Dentina peritubulară reprezintă:
primul strat de dentină care tapetează lumenul tubulului dentinal
zona de dentină dintre tubulii dentinali
dentina depusă la nivelul rădăcinii
analogul dentinei intertubulare
analogul dentinei interglobulare
Dentina intertubulară reprezintă:
analogul dentinei peritubulare
Selectaţi succesiunea corectă a ţesuturilor dure a dintelui în direcţia creşterii gradului de mineralizare:
smalţ-dentina-cement
cement-smalţ-dentina
cement-dentina-smalţ
dentina-cement-smalţ
dentina-smalţ-cement
Teaca Neumann a dentinei:
reprezintă o zonă de dentină hipomineralizată
este localizată între dentina peritubulară şi intertubulară
reprezintă o linie von Ebner
reprezintă analogul liniei neonatale
nu este o structură proprie dentinei
Selectaţi succesiunea corectă a tipurilor de dentină în direcţia creşterii gradului de mineralizare:
peritubulară-intertubulară-interglobulară
interglobulară-intertubulară-peritubulară
intertubulară-peritubulară-interglobulară
interglobulară-peritubulară-intertubulară
peritubulară-interglobulară-intertubulară
Predentina:
reprezintă matricea organică dentinală nemineralizată
este localizată între pulpa dentară şi dentină
participă la formarea joncţiunii amelodentinale la dintele matur
este formată de ameloblaste
reprezintă matricea organică dentinală hipermineralizată
Liniile von Ebner a dentinei:
reflectă depunerea de dentină la un interval de 5 zile
reprezintă depunerea diurnă de dentină
au un traiect perpendicular pe tubulii dentinali
există numai în dentina interglobulară
sunt proprii predentinei
Dentina terţiară. Selectaţi afirmaţia/afirmaţiile corecte:
este analogul dentinei de iritare (reactive, reparatorie)
tubulii dentinali au un traiect neregulat
este depusă în teritoriile de dentină afectată
prezintă analogul dentinei sclerotice
este analogul dentinei interglobulare
Sensibilitatea dentinei ar putea fi explicată prin:
fenomenul transducţiei
factorul inervaţiei directe
teoria hidrodinamică
factorul calcificării sporite
prezenţa terminaţiunilor nervoase în smalţ
Structurile proprii dentinei sunt:
tubulii dentinali
odontoblastele
ameloblastele
liniile Owen
liniile Retzius
Pentru gingie este caracteristic:
tunica mucoasă gingivală
tunica mucoasă aderă la periost
epiteliu mucoasei este de tip pluristratificat pavimentos
este prezentă lama submucoasă
epiteliul este aşezat pe un ţesut conjunctiv dens
Selectaţi straturile epiteliului gingival:
bazal
spinos
cornos
lucid
granular
Selectaţi zonele teritoriului gingival:
gingia liberă
gingia ataşată
gingia interdentară
gingia coronară
gingia smalţului
Selectaţi zonele gingiei libere:
rebordul
propriu zisă
zona palatină
linguală
bucală
Depresiunea buco-faringeană a embrionului reprezintă:
primordiul cavităţii bucale
pungă oarbă
primordiul cavităţii nazale
invaginaţie a ectodermului
invaginaţie a entodermului
Din primul arc faringian se dezvoltă:
primordiul mandibulei
osul hioid
primordiul maxilei
cartilajul tiroidian
cartilajul cricoidian
Din arcul doi faringian se dezvoltă:
Arcul trei faringian dă naştere:
primordiului mandibulei
osului hioid
primordiului maxilei
cartilajului tiroidian
cartilajului cricoidian
Din perechea I de pungi faringiene se dezvoltă:
cavitatea urechii medii
trompele lui Eustahii
amigdalele palatine
glandele paratiroide
timusul
Din perechea II de pungi faringiene se dezvoltă:
Din perechea III de pungi faringiene se dezvoltă:
Din perechea IV de pungi faringiene se dezvoltă:
Mugurii nazali mediani participă la formarea:
maxilei
buzei superioare
cavităţii nazale
buzei inferioare
mandibulei
Mugurii mandibulari constitue primordiul:
Pulpa dentară:
reprezintă ţesutul moale al dintelui
conţine substanţa fundamentală
reprezintă ţesutul dur al dintelui
conţine fibre reticulare
conţine fibre colagene
comunică prin apexul radicular cu ţesutul conjunctiv peridentar
conţine fibre de colagen
conţine fibre elastice
este lipsită de vase sanguine
conţine celulele ţesutului conjunctiv
Selectaţi celulele din pulpa dentară:
fibrocite izolate, fibroblaste
fibrocite aglomerate, celule Hohl
odontoblaste aşezate într-un singur strat
monocite
limfocite T şi macrofage
Zona Weil din pulpa dentară reprezintă:
o zonă intens celularizată
o zonă slab celularizată
o zonă granulară
fibrele Sharpey
corpurile odontoblastelor
În pulpa dentară deosebim următoarele zone:
germinativă
miezul pulpei
odontoblastică
acelulară (Weil)
bogat celulară
Miezul pulpei dentare conţine:
număr redus de celule
fibre nervoase şi vase sanguine
odontoblaste
celule Hohl
miocite
Periodontul este format din:
ligamentele alveolo-dentare
spaţiul dintre dinte şi gingie
crestele alveolare
osul alveolar
parodonţiul
Cementul:
este mai dur ca dentina
conţine 50-55% substanţe organice
45-50% substanţe anorganice
mai puţin dur ca dentina
mai dur ca smalţul
Parodonţiul este alcătuit din:
cement
os alveolar
smalţ
gingie
Ligamentul parodontal este constituit din:
ţesut conjunctiv lax
ţesut reticular
ţesut conjunctiv dens ordonat
ţesut conjunctiv dens neordonat
ţesut adipos
Selectaţi fibrele ligamentului parodontal:
fibre de colagen tip I
fibre de colagen tip III
fibre de reticulină
fibre elastice
fibre musculare striate
Selectaţi grupurile ligamentului parodontal:
dentoalveolar
amelodentinal
amelocemental
gingival
alveolar
Epiteliul gingival este:
pluristratificat pavimentos cornificat
pluristratificat pavimentos necornificat
stratificat de tranziţie
unistratificat anizomorf
unistratificat prismatic
Osul alveolar:
este parte integrantă a organului dentar
apare şi dispare odată cu dintele
este alcătuit din 2 lame de os compact
conţine numai cementocite
nu conţine măduvă hematogenă
Cementul se formează din:
stratul extern a sacului dentar
stratul intern a sacului dentar
pulpa dentară
periodont
Selectaţi funcţiile pulpei dentare:
formativă
protectivă
reparativă
de susţinere
trofică
