CS. Structural neuronul include:
Dendrite
Corp celular
Organite celulare specifice
Axon
Toate de mai sus
Tubul neural, închizându-se la extremitatea sa rostrală în plan median formează:
Comisura anterioară
Gyri orbitales
Gyrus frontalis superior
Lamina terminalis
Sulcus hypothalamicus
Teaca Henle are următoarele particularităţi, CU O EXCEPŢIE:
Însoţeşte ramificațiile axonice până la terminaţiile lor
Este formată din fibre de colagen şi reticulină
Este continuă
Are rol esenţial în transmiterea influxului nervos
Are rol nutritiv şi de protecţie
Axonul are următoarele caractere, CU O EXCEPŢIE
Prezintă axoplasmă
Conţine neurofibrile
Conduce impulsul nervos centripet
Este delimitat de axolemă
Prezintă la extremitatea distală butoni terminali
Neuronul are următoarele caractere, CU O EXCEPŢIE:
Poate avea formă stelată, piramidală
Este unitatea morfofuncţională a sistemului nervos
Poate avea mai multe prelungiri
Se găseşte numai în interiorul nevraxului
Generează şi conduce impulsurile nervoase
Teaca de mielină are următoarele caractere, CU O EXCEPŢIE
Este formată de celulele neurogliei
Izolează fibra nervoasă de fibrele învecinate
Asigură nutriţia cilindraxului
Este caracteristică fibrelor cu viteză mare de conducere
Limita dintre medula spinală şi encefal se află la nivelul:
Coliculilor superiori ai lamei cvadrigemene
Lamelei terminale
Marginii inferioare a orificiului occipital mare
Orificiului vertebral CI
Punții Varolio
Limita inferioară a medulei spinale se află la nivelul vertebrelor
CVII – CVIII
TXII – LI
LI – LII
LV – SI
SIV – SV
Rădăcinile posterioare ale nervilor spinali sunt formate de:
Dendritele celulelor cornului posterior
Dendritele neuronilor ganglionilor spinali
Axonii neuronilor pseudounipolari
Fibrele cordoanelor posterioare
Prelungirile neuronilor motori
Rădăcina anterioară a nervului spinal iese din măduvă prin:
Fisura mediană anterioară
Şanţurile laterale
Şanţul median posterior
Şanţul lateral anterior
Şanţul lateral posterior
Coarnele laterale ale substanţei medulare cenuşii sunt mai pronunţate în părțile:
Cervicală şi toracică
Cervicală şi lombară
Toracică şi lombară
Toracică şi sacrată
Cervicală şi sacrată
Corpii neuronilor somatomotori medulari se găsesc în
Coarnele laterale
Coarnele posterioare
Comisura cenuşie
Coarnele anterioare
Substanța reticulară medulară
Corpul neuronilor somatosenzitivi medulari se găseşte în
Cordonul posterior
Cele 31 perechi de nervi spinali sunt grupate astfel
8 cervicali, 10 toracali, 5 lombari, 5 sacraţi, 1 coccigian
12 cervicali, 8 toracali, 5 lombari, 5 sacraţi, 1 coccigian
8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacraţi, 1 coccigian
8 cervicali, 12 toracali, 4 lombari, 5 sacraţi, 1 coccigian
8 cervicali, 12 toracali, 4 lombari, 4 sacraţi, 1 coccigian
Ganglionii spinali sunt situaţi:
În cornul medular posterior
Pe rădăcina posterioară a nervului spinal
Pe rădăcina anterioară a nervului spinal
În substanţa albă a măduvei
Pe trunchiul nervului spinal
Rădăcina anterioară a nervului spinal conţine:
Dendritele şi axonii neuronilor din ganglionul spinal
Axonii neuronilor somatomotori medulari
Axonii neuronilor visceromotori medulari
Axonii neuronilor somatomotori şi visceromotori medulari
Axonii neuronilor vegetativi medulari
La om ramurile nervilor spinali se distribuie metameric la nivelul:
Toracelui şi abdomenului
Abdomenului
Toracelui
Membrului inferior
Membrului superior
Fundul de sac dural se termină la nivelul vertebrelor:
T12
L1
L2
S2
Vârful coccisului
Segmentele medulare sacrale pot fi lezate în fractura vertebrei:
L3
L5
S1 – S2
Nici una de mai sus
Rădăcinile anterioare ale nervilor spinali se formează din:
Axonii celulelor nervoase ale ganglionilor spinali
Dendritele neuronilor pseudounipolari
Axonii motoneuronilor coarnelor anterioare
Fibrele cordoanelor anterioare
Fibrele nervoase amielinice
Nervul spinal se formează din rădăcinile:
Anterioare și laterale
Laterale și mediale
Anterioară şi posterioară
Posterioare și superioare
Vegetative și somatice
Substanța albă a măduvei spinării este organizată sub aspect de:
Cordoane de fibre nervoase
Ganglioni nervoși
Plexuri nervoase
Conglomerate de neuroni
Nuclei motori si senzitivi
Substanța albă a medulei spinale formează:
Cordoane ventrale, laterale și dorsale
Nuclei ventrali
Coloane laterale
Nuclei senzitivi
Coloane ventrale si dorsale
Substanța cenușie a măduvei spinării este constituită din:
Axonii și dendritele celulelor nervoase
Corpurile celulelor nervoase
Plexuri vasculare
Substanța cenușie a coarnelor anterioare formează nuclei:
Senzitivi
Motori
Vegetativi
Visceromotori
Parasimpatici
Septul median al medulei spinale se află în:
Șanțul ventrolateral
Șanțul dorsolateral
Șanțul median dorsal
Șanțul terminal
Segmentul cervical al măduvei spinării se interpune între vertebrele:
C1- C12
C1 – C9
C1 – C8
C1 – C7
C1 – C6
Ligamentul denticulat reprezintă o extensiune a:
Durei
Arahnoidei
Piei
Ligamentului coccigean
A + D
Plexurile venoase vertebrale interne ocupă:
Spaţiul subdural
Spaţiul subarahnoidian
Spaţiul subpial
Spaţiul epidural
Gaura transversală
Dura mater a măduvei spinării:
Este ataşată la marginile foramen magnum
Se extinde de-a lungul canalului vertebral nu mai jos de nivelul vertebrei sacrate I
Înveleşte rădăcinile nervilor spinali
Pătrunde în fisura mediană anterioară a măduvei spinării
Este înconjurată din exterior de lichidul cerebrospinal din spaţiul epidural
Măduva spinării se întinde între vertebrele:
C2-L2
C1-L4
Co I - Co2
C2-S1
C1-L2
Coada de cal este formată din rădăcinile nervilor:
Toracici şi filum terminale
Toracici, lombari şi filum terminale
Toracici, lombari şi sacrali
Lombari, sacrali şi filum terminale
Toracici, sacrali şi filum terminale
Medula spinală superior continuă cu:
Cerebelul
Bulbul rahidian
Puntea Varolio
Pedunculii cerebrali
Mezencefalul
Medula spinală se termină în partea inferioară cu:
Lamela terminală
Coada de cal
Filamentul terminal
Conul medular
Striațiile medulare
Căile medulare ascendente specifice conţin:
Doi neuroni
Cinci neuroni
Trei neuroni
Patru neuroni
Toate false
Prin cordonul medular ventral trec căile, EXCEPTÂND
Tr. spinotalamic ventral
Tr. spinocerebelos ventral
Tr. corticospinal ventral
Tr. tectospinal
Fibrele reticulospinale
Formaţia reticulară medulară este localizată în:
Vecinătatea substanţei cenuşii
Între cornul posterior şi cel anterior, în substanța albă
Cornul anterior
Canalul central
În cordonul medular dorsal se găsesc fasciculele:
Rubrospinal
Spinocerebeloase
Corticospinale
Spinobulbare
Spinorubrale
Sunt situați în bulb nucleii, CU EXCEPŢIA:
Ambiguu
Dorsal al nervului X
Gracilis
Salivator inferior
Interpus
Nucleul motor al unuia din următorii nervi cranieni se află în bulb:
VI
IX
VII
V
III
Nucleul senzitiv al unuia din următorii nervi cranieni se află în bulb:
XI
XII
Striaţiile acustice reprezintă axonii neuronilor situaţi în:
Nucleul cohlear dorsal
Nucleul cohlear ventral
Corpul geniculat medial
Corpul geniculat lateral
Cortexul temporal
Puntea face parte din:
Prosencephalon
Myelencephalon
Metencephalon
Mesencephalon
Nucleul motor al unuia din următorii nervi cranieni se află în punte:
X
Nucleii senzitivi ai unuia din următorii nervi cranieni se află numai în punte:
VIII
Axonii neuronilor din nucleul ambiguu inervează muşchii:
Limbi
Extrinseci ai globului ocular
Laringelui
Pavilionului urechii
Masticatori
În nucleul ambiguu au originea fibrele motorii ale nervilor:
V, VI, VII
III, VI, VII
O, IX, X
IX, X, XI
V, VII, IX
Care dintre următorii nuclei nu ţine de rombencefal?
Nucleus fastigii
Nucleus gracilis
Nucleul olivar inferior
Nucleii nervului vag
Nucleul oculomotor accesoriu
Care dintre nervii cranieni apare din encefal între piramidă şi olivă?
Trigemen
Accesor
Hipoglos
Glosofaringian
În punte se află următorii nuclei, EXCEPTÂND nucleul:
Motor al nervului VI
Senzitivi ai nervului VIII
Senzitiv al nervului V
Salivator superior
Cerebelul este situat:
În etajul superior al cutiei craniene, înaintea trunchiului cerebral
În etajul mediu al cutiei craniene, înaintea trunchiului cerebral
În etajul inferior al cutiei craniene, înaintea trunchiului cerebral
În etajul inferior al cutiei craniene, înapoia trunchiului cerebral
În etajul superior al cutiei craniene, înapoia trunchiului cerebral
Cerebelul este alcătuit din:
O parte anterioară – paleocerebel, una posterioară – neocerebel, unite prin cea mijlocie –arhicerebel
O parte anterioară – neocerebel, una posterioară – paleocerebel, unite printr-o parte mijlocie – arhicerebel
O parte anterioară şi una posterioară – emisfere cerebeloase – unite printr-o parte mijlocie – vermis
Două părţi laterale – emisfere cerebeloase, unite printr-o parte mediană – lobulul floculo-nodular
Trunchi și emisfere
Lobul floculonodular aparţine:
Vermisului
Emisferelor cerebeloase
Paleocerebelului
Neocerebelului
Arhicerebelului
Cerebelul este legat de trunchiul cerebral prin:
Trei perechi de pedunculi cerebrali care îl leagă de bulb, punte şi mezencefal
Fibre eferente şi aferente grupate în trei perechi de pedunculi cerebrali
Trei perechi de pedunculi cerebeloşi formaţi din trei straturi celulare dintre care cel mai important este cel mijlociu al celulelor Purkinje
Trei perechi de pedunculi cerebeloşi formaţi din substanţa cenuşie la suprafaţă şi albă în interior
Cele trei perechi de pedunculi cerebeloşi alcătuiţi din fibre aferente şi eferente îl leagă de bulb, punte şi mezencefal
Cerebelul este legat de bulb prin:
Fibre aferente
Fibre eferente
Pedunculii cerebeloşi mijlocii
Pedunculii cerebeloşi inferiori
Pedunculii cerebeloşi superiori
Cerebelul este alcătuit din substanţa cenuşie şi substanţa albă dispuse astfel:
Substanţa albă la suprafaţă-scoarţa cerebeloasă, substanţa cenuşie la interior-nucleii cerebeloşi
Substanţa cenuşie la suprafaţă-scoarţa cerebeloasă şi substanţa albă la interior-nucleii cerebeloşi
Substanţa cenuşie la suprafaţă-scoarţa cerebeloasă şi la interior-nucleii cerebeloşi cu substanţa albă
Substanţa albă la periferie-scoarţa cerebeloasă şi la interior-nucleii cerebeloşi, substanţa cenuşie la interior între scoarţă şi nuclei
Trei straturi alternative, cel mai important fiind cel mijlociu, al celulelor Purkinje
Scoarţa cerebeloasă este alcătuită din:
Fibre cu origine corticală
Stratul celulelor Purkinje
Fibre cu origine medulară
Trei straturi celulare
Fibre comisurale
Fibrele de asociaţie ale cerebelului fac legătura între:
Cerebel şi măduvă
Cerebel şi trunchiul cerebral
Cerebel şi talamus
Cerebel şi scoarţa cerebrală
Cortexul cerebelos al foliilor vecine
Cerebelul primeşte în special aferenţe:
Tactile
Interoceptive
Proprioceptive
Toate tipurile de sensibilitate
Termice şi doloroase
De la cerebel pornesc eferenţe spre:
Epitalamus
Oliva inferioară
Hipotalamus
Globul palid
Cerebelul se unește cu segmentele adiacente ale encefalului prin:
Pedunculii cerebeloși
Emisferele cerebeloase
Vermisul cerebelului
Capsula internă
Pedunculii cerebeloși superiori leagă cerebelul cu:
Diencefalul
Mielencefalul
Prozencefalul
Puntea
Pedunculii cerebeloși inferiori leagă cerebelul cu:
Medula spinală
Emisferele cerebrale
De la medial spre lateral pedunculii cerebeloşi sunt situaţi în ordinea următoare:
Mediu – superior – inferior
Inferior – mediu – superior
Superior – inferior – mediu
Mediu – inferior – superior
Superior – mediu – inferior
Cerebelul trimite eferenţe la următoarele formaţiuni, EXCEPTÂND
Talamusul
Nucleul roşu
Tuberul cenușiu
Formaţia reticulată
Nucleii vestibulari
În pedunculii cerebeloşi superiori se găsesc următoarele căi, EXCEPTÂND:
Tractul spinocerebelos ventral
Tractul spinocerebelos dorsal
Fibrele cerebelorubrale
Fibrele cerebelotalamice
Fibrele cerebeloreticulare
Cerebelul include următorii lobi:
Câte 2 laterali de fiecare parte (anterior-paleocerebel, posterior-neocerebel) uniţi printr-o porţiune mediană-vermis
2 laterali-emisfere cerebeloase, uniţi cu o formaţiune mediană-lobul floculonodular
Anterior-paleocerebel, posterior-neocerebel şi lobul floculonodular-arhicerebel
Câte 2 laterali de fiecare parte (cei anteriori formând paleocerebelul, cei posteriori-neocerebelul), uniţi prin vermis şi lobul floculo-nodular
Anterior-paleocerebel, mijlociu-vermis, superior-lobul floculonodular
Ventriculul cerebral IV prezintă cavitatea:
Prozencefalului
Mezencefalului
Rombencefalului
Diencefalului
Emisferelor cerebrale
Ventriculul IV al encefalului comunică cu ventriculul III prin:
Apertura mediană
Aperturile laterale
Apeductul creierului
Orificiile interventriculare
Din ventriculul IV LCR trece în spaţiul subarahnoidian prin:
Apeductul Sylvius
Orificiul Magendie
Orificiile Monro
Plexurile coroide ale ventriculului IV
Nimic din cele menţionate
Apeductul Sylvius face legătura între:
Ventriculul IV şi canalul ependimar
Ventriculul IV şi spaţiul subarahnoidian
Ventriculele laterale şi ventriculul III
Ventriculele III şi IV
Ambele ventricule laterale
Nucleii tractului solitar sunt comuni pentru nervii:
V - VI - VII
VII - VIII - IX
VII - IX - X
IX - X - XI
X - XI – XII
Stâlpul cerebral conţine:
Lemniscul medial
Fibre frontopontine
Tracturile spinotalamice
Lemniscul lateral
Fasciculul rubrospinal
Nucleul ambiguu aparține nervilor cranieni:
III - IV
VII - IX
IX – X
IX – XII
X - XI
Care dintre următorii nuclei nu ţin de rombencefal?
Tectul mezencefalului este reprezentat de:
Corpii geniculaţi laterali
Coliculii superiori
Lama cvadrigemenă
Tuberculii mamilari
Coliculii inferiori
Nucleul motor al unuia din următorii nervi cranieni se află în mezencefal:
Nucleul senzitiv al unuia din următorii nervi cranieni se află în mezencefal:
Următoarele perechi de nervi cranieni aparţin trunchiului cerebral,CU EXCEPŢIA:
IV
I
Care din structurile următoare nu sunt localizate în pedunculii cerebrali?
Nucleul oculomotor
Substantia nigra
Tegmentum
Diencefalul este situat:
Deasupra cerebelului şi sub emisferele cerebrale
Deasupra trunchiului cerebral şi sub cerebel
În continuarea trunchiului cerebral şi sub emisferele cerebrale
Deasupra măduvei spinării şi sub emisferele cerebrale
Sub emisferele cerebrale şi înaintea trunchiului cerebral