidice
în citoplasmă se află o cantitate mare de incluziuni lipidice
în citoplasmă se află o cantitate mare de incluziuni proteice
Endocrinocitele bazofile din lobul anterior al hipofizei produc
hormonul foliculostimulant
somatotropina
prolactina
hormonul luteinizant
hormonul tirotrop
Aldosteronul este elaborat оn
epifiză
zona glomerulată a substanţei corticale a suprarenalelor
zona fasciculată a substanţei corticale a suprarenalelor
substanţa medulară a suprarenalelor
zona reticulată a substanţei corticale a suprarenalelor
Unitatea morfofuncţională a glandei tiroide este
lobulul
trabeculul
tirocitul
foliculul
acinul
Endocrinocitele parafoliculare din glanda tiroidă secretă:
paratirina
aldosteronul
vazopresina
calcitonina
somatostatina
În parenchimul epifizei distingem
pinealocite secretorii
pituicite
gliocite de susţinere
paratirocite
endocrinocite cromofile
Hiperfuncţia glandei tiroide se manifestă prin
volumul majorat al foliculilor cu coloid condensat
sporirea numărului de celule parafoliculare
apariţia de excrescenţe digitiforme pe suprafaţa laterală a tirocitelor
vacuolizarea pronunţată a coloidului
modificarea formei tirocitelor din cubică în prismatică
Hormonii androgeni sunt produşi în organism de:
zona glomerulată a corticosuprarenalei
celulele interstiţiale ale testiculului
zona reticulată a corticosuprarenalei
stratul sudanofob al corticosuprarenalei
gonadotropocitele adenohipofizei
Pituicitele lobului posterior al hipofizei reprezintă
neuroni cu funcţie neurosecretorie
glandulocite de natură epitelială
corpusculi acumulativi, care contactează cu capilarele
celule conjunctive specializate
celule neurogliale modificate
Glandele endocrine
posedă capilare sanguine de tip somatic
dezvoltă din ecto-, mezo- şi entoderm
parenchimul lor este reprezentat de celule secretorii cu complexul Golgi bine dezvoltat
hormonii elaboraţi sunt secretaţi în sânge
sunt abundent vascularizate
Lobul posterior al hipofizei
acumulează hormonul vasopersina
acumulează hormonul lutropina
conţine celule gliale-pituicite
acumulează hormonul prolactina
conţine terminaţiile axonilor neuronilor neurosecretori din hipotalamus
Endocrinocitele zonei glomerulate ale cortexului suprarenalelor
posedă reticul endoplasmatic neted bine dezvoltat
elaborează aldosteronul
formează glomeruli
posedă complexul Golgi bine dezvoltat
produc glucocorticoizi
Selectaţi organele cu funcţii endocrină şi neendocrină
gonadele
placenta
glanda paratiroidă
pancreasul
Selectaţi glanda/glandele endocrine cu structură foliculară:
lobul anterior al hipofizei
lobul intermediar al hipofizei
glandele paratiroide
Organele ce îndeplinesc doar funcţii endocrine sunt:
ovarul
Neuronii secretori ai hipotalamusului elaborează
oxitocină
liberine
prolactină
paratirină
statine
Vasopresina este elaborată de
neuronii secretorii ai hipotalamusului
celulele cromofobe ale adenohipofizei
pituicitele neurohipofizei
zona fasciculată a substanţei corticale din suprarenală
substanţa medulară a suprarenalei
Endocrinocitele acidofile din adenohipofiză produc
tiroxină
hormonul somatotrop
În parenchimul epifizei deosebim
pinealocite secretoare
paratirocite principale
ependimocite
Sclerotica globului ocular reprezintă
o membrană formată din ţesut conjunctiv dens
o membrană vasculară
o membrană formată din ţesut conjunctiv lax
epiteliu pluristratificat necornificat
lamele dense, formate din fibre colagene paralele cu fibroblastele plate şi fibre elastice solitare
În stratul nuclear intern al retinei sunt amplasate următoarele tipuri de celule
nervoase orizontale
pigmentare
nervoase bipolare
neurosensoriale cu bastonaşe şi conuri
amacrine
În coroida globului ocular deosebim
stratul supracoroid
stratul vascular
stratul coriocapilar
complexul bazal
stratul pigmentar
Selectaţi celulele epiteliului mucoasei olfactive:
celule olfactive neurosenzoriale
epiteliocitele de susţinere
epiteliocite bazale
celule ciliate
celule caliciforme
Selectaţi celulele unui mugure gustativ
exocrinocite caliciforme
epiteliocite senzoriale gustative
epiteliocite de susţinere
epiteliocite ciliate
În cornee deosebim
epiteliu pluristratificat pavimentos necornificat
membrana limitantă anterioară
membrana limitantă posterioară
vase sanguine
vase limfatice
Stratul granular (nuclear) intern al retinei este format de corpurile neurocitelor:
bipolare
orizontale
ganglionare
pseudounipolare
Celulele senzoriale ce posedă stereocili la polul apical sunt întâlnite în:
bulbul olfactiv
organul Corti
macula saculei sferice
macula saculei eliptice
crestele ampulare
Cristalinul globului ocular
este de provenienţă ectodermală
este de provenienţă neurală
constituie un element al aparatului fotoreceptor
este format din fibre cristalinice şi capsulă
constituie un element al aparatului de acomodare
Celulele fotosensibile ale retinei ochiului
sunt de provenienţă entodermală
sunt de 2 tipuri
formează stratul nuclear intern al retinei
formează stratul plexiform intern al retinei
Corneea este:
porţiunea anterioară a tunicii fibroase a globului ocular
alcătuită din 5 straturi
acoperită la exterior de epiteliul pluristratificat pavimentos necornificat
bogată în terminaţiuni nervoase
bogată în vase sanguine şi pigmentocite
Canalul cochlear al melcului urechii interne
conţine endolimfa
conţine perilimfa
conţine creste ampulare şi macula
înconjoară labirintul osos
conţine organul spiral Corti
Corneea:
conţine numeroase capilare
conţine numeroase terminaţiuni nervoase libere
este un component al aparatului dioptric
este un component al aparatului de acomodaţie
este un component al aparatului de recepţie
Celulele neurosenzoriale cu conuri şi bastonaşe participă la formarea următoarelor straturi ale retinei:
fotosensibil
nuclear extern
plexiform extern
nuclear intern
plexiform intern
Celulele neurosenzoriale cu con ale retinei
segmentele externe sunt alcătuite din discuri închise
segmentele externe sunt alcătuite din semidiscuri
conţin iodopsină
conţin rodopsină
reprezintă receptorii vederii cromatice
Pereţii canalului cochlear sunt formaţi de:
membrana tectoria
membrana vestibulară
stria vasculară
lama bazilară
rampa vestibulară
Stratul nuclear intern al retinei conţine
corpul şi nucleul celulei cu con
corpul şi nucleul celulei ganglionare
corpul şi nucleul celulei bipolare
corpul şi nucleul celulei orizontale
corpul şi nucleul celulei amacrine
Mugurile gustativ conţine:
celule senzoepiteliale
celule endocrine
celule de susţinere
celule bazale
În stratul nuclear extern al retinei sunt situate:
corpurile neuronilor orizontali
corpurile neuronilor bipolari
corpurile neuronilor amacrini
corpurile neuronilor ganglionari
corpurile neuronilor neurosenzoriali
reprezintă receptorii vederii diurne
se dezvoltă din cupa optică a tubului neural
conţin pigmenţi vizuali de divers tip
axonul formează legătura sinaptică cu celula ganglionară
fotonii activează pigmentul vizual din segmentele externe
Macula părţii vestibulare a labirintului membranos a urechii interne conţine structurile
stereocili
membrana otolitică
cristale de carbonat de calciu
kinocil
Organul văzului. Indicaţi derivatele coroidei:
corneea
irisul
cristalinul
corpul ciliar
corpul vitros
Celulele senzoepiteliale externe ale organului auditiv:
sunt situate pe epiteliocitele de susţinere externe într-un singur rând
sunt situate pe epiteliocitele de susţinere externe în 4-5 rânduri
posedă stereocili cu aranjament liniar
posedă stereocili cu aranjament în formă de litera V
stereocilii au în componenţa sa proteine contractile
Corneea ochiului
face parte din aparatul dioptric al ochiului
nu conţine vase sanguine
conţine terminaţiuni nervoase
stroma ei e formată din ţesut conjunctiv fibros lax neordonat
epiteliul anterior al ei este pluristratificat pavimentos cornificat
Coroida:
conţine un număr mare de melanocite
este tunica externă a globului ocular
asigură trofica retinei ochiului
reglează tensiunea şi temperatura intraoculară
irisul şi corpul ciliar sunt derivate a coroidei
Mugurii gustativi
se conţin în papilile valate, foliate şi fungiforme ale limbii
se conţin în papilile valate, foliate şi filiforme ale limbii
se conţin în papilile valate, filiforme şi fungiforme ale limbii
conţin două tipuri de celule
conţin patru tipuri de celule
Trompa auditivă (Eustachio
asigură comunicarea dintre cavitatea timpanică şi nazofaringe
reglează presiunea aerului din cavitatea timpanică
este tapetată cu epiteliul unistratificat prismatic anizomorf ciliat
este tapetată cu epiteliu pluristratificat pavimentos necornificat
este un constituent al urechei interne
Fibrele lui Tomes din dentină reprezintă
fibre de colagen cu direcţie tangenţială
fibre de colagen cu direcţie radială
prelungirile odontoblastelor
fascicule de fibre elastice
fibre de reticulină
Glandele proprii ale esofagului sunt situate оn:
lama proprie a tunicii mucoase
lama musculară a tunicii mucoase
lama submucoasă
tunica musculară
epiteliu
Mucoasa linguală
este tapetată de epiteliu anizomorf
mucoasa de pe suprafaţa superioară este înzestrată cu papile
papilele linguale sunt de forme şi mărimi diferite
se disting 4 tipuri de papile: filiforme, foliate, fungiforme şi caliciforme
în stroma acestor papile sunt situaţi mugurii gustativi
Glanda parotidă:
este glandă salivară cu secreţie apocrină
structural este alcătuită din acini glandulari de tip seros
la canalele excretorii intralobulare se referă canalele intercalare şi canalele striate
este o glandă simplă ramificată
porţiunile secretoare conţin serocite şi celule mioepiteliale
În componenţa glandei proprii a stomacului intră celulele
exocrinocitele principale
exocrinocitele parietale
mucocitele, endocrinocitele
epiteliocitele nediferenţiate
epiteliocitele ciliate
Criptele intestinului subţire conţin celulele
columnare
caliciforme
nediferenţiate
cu granule acidofile
principale
Unitatea morfofuncţională a pancreasului exocrin este:
pancreocitul
cordonul epitelial
lobulul pancreatic
Selectaţi primordiile dentare, care derivă din mezenchim
lama dentară
mugurile dentar
papila dentară
sacul dentar
organul smalţului
Conform structurii glandele proprii ale esofagului sunt
simple tubulare ramificate
simple alveolare neramificate
compuse tubulo-alveolare ramificate
simple tubulare neramificate
Tunica mucoasă a esofagului la organizmul adult este tapetată de
epiteliul simplu anizomorf ciliat
epiteliul stratificat pavimentos necornificat
epiteliul de tranziţie
epiteliul stratificat pavimentos cornificat
epiteliul simplu izomorf prismatic
Stomacul:
peretele este format din tunica mucoasă, lama submucoasă, tunica musculară şi tunica seroasă
epiteliul mucoasei este pluristratificat pavimentos necornificat
tunica musculară este formată din miocite netede
tunica seroasa este formată din ţesut conjunctiv lax acoperit de mezoteliu
în lama proprie a mucoasei sunt situate glandele gastrice
Selectaţi rolul insulinei
scade tensiunea arterială
stimulează eliminarea sucului şi hormonilor de către pancreas
măreşte conţinutul glucozei în sânge
inhibă sinteza enzimelor din sucul gastric
micşorează conţinutul glucozei în sânge
Smalţul dentar:
este sintetizat de enameloblaste
este prezent numai la rădăcina dintelui
prezintă sinonimul cimentului celular
îl formează odontoblastele
include fibrele Corf
Glanda parotidă este:
glandă alveolară neramificată
glandă tubulară ramificată
seroasă
mucoasă
sero-mucoasă
Straturile tunicii mucoase a esofagului sunt
epiteliu unistratificat cubic
Glandele pilorice ale stomacului conţin următoarele tipuri de celule
numeroase parietale
mucocite
Paneth
endocrinocite
Epiteliul vilozităţii intestinale este constituit din:
celule Paneth
celule nediferenţiate
celule columnare
Care din vasele intrahepatice enumerate nu posedă elemente musculare:
artera interlobulară
vena interlobulară
capilarul sinusoid
vena sublobulară
vena centrală
Ordinea eliminării secreţiei din acinul pancreatic
canal intercalar-interlobular-ductul principal
canal interlobular-ductul principal
canal intercalar-interacinar-interlobular-ductul principal
canal interacinar-intercalar-interlobular-ductul principal
canal interlobular-interacinar-intercalar-ductul principal
În cadrul organului smalţian deosebim
epiteliul extern
epiteliul intern
pulpa dintelui
epiteliul reticular
În cadrul căror glande sunt întâlnite semilunile seroase
sublinguale
parotide
mamare
sebacee
submaxilare
Glandele proprii ale esofagului
sоnt localizate оn lama proprie a tunicii mucoase
sînt localizate în lama submucoasă
sоnt prezente doar la nivelul cartilajului cricoid
] sunt seroase după tipul secreţiei
sunt mucoase după tipul secreţiei
Care exocrinocite ale glandelor fundice ale stomacului posedă canalicule intracelulare
parietale
celulele G
celulele D
Selectaţi celulele epiteliului vilozităţii intestinale
acinocitul
celula centroacinoasă
acinul pancreatic
grupul de insulocite B
grupul de insulocite A
Canaliculul biliar este format de:
endoteliocite
endoteliocite + membrana bazală fenestrată
două hepatocite învecinate
spaţiul dintre hepatocit şi endoteliocit
spaţiul dintre hepatocit şi membrana bazală a capilarului
Semilunele seroase sunt prezente оn glandele
parotidă
submaxilară
Brunner din duoden
sublinguală
pancreas
Tunica mucoasă a esofagului:
este tapetată de epiteliul prismatic cu "margine în perie"
este tapetată de epiteliul pluristratificat pavimentos necornificat
conţine glande cardiale în lama proprie a mucoasei
formează plici circulare
formează plici longitudinale
Epiteliul mucoasei intestinului subţire
este unistratificat prismatic cu striaţie bazală
este simplu prismatic cu „bordura de absorţie
conţine celule caliciforme şi celule endocrine
conţine celule bazale, columnare şi celule ciliate
are provenienţă entodermală
Capilarele sinusoide ale lobulului hepatic clasic
sunt o continuare a canaliculelor biliare
servesc ca pasaje pentru bilă
au membrană bazală discontinue
sunt tapetate de epiteliul cubic
conduc sângele spre vena centrală
Lobulul hepatic clasic este centrat de:
vena hepatică
canaliculul biliar
vena centrală, canalul biliar şi artera perilobulară
vena portală, canalul biliar şi artera hepatică
Insulele pancreatice Langerhans:
posedă funcţie exocrină
posedă funcţie endocrină
conţin celule beta şi celule alfa
secretă insulina şi glucagonul
secretă tripsina şi lipază
Tunica mucoasă a intestinului gros:
formează vilozităţi
formează cripte intestinale
conţine celule parietale şi celule principale
participă la absorbţia apei şi electroliţilor
conţine în lama proprie a mucoasei noduli limfoizi
În tubul digestiv epiteliul pluristratificat pavimentos necornificat este prezent în
regiunea caudală a rectului
porţiunea fundică a stomacului
intestinul subţire
esofag
porţiunea pilorică a stomacului
Glandele fundice ale stomacului conţin celule
mioepiteliale
mucoase
Celulele parietale ale glandelor fundice stomacale secretă
pepsinogen
mucus
cloruri
factorul antianemic (Castle)
hormoni tisulari
Absorbţia apei şi a electroliţilor în tubul digestiv are loc preponderent în
stomac
duoden şi ileon
apendicele vermicular
intestinul gros
Celulele principale ale glandelor stomacale
secretă cloruri
derivă din crestele neurale
posedă canalicule intracelulare
secretă pepsinogen
au reticul endoplasmatic rugos bine dezvoltat
Celulele mioepiteliale se întâlnesc în glandele
sudoripare
stomacale
ficat
Triada hepatică include
canaliculul biliar intralobular
canalul biliar interlobular
Lama submucoasă a tubului digestiv conţine glande în:
gingii
duoden
Canalul intercalar al glandei parotide este tapetat de epiteliu
pluristratificat pavimentos necornificat
bistratificat
anizomorf ciliat
unistratificat prismatic
unistratificat cubic
Din sacul dentar se dezvoltă:
smalţul
dentin
cimentul
periodontul
Exocrinocitele parietale ale glandelor proprii din stomac elaborează
gastrină
histamină
Epiteliul vilozităţii intestinale conţine:
epiteliocite columnare cu "bordura de absorţie
exocrinocite cu granulaţie acidofilă
epiteliocite nediferenţiate
În hepatocite sunt bine dezvoltate organitele
reticulul endoplasmatic granular
reticulul endoplasmatic neted
lizozomii
cilii
mitocondriile
Sucul pancreatic conţine
pepsină
tripsină
lipază
insulină
amilază
Papilele circumvalate ale limbii
sunt situate între corpul şi rădăcina limbii
suprafaţa superioară a lor se află aproape la acelaşi nivel cu tunica mucoasă
în jurul papilei se situează o fisură numită şanţ
au o bază îngustă, iar partea liberă este lată şi aplatisată
în ţesutul conjunctiv ale papilelor se observă fascicule de fibre musculare striate
Glanda parotidă este o glandă
simplă tubulo-alveolară ramificată, după caracterul secreţiei este proteică
compusă alveolară ramifică, după caracterul secreţiei este proteică
compusă tubulară ramificată, după caracterul secreţiei este mixtă
compusă alveolo-tubulară, ramificată, după caracterul secreţiei este sero-mucoasă
compusă alveolară, ramificată, după caracterul secreţiei este mucoasă
Smalţul conţine:
substanţe neorganice - 3-4% substanţe organice - 96-97%
substanţe organice - 3-4 % substanţe neorganice - 96-97%
substanţe organice - 30% substanţe neorganice - 70%
substanţe organice -70% substanţe neorganice -30 %
substanţe organice -28 % substanţe neorganice -72%
Glandele proprii ale stomacului conţin:
exocrinocite principale
exocrinocite parietale
mucocite cervicale
Exocrinocitele cu granulaţie acidofilă din cripta intestinală
servesc drept sursă de regenerare pentru celulele epiteliale
elimină dipeptidaze
elimină mucus
secretă serotonina şi motilina
elimină secreţie, ce neutralizează acidul clorhidric, care se află în chim
Epiteliul tunicii mucoase la intestinul gros conţine
epiteliocite columnare
celule principale
În cadrul lobulului hepatic clasic hepatocitele formează:
cordoane hepatice
foliculi
acine hepatice
triade hepatice
insule hepatice
Cimentoblastele dintelui derivă din:
celulele osteogene ale mandibulei
Tunica mucoasă a esofagului la organismul adult este tapetată de epiteliu
unistratificat anizomorf prismatic ciliat
de tranziţie
pluristratificat pavimentos cornificat
unistratificat izomorf prismatic
Epiteliul tunicii mucoase a stomacului se dezvoltă din
somite
mezenchim
ectoderm
splanchnotom
entoderm
Glandele proprii ale stomacului sunt situate оn:
tunica seroasă
Factorul antianemic (Castle) din sucul gastric este elaborat de:
mucocitele cervicale
Criptele intestinului subţire conţin celule
cu granule acidofile (Paneth
Unitatea morfofuncţională a ficatului (conceptul clasic) este:
alveola hepatică
lobulul hepatic
acinul hepatic
cordonul hepatic
hepatocitul
Epiteliocitele centroacinoase ale pancreasului exocrin aparţin canalului excretor
intralobular
interlobular
intercalar
principal
interacinos
Indicaţi papilele linguale care conţin muguri gustativi:
filiforme, fungiforme, foliatefiliforme,
filiforme, fungiforme, circumvalate
filiforme, foliate, circumvalate
circumvalate, filiforme, fungiforme
circumvalate, foliate, fungiforme
Porţiunile secretorii ale glandelor cardiale ale esofagului sunt situate în:
Glandele proprii ale stomacului conţin
Relieful tunicii mucoase a intestinului subţire este reprezentat de
plici circulare
plici longitudinale
vilozităţi
cripte
arii
În ficat se sintetizează următorii produşi
glicogenul
fibrinogenul
albuminele
imunoglobulinele
protrombina
Somatostatina este sintetizată de insulocitele pancreasului
A
B
D
PP
D1
Exocrinocitele principale ale glandelor fundice ale stomacului se caracterizează prin
multiple prelungiri ale corpului celular
citoplasma pronunţat oxifilă
sisteme de canalicule intracelulare
prezenţa unor granule de secreţie la polul apical
prezenţa unui bogat reticul endoplasmatic rugos la polul bazal
Epiteliul vilozităţilor intestinale conţine
celule cu granulaţie acidofilă
celule slab diferenţiate
Relieful tunicii mucoase a intestinului gros este reprezentat de:
numeroase vilozităţi
foveole
papile
Pentru pancreocitele exocrine este caracteristic
forma conică
bordura de absorbţie
prezenţa la polul apical a granulelor de zimogen
prezenţa unui bogat reticul endoplasmatic rugos
nucleu voluminos, amplasat la polul bazal al celulei
Insulocitele A ale pancreasului endocrin:
constituie circa 70-75%
sоnt situate preponderent оn centrul insulei
au citoplasma bazofilă
conţin granule ce nu se dezolvă în alcool, dar care se dezolvă în apă
secreţă hormonul glucagon
Sistemul de circulaţie a sângelui în lobulul hepatic (reprezentarea clasică) include
arterele centrale
capilarele sinusoide
venele centrale
venule colectoare
arterele arcuate
Canaliculele biliare оn lobulul hepatic clasic au peretele format de:
endoteliu
hepatocite
epiteliu unistratificat cilindric izomorf
epiteliu bistratificat cu celule caliciforme şi ciliate
Secreţia glandei parotide este de tip
mucos
seros
muco-seros
sero-mucos
mixt
Tunica musculară a esofagului are următorea/următoarele componenţă tisulară
ţesut muscular striat scheletal
ţesut muscular scheletal cardiac
ţesut muscular neted de provenienţă neurală
ţesut muscular neted de provenienţă mezenchimală
ţesut muscular neted de provenienţă ectodermală
Relieful tunicii mucoase a stomacului este reprezentat de:
plicile circulare gastrice
plicile longitudinale gastrice
foveolele gastrice
papilele gastrice
ariile gastrice
Secreţia glandelor duodenale (Brunner) îndeplineşte următoarele funcţii
digestivă
imunologică
endocrină
neutralizează aciditatea chimului
de excreţie
Ţesutul limfoid al apendicelui vermicular formează aglomerări în:
în tunica musculară
Sistemul de reflux al sângelui din lobulul hepatic începe cu
ductul biliar interlobular
Polipeptidul vasoactiv intestinal este sintetizat de insulocitele
Sistemul canalicular (componenta excretorie) a glandei salivare este format din canalele
striate
intercalare
interlobulare
colectoare
contorte
Glandele salivare mari sunt
paratiroidă
Selectaţi papilele linguale ce conţin muguri gustativi.
filiforme
fungiforme
foliate
circumvalate
digitiforme
La microscopia optică în glandele salivare mari pot fi vizualizate structurile:
capsula
substanţa corticală
stroma
substanţa medulară
Cementul. Selectaţi afirmaţiile corecte
este abundent vascularizat
conţine numeroase terminaţiuni nervoase
este localizat în zona coroanei dentare
este localizat în zona rădăcinii dentare
duritatea cementuliu este mai mică decăt cea a dentinei
Pulpa dentară. Alegeţi afirmaţiile corecte
derivă din papila dentară
reprezintă componenta centrală a dintelui
este constituită dintr-un ţesut conjunctiv lax, nemineralizat
este constituită dintr-un ţesut conjunctiv dur, mineralizat
odată cu înaintarea în vârstă se reduc dimensiunile pulpei dentare
Epiteliul, ce tapetează tunica mucoasă a stomacului este:
unistratificat anizomorf cilindric ciliat
unistratificat prismatic glandular
Glandele gastrice sunt situate în:
tunica adventiţială
Între două cordoane hepatice vecine se află
capilarul biliar
capilar sanguin sinusoidal intralobular
triada hepatică
Nefronul:
toate porţiunile nefronului sunt formate din epiteliu
epiteliul este unistratificat
în toate porţiunile nefronului este prezentă membrana bazală
toţi tubii nefronului sunt însoţiţi de reţeaua capilară peritubulară
de la tubul proximal începe tubul colector
Selectaţi părţile componente ale nefronului
glomerulul vascular
tubul contort şi rectiliniu proximal
tubul atenuat
tubul rectiliniu şi contort distal
tubul renal colector
Peretele tubului rectiliniu distal al nefronului este tapetat de:
celule epiteliale cubice
celule epiteliale cu "margine оn perie
celule epiteliale pavimentoase
celule mezangiale
celule endoteliale
Mucoasa căilor urinare este tapetată de
epiteliul unistratificat anizomorf
epiteliul pluristratificat pavimentos
epiteliul cu "margine оn perie
epiteliul unistratificat izomorf
Selectaţi sursa de dezvoltare a rinichilor şi căilor urinare
somitele
sacul vitelin
mezenchimul
nefrotomul mezodermului
ectodermul
Peretele tubului atenuat al nefronului este tapetat de:
celule cu "bordura în perie
celule ciliate cu organitele foarte bine dezvoltate
celule pavimentoase cu citoplasma clară şi săracă în organite
celule cubice cu striaţie bazală
celule cilindrice joase
Indicaţi substanţele, secretate în sânge de aparatul reninic (juxtaglomerular) al rinichiului
renina
prostaglandinele
vasopresina
eritropoietinele
Selectaţi părţile componente ale căilor urinare
rinichii, ureterele, vezica urinară, uretra
calicele, bazinetele renale, ureterele, vezica urinară şi uretra
ureterele, vezica urinară, uretra
tubii colectori, ureterele, bazinetele renale
rinichii, calicele, ureterele, tubii colectori
Care din formaţiunile enumerate intră în componenţa nefronului.
capsula nefronului
partea descendentă a ansei Henle
partea ascendentă a ansei Henle
tubul colector
tubul contort proximal
Rinichiul secretă
eritropoetine
prostaglandine
angiotensina tip II
angiotensina tip I
Tubul contort proximal al nefronului este tapetat de epiteliu
unistratificat pavimentos
Bariera de filtraţie în rinichi este constituită din
endoteliu fenestrat
endoteliu nefenestrat
membrană bazală tristratificată
foita externa a capsulei glomerulare
foiţa internă a capsulei glomerulare
Componentele aparatului reninic (juxtaglomerular) sunt
macula densă
podocitele
celulele juxtaglomerulare
endoteliul fenestrat
celulele juxtavasculare
Filtrul renal:
filtrează urina primară, transformând-o în urina secundară
este format de endoteliul fenestrat al capilarelor, membrană bazală tristratificată, podocite
filtrează componentele plasmei sanguine, formând urina primară
este format de epiteliul tubului contort proximal, membrană bazală, peretele capilarului sinusoid
nu permite trecerea eritrocitelor din sânge
Tubii renali contorţi proximali ai nefronului
sunt tapetaţi de un strat de celule epiteliale cubice cu „marginea în perie" şi striaţie bazală
sunt tapetaţi de celule epiteliale pavimentoase cu „marginea în perie
sunt tapetaţi de epiteliul de tranziţie
participă la reabsorbţia proteinelor, glucozei, apei, electroliţilor
participă la formarea urinei primare
Nefronul include
arteriolele aferentă şi eferentă
Aparatul reninic sau juxtaglomerular al rinichiului
are in componenta sa celule juxtavasculare
secretă renina
secretă hormonul antidiuretic
asigură reabsorbţia apei în tubii contorţi
asigură filtraţia plasmei sanguine
Podocitele capsulei nefronului
acoperă suprafaţa tubilor renali
reprezintă celule epiteliale cu "bordura de absorbţie
reprezintă celule aplatizate cu citotrabecule şi citopodii
formează foiţa internă a capsulei Bowman
Selectaţi structurile, factorii din celulele tubului proximal contort al nefronului implicate în reabsorbţia glucozei
plicile citolemei la polul bazal
fosfataza acidă a "marginii în perie
fosfataza alcalină a "marginii în perie
Aparatul prostaglandinic al rinichilor este compus din
celulele interstiţiale
celulele mezangiale
nefrocitele tubilor colectori
Nefronul conţin
glomerul vascular
capsula glomerulului
tubul proximal contort şi rectiliniu
tubul distal rectiliniu şi contort
Celulele care formează foiţa internă a capsulei corpuscului renal sunt:
nefrocitele cubice
nefrocitele cilindrice
nefrocitele pavimentoase
Celulele aparatului reninic (juxtaglomerular) al rinichilor elaborează
Rinichiul
este format din substanţa corticală şi substanţa medulară
substanţa medulară formează 8-12 piramide
substanţa corticală pătrunde între piramide sub formă de coloane renale
substanţa medulară pătrunde în substanţa corticală formând razele medulare
între piramidele medulare sunt situate arterele arcuate
Celulele tubului contort proximal al nefronului asigură funcţia de:
filtraţie şi formare a urinei primare
reabsorbţie din urina primară în sânge a proteinelor şi glucozei, parţial a apei şi electroliţilor
numai reabsorbţia apei şi electroliţilor
sinteză a reninei
acidulare a urinei
Tubul contort distal al nefronului se deschide în:
canalul papilar
coloanele renale
razele medulare
Unitatea morfofuncţională a rinichilor este:
nefronul
lobulul renal
corpusculul renal
În tubii contorţi proximali ai nefronului are loc reabsorbţia obligatorie a următoarelor substanţe
glucozei
aminoacizilor
ureei
amoniacului
apei
În componenţa aparatului reninic (juxtaglomerular) al rinichilor distingem
celule juxtaglomerurale
celule juxtamedulare
celule juxtavasculare
Succesiunea părţilor nefronului este:
capsula - segmentul proximal - porţiunea ascendentă a ansei - porţinea descendentă a ansei - segmentul distal
capsula - segmentul proximal - porţinea descendentă a ansei - porţiunea ascendentă a ansei - segmentul distal
capsula - segmentul proximal - segmentul distal - porţinea descendentă a ansei - porţiunea ascendentă a ansei
capsula - segmentul proximal - segmentul distal- porţinea descendentă a ansei - porţiunea ascendentă a ansei - tubul colector
capsula - segmentul proximal - porţinea descendentă a ansei - porţiunea ascendentă a ansei - segmentul distal - tubul colector
In cadrul nefronului epiteliocitele cu „margine în perie" şi striaţie bazală formează
foita interna a capsulei
foita externa a capsulei
porţiunea ascendentă a ansei
segmentul distal
segmentul proximal
Macula densă a aparatului juxtaglomerular, dotată cu receptori pentru sodiu, e amplasată оn
porţiunea atenuată a nefronului
foiţa internă a capsulei
segmentul distal al nefronului
tubii colectori
Din componenţa nefronului fac parte structurile
tubul rectiliniu proximal
Celulele juxtaglomerulare ale aparatului reninic secretă
ngiotensinogenu
angiotensina I
angiotensina II
La embrionul uman pronefrosul
funcţionează în I jumătate a perioadei embrionare ca organ de excreţie
funcţionează în a doua jumătate a perioadei embrionare
funcţionează de odată după naştere
funcţionează în prima lună de viaţă
nu funcţionează ca organ urinar
Bariera de filtraţie în rinichi este formată de:
celulele endoteliale ale capilarelor glomerulului, podocitele foiţei interne a capsulei şi membrana bazală tristratificată comună pentru ele
celulele endoteliale ale capilarelor glomerulului, podocitele foiţei interne a capsulei şi membrana bazală bistratificată comună pentru ele
celulele endoteliale ale capilarelor glomerulului şi podocitele foiţei interne a capsulei
membrana bazală tristratificată şi podocitele foiţei interne a capsulei
celulele endoteliale ale capilarelor glomerulului, membrana bazală, podocitele foiţei interne a capsulei şi celulele foiţei externe
La embrionul uman metanefrosul funcţionează:
în prima lună de dezvoltare intrauterină
în prima jumătate a perioadei intrauterine
în a doua jumătate a perioadei intrauterine
după naştere
în prima lună după naştere
Stroma rinichiului este reprezentată de:
ţesut reticular
ţesut conjunctiv fibros dens neordonat
tubii renali
ţesut conjunctiv fibros lax neordonat
ţesut conjunctiv fibros dens ordonat
Din ţesutul nefrogen se diferenţiază
ureterul, calicele renale şi bazinetul
tubii papilari şi tubii colectori
calicele renale şi bazinetul
Arterele intralobulare din substanţa corticală a rinichiului se ramifică în:
arterele interlobulare
arteriolele aferente
arteriolele eferente
venele stelate
Corpusculul renal:
este format din capsulă şi glomerulul vascular
foiţele internă şi externă a capsulei sunt tapetate de epiteliul unistratificat
cavitatea capsulei se deschide оn lumenul tubului distal
urina primară conţine proteine
membrana bazală conţine pori, care corespund fenestrelor celulelor endoteliale ale capilarelor glomerulului
Părţile componente ale unui corpuscul renal sînt
tubul atenuat şi rectiliniu distal
tubul contort proximal şi rectiliniu distal
glomerulul vascular şi capsula nefronului
capsula nefronului, tubul contort proximal
artera aferentă şi eferentă
Ansa Henle a nefronului e formată din:
porţiunea descendentă şi ascendentă a tubului atenuat
tubul atenuat şi tubul rectiliniu distal
tubii rectilinii proximal şi distal
tubul rectiliniu distal şi tubul contort distal
tubul rectiliniu proximal şi partea descendentă a tubului atenuat
În componenţa nefronului intră
tubul proximal
tubul distal
ductul colector
Filtrul renal este permiabil (în condiţii fiziologice) pentru
glucoză
aminoacizi
leucocite
trombocite
eritrocite
Striaţia bazală este caracteristică următorilor tubuli ai nefronului
tubul rect proximal
tubul rect distal
tubul contort distal
În componenţa filtrului renal intră:
endoteliocitele fenestrate ale capilarului glomerulului renal
membrana bazală comună tristratificată
Selectaţi celule care sintetizează renina:
celulele maculei dense
Vestibulul cavităţii nazale este tapetat de epiteliul
Unitatea morfofuncţională a segmentului respirator al plămânului este
alveola pulmonară
bronhiola respiratorie
ducturile alveolare
acinul pulmonar
sacul alveolar
Epiteliul unistratificat anizomorf ciliat din bronhii conţine celule
ciliate
bazale
celule musculare netede
Colabarea alveolelor pulmonare nu are loc datorită
complexului alveolar de surfactant
alveolocitelor respiratorii
macrofagelor
reţelei de fibre de colagen intraalveolare
reţelei de fibre elastice intraalveolare
În care din căile aerifire indicate lipseşte cartilajul?:
bronhiile de calibru mediu
trahee
bronhiile de calibru mare
bronhiile de calibru mic
laringe
Surfactantul
este un hormon tisular
este format din două faze
este secretat de epiteliocitele de tipul II
este un component al barierei aero-hematice
este secretat de macrofagele alveolare