CM.Examenul primar cuprinde următoarele etape:
a. Evaluarea locului incidentului
b. EXAMENUL PRIMAR
c. Evaluarea concentrată
d. EXAMENUL SECUNDAR
e. EVALUAREA CONTINUĂ
CS.Algoritmul examenului primar constă din:
a. A, B, C, D, E;
b. A, B, C;
c. RCR;
d. defibrilare;
e examenul secundar.
CS.Punctul D al examenului primar semnifică:
a. examenul minineurologic;
b. administrarea medicamentelor
c. deschiderea căilor aeriene
e. dezbrăcarea pacientului
CS.Punctul E al examenului primar cuprinde:
a. Examenul minineurologic.
b. Verificarea permeabilității căilor respiratorii
c. Verificarea respirației
d. Dezbrăcarea completă a bolnavului şi asigurarea protecţiei termice
e. Evaluarea circulaței sangvine.
CM.După tipul vasului lezat hemoragia se clasifică în:
a. hemoragie arterială
b. hemoragie venoasă
c. hemoragie masivă
d. hemoragie capilară
e hemoragie intracerebrală
CS.Hemostaza trebuie să fie asigurată
a. în timpul examenului primar punctul A;
b. examenul primar punctul C;
c. examenul primar punctul D;
d. examenul primar, punctul B;
e. în timpul examenului secundar.
CS. Imobilizarea fracturilor trebuie să fie asigurată în:
CM. Care din hemomragii poate fi considerată exteriorizată?
a. hemoragia in cavitatea peritoneală
b. hemoragia dintr-o plagă
c. hemoragia nazală
d. metroragia
e. melena
a. hemoptizia
b. hematuria
c. hemartroza
d. hematemeză
e. hemoragie din plagă taiată.
CM. Care sunt tehnicile de hemostază provizorie?
a. pansament compresiv
b. compresiune digitală
c. garou
d. fixarea unei atele
e. amplasarea suturii vasculare pe vasul lezat.
CM. Indicația absolută pentru aplicarea garoului sunt:
a. Amputare unimomentană a unei extremități
b. Lezarea arterei de calibrul mare.
c. lezarea venelor antebrațului
e. hemoragie din aorta abdominală în cavitatea peritoneală
CM. Prin conştienţă înţelegem:
a. păstrarea stării de veghe care permite orientarea unei persoane asupra propriei identităţi, asupra locului şi a timpului în care se află.
b. cunoștințele acumulate pe parcursul existenței;
c. păstrarea clarităţii minţii prin care o persoană este orientată auto şi alopsihic;
d. starea de ebrietate
e.sociabilitatea unei persoane.
CS. Lipotimia reprezintă:
a. pierderea reversibilă a conştienţei de scurtă durată (secunde, minute), cu deficit de tonus postural, dar cu menţinerea funcţiilor vitale şi memoria parţială a evenimentelor (îşi aminteşte parţial ce s-a întîmplat în timpul episodului).
b. Este o pierdere de conştienţă cu scăderea tonusului postural (cădere) şi tulburarea semnelor vitale, urmată de revenirea spontană la normal în afara oricărui tratament.
c. o criză tonico clonică.
d. bolnavul inconştient nu răspunde la stimuli oricât de intenşi, actele reflexe sunt absente.
e. bolnavul este inconştient, nu poate fi trezit, dar răspunde prin mişcări involuntare, retragere a membrului la stimuli dureroşi şi unele acte reflexe sunt prezente
CS. Sincopa este:
b. Este o pierdere de conştienţă cu scăderea tonusului postural şi tulburarea semnelor vitale, urmată de revenirea spontană la normal în afara oricărui tratament.
e. bolnavul este inconştient, nu poate fi trezit, dar răspunde prin mişcări involuntare, retragere a membrului la stimuli dureroşi şi unele acte reflexe sunt prezente.
CS. Convulsiile reprezintă o:
CS. Coma superficiala este o :
d. stare de inconştiință nu răspunde la stimuli oricât de intenşi, actele reflexe sunt absente.
e. stare de inconştiență, pacientul nu poate fi trezit, dar răspunde prin mişcări involuntare, retragere a membrului la stimuli dureroşi şi unele acte reflexe sunt prezente.
CS. Coma profundă este o:
CS. Criza de isterie este:
b. stare de inconştiință nu răspunde la stimuli oricât de intenşi, actele reflexe sunt absente.
c. un leşin “demonstrativ”, în circumstanţe conflictuale, întotdeauna cu martori.
d. stare de inconştiență, pacientul nu poate fi trezit, dar răspunde prin mişcări involuntare, retragere a membrului la stimuli dureroşi şi unele acte reflexe sunt prezente.
e. Este o pierdere de conştienţă cu scăderea tonusului postural şi tulburarea semnelor vitale, urmată de revenirea spontană la normal în afara oricărui tratament.
CS. Insolația este:
a. Este o stare care poate pune viaţa în pericol şi care apare dacă organismul se supraîncălzeşte şi nu poate să-şi scadă temperatura.
b. pierderea reversibilă a conştienţei de scurtă durată (secunde, minute), cu deficit de tonus postural, dar cu menţinerea funcţiilor vitale şi memoria parţială a evenimentelor (îşi aminteşte parţial ce s-a întîmplat în timpul episodului).
c. stare de inconştiință nu răspunde la stimuli oricât de intenşi, actele reflexe sunt absente.
d. un leşin “demonstrativ”, în circumstanţe conflictuale, întotdeauna cu martori.
CS. Hipotensiunea arterială (șoc) este:
a. un sindrom clinic caracterizat prin scaderea valorilor tensionale sub 100 mm Hg pentru TA sistolică şi sub 60 mm Hg pentru TA diastolica
b. un leşin “demonstrativ”, în circumstanţe conflictuale, întotdeauna cu martori.
c. pierderea reversibilă a conştienţei de scurtă durată (secunde, minute), cu deficit de tonus postural, dar cu menţinerea funcţiilor vitale şi memoria parţială a evenimentelor (îşi aminteşte parţial ce s-a întîmplat în timpul episodului).
d. un sindrom clinic, caracterizat prin majorarea bruscă a valorilor TA diastolice şi/sau a TA sistolice peste valorile normale.
e. semn iminent al morții biologice.
CM. Manifestările clinice ale hipotensiunii arteriale sunt:
a. Fatigabilitate
b. Dispnee
c. Ameţeli
d. Greaţă
e.Dureri cu iradiere în membrul superior stâng
a. Greaţă
b. Vomă
c. Durerea precordială
d. Palpitaţii
e. Indispoziție
CS. Urgenţă hipertensivă (criză hipertensivă) reprezintă:
a. un sindrom clinic, caracterizat prin majorarea bruscă a valorilor TA diastolice şi/sau a TA sistolice peste valorile normale.
b. un sindrom clinic caracterizat prin scaderea valorilor tensionale sub 100 mm Hg pentru TA sistolică şi sub 60 mm Hg pentru TA diastolica
c. un leşin ,,demonstrativ”, în circumstanţe conflictuale, întotdeauna cu martori.
d. pierderea reversibilă a conştienţei de scurtă durată (secunde, minute), cu deficit de tonus postural, dar cu menţinerea funcţiilor vitale şi memoria parţială a evenimentelor (îşi aminteşte parţial ce s-a întîmplat în timpul episodului).
e. o urgență psihiatrică majoră.
CS. Tegumentele reci şi umede survin în:
a. abuz de droguri;
b. perfuzia nu este adecvată şi fluxul de sânge către tegumente este redusă, și pot surveni în unele urgenţe legate de acţiunea temperaturii ambiante şi șoc;
c. pot surveni în febră şi în urgenţele la temperaturi înalte
d. abuz de alcool;
e. insolație.
CS. Tegumentele fierbinţi şi uscate :
a. în febră şi în urgenţele la temperaturi înalte;
c. abuz de alcool;
d. în hipotermie;
e. abuz de etnobotanice.
CS. În normă mucoasele sunt:
a. Roze și umede
b. Cianotice
c. Pale
d. Uscate
e. Hiperemiate (roșii)
CM. Semne precoce de resuscitare cardiorespiratorie eficientă sunt:
a. Apariția lacrimației
b. Dispnea
c. Apariția erupțiilor pe tegumente
d. Apariția pulsului
e. Apariția respirației
CM. Resuscitarea cardiorespiratorire se efectuază:
a. Până la aparaiția semnelor vitale
b. Tegumentele devin roze;
c. 30 de minute
d. 2 minute
e. Pina sosește ambulanța
CM.Resuscitarea cardiorespiratorire se efectuază:
a. Până sosesc salvatorii
b. 1 minută
c. Până la apariția semnelor vitale
d. La pacientul decedat
e. Până se epuizează salvatorul
CS. Resuscitarea cardio-respiratorie se efectuează:
a. Dacă victima are puls și respiră , dar este inconștientă
b. Dacă victima are puls , respiră și este conștientă
c. Dacă victima este inconștientă, fără puls , respirație, sclera, cornea sunt lucioase.
d. Dacă victima este inconștientă, fără puls, respirație, sclera, cornea sunt opace (uscate)
e. Dacă victima este inconștientă, fără respirație, cu leziuni incompatibile cu viața.
