Argumentele în favoarea diagnosticului de constricţie de mandibulă pot fi:
Limitarea doar a muşcărilor de deschidere şi mai puţin ale celor de lateralitate şi propulsie
Decelarea în antecedentele patologice a unor afecţiuni ce putea să genereze sechele priarticulare şi cutaneomucoase
Lipsa modificărilor radiologice la nivelul articulaţiei temporo-mandibulare
Posibilitatea lărgirii gurii prin metode mecanice
Nici unul din aceste argumente
Care este cea mai gravă complicaţie posibilă a artritei temporo-mandibulare:
Fistulizarea la tegument
Extinderea supuraţiei la mastoidă
Septicemia
Constricţia de mandibulă
Anchiloza temporo-mandibulară
Care dintre artritele specifice nu prezintă ca complicaţie, anchiloza temporomandibulară:
Gonococice
Tuberculoase
Actinomicotice
Luetice
Streptococice
Modificările anatomo-patologice în artrita actinomicotică interesează în special:
Ligamentele periarticulare
Canalul mandibular
Capsula articulară
Cavitatea glenoidă
Meniscul
Care dintre următoarele semne clinice se întâlnesc în constricţia de mandibulă:
Debut brusc posttraumatic
Limitarea mişcărilor mandibulare mai ales cele de lateralitate, de propulsie
Mandibula are tendinţă la deviere laterală în partea leziunii
Mişcările condililor au amplitudine redusă
Mişcarea de deschidere a gurii este dedublată
Care sunt simptomele unei artrite acute nespecifice:
Devierea mentonului
Dureri spontane, pulsatile, iradiante din zona afectată
Tumefacţia şi congestia preauriculară
Mişcări mandibulare reduse, uneori imposibile
Toate acestea
Diagnosticul diferenţial al artritelor acute nespecifice se face cu:
Furunculul pretragian
Otomastoidita
Limfadenită pretragiană
Constricţia de mandibul
Adenită subangulomandibulară
Ce elemente anatomice sunt interesate în faza de artrită temporo-mandibulară subacută:
Capsula artricular
Ligamentele articulare
Meniscul articular
Condilul mandibular
În artrita actinomicotică, modificările patologice interesează în special:
Cartilajul articular
Ligamentele
Osul
În etiopatogenia artritelor cronice sunt incriminaţi următorii factori:
Luxaţiile recidivante
Traumatismele deschise ale ATM
Pătrunderea de germeni patogeni în cavitatea articulară
Microtraumatisme repetate prin dezechilibrul ocluzo-articular
Fracturi intraarticulare de condil
Triada simptomatică a artritelor cronice cuprinde:
Durerea
Cracmente
Tulburări mecanice articulare
Limitarea mişcărilor mandibulare
Semne de inflamaţie acută
Diagnosticul diferenţial al unei artrite cronice îl faceţi cu:
Artrite din cursul reumatismului poliarticular acut
Artrite cronice gonococice
Supuraţii ale lojii parotidiene
Luxaţia unilaterală anterioară
Nici una dintre acestea
Care este cea mai frecventă cauză a constricţiei de mandibulă:
Supuraţii periosoase
Cauze articulare şi periarticulare
Cicatrici cutaneomucoase
Tumori ale regiunii faciale
Cicatrici în masa muşchilor mobilizatori ai mandibulei
Constricţia de mandibulă de cauză musculară, poate aparea după:
Hipertonia muşchilor ridicători
Supuraţii periarticulare
Scleroza muşchilor ridicători
Traumatisme articulare
Fistulizarea abcesului genian
În artrita cronică temporo-mandibulară:
Apar stadii avansate, necroze ale capetelor osoase cu reacţii de resorbţie şi proliferare în cioc de clarinet, vizibile radiologic
Mişcările mandibulei sunt complet imposibile
Mişcările mandibulei sunt însoţite de cracmente
Condilul mandibular perforează peretele anterior al conductului auditiv extern
Se înregistrează otoragia nocturnă
Anchiloza temporo-mandibulară este posibilă la următoarele forme de luxaţii:
Luxaţie posterioară cu fractură
Luxaţie anterioară bilaterală
Luxaţie recidivantă
Luxaţie anterioară unilaterală
În toate aceste cazuri
Care sunt cele mai frecvente cauze ale anchilozei temporo-mandibulare:
Supuraţii oto-mastoidiene
Fracturile intraarticulare ale condilului
Parotiditele acute supurate
Fracturi ale ramului, vicios consolidate
Luxaţii anterioare ale ATM
Leziunile traumatice care pot duce la anchiloză temporo-mandibulară sunt:
Fracturile apofizei coronoide
Fracturile cavităţii glenoide
Leziuni osoase şi leziuni ale meniscului prin traumatism obstretical
Fracturi ale osului temporal
Din punct de vedere al localizării, anchilozele temporo-mandibulare parţiale pot fi:
Anterioare
Laterale
Mediale
Compacte
Posterioare
Depărtătorul de tip Heister se foloseşte pentru mecanoterapie în următoarele situaţii:
Constricţie de mandibulă
După consolidarea fracturilor de arc mentonier
Nu se foloseşte pentru mecanoterapie
Ce tratament efectuaţi în contuziile ATM:
Mecanoterapie activă
Gutiere de înălţare a ocluziei
Blocaj rigid intermaxilar
Antibioterapie
Infiltraţii periarticulare cu corticosteroizi
Care credeţi că sunt cauzele care au stat la baza producerii constricţiei unilaterale a mandibulei:
Fractura ramului vertical, vicios consolidată
Hipertonia musculaturii ridicătoare a mandibulei
Traumatism periarticular
Corpi străini intramusculari
Bride scleroase, retractile, maseterine, posttraumatice
Ce soluţii terapeutice consideraţi necesare în cazul constricţiei de mandibulă cauzată de o cicatrice retractilă, în regiunea pretragiană dreaptă şi una în regiunea maseterină:
Mecanoterapie şi enzimoterapie
Condilectomia
Secţiunea bridelor şi acoperirea suprafeţelor sângerânde cu grefe libere
Meniscotomia
Secţionarea inserţiei muşchiului temporal de pe apofiza coronoidă
Printre cauzele anchilozei temporo-mandibulare sunt:
Dezechilibrul ocluzo-articular
Plăgile articulaţiei temporo-mandibulare
Loviturile pe menton
Traumatismul obstetrica
Chistul sebaceu supurat
Otomastoidita supurată
Periconarita supurată
Scarlatina
Artrita gonococică
Printre formele clinice ale anchilozei temporo-mandibulare sunt:
Anchiloza intermediară
Anchiloza anterioară
Anchiloza posterioară
Anchiloza totală
Anchiloza retroariculară
Printre simptomele anchilozei temporo-mandibulare bilaterale figurează:
Relieful mentonier şters
Cracmentele articulare
Absenţele mişcării mandibulei
Perforarea conductului auditiv extern
Adenopatia loco-regională
Printre cauzele constricţiei de mandibulă figurează:
Fractura ramului ascendent mandibular
Infecţiile acute mandibulare
Intoxicaţiile cu stricnină
Scleroza muşchilor ridicători ai mandibulei
Laxitatea articulară temporo-mandibulară
Pentru tratamentul constricţiei de mandibulă se utilizează:
Artrotomia
Injecţii sclerozante intraarticulare
Mecanoterapia
Enzimoterapia
Osteotomia
Constricţia de mandibulă:
Reprezintă pierderea raporturilor normale între suprafeţele articulare, cu ieşirea condilului din cavitatea glenoidă
În stadii avansate apar necroze ale capetelor osoase, cu reacţii de resorbţie şi de proliferare în cioc de clarinet, leziuni vizibile şi radiologic
Este limitarea permanentă, totală sau parţială a mişcărilor mandibulei
Dintre simptoamele clinice face parte şi cracmentul
Metodele nesângerânde, conservatoare de tratament urmăresc asuplizarea ţesuturilor cicatriceale şi mobilizarea mandibulei
Consolidarea fracturilor complexului zigomatico-maxilar fără deplasare sau corect reduse se produc în:
5-12 zile
15-20 zile
25-30 zile
30-35 zile
8-10 zile
Anestezia regiunii zigomatice apare în:
Fracturi ale podelei orbitei
Fracturi ale peretelui anterior al sinusului maxilar
Fracturi ale arcadei temporo-zigomatice
Fracturi de tip blowout
Fracturi fronto-zigomatice
Simptomele fracturilor complexului orbito-zigomatic pot fi:
Consolidări vicioase
Diplopie
Asimetrii faciale
Blocajele mandibulei
Tulburări de sensibilitate
Diagnosticul unei fracturi orbito-zigomatice se stabileşte pe:
Semnele clinice
Examenul radiologic
Tulburări funcţionale
Prezenţa şi a altor leziuni osoase
Care din simptomele enumerate mai jos nu se întâlneşte la fracturile de tip posterior (arcada zigomatică):
Deformaţia feţei
Dureri
Blocajul mandibulei
Modificări de ocluzie
La palpare se percepe o prăbuşire în formă de treaptă sau unghi ascuţit
Pentru ce este necesar şi examenul radiologic în fracturile osului malar şi arcadei zigomatice:
Pentru determinarea prezenţei fracturii
Pentru precizarea diagnosticului
Localizarea fracturii
Dislocaţia fragmentului
Fracturile anterioare ale complexului zigomatico-maxilar interesează următoarele elemente anatomice:
Osul maxilar
Peretele infero-extern al orbitei
Peretele sinusului maxilar
Osul malar
Osul frontal
Care sunt simptomele caracteristice pentru fracturile posterioare temporozigomatice:
Epistaxis
Blocarea mişcărilor mandibulare
Diplopia
Înfundarea osului malar
Hemoragii nazale
Fracturile anterioare pot fi:
Simple fisuri
Fracturi multiple cu fragmente mici
Fracturi cu deplasări “în treaptă”
Fracturi multiple ale arcadei
Fractura osului malar şi a maxilei
Placa osului malar poate să se deplaseze:
Înapoi şi înăuntru
Rotindu-se în jurul axei sale
Poate fi basculată înăuntru şi lateral
În afară şi în sus
Se poate roti
Fractura tip “V” a arcadei temporo-zigomatice se caracterizează prin:
O linie de fractură
Două linii de fractură
Trei linii de fractură
Este o fractură cominutivă
Nici una din acestea
Ce factori răspund la fracturile arcadei zigomatice şi osului malar:
Poziţia şi proeminenţa lo
Forma arcuită
Rezistenţa redusă a osului şi arcadei zigomatice
Stratul de ţesut adipos foarte redus sau chiar absent
Nici un enunţ nu este corect
Diagnosticul unei fracturi orbito-zigomatice se pune pe:
Tulburările funcţionale
Fracturile complexului zigomatico-maxilar pot interesa:
Osul zigomatic
Peretele intern al orbitei
Peretele anterolateral al sinusului maxilar
Apofiza ascendenta a maxilarului
Podeaua orbitei
În fracturile tip “blowout” leziunile osoase apar la nivelul:
Peretelui extern orbitar
Peretelui intern orbitar
Oase nazale
Arcadei temporo-zigomatice
În disjuncţia maxilo-malară linia de fractură trece prin:
Sutura zigomatico-maxilară
Sutura zigomatico-temporală
Sutura fronto-zigomatică
Peretele posterior al sinusului maxilar
Exoftalmia apare în următoarele tipuri de fracturi:
Le Fort II
Orbito-sinusale
Disjuncţiile intermaxilare
Le Fort III
În nici una dintre acestea
În fracturile orbito-sinusale cu deplasarea plăcii malare înapoi şi înafară se pot întâlni următoarele semne clinice:
Tulburări de sensibilitate în teritoriul nervului infraorbital
Blocajul mişcărilor mandibulare
Echimoza în monoclu
Asimetrie facială prin proeminenţa reliefului zigomatic
Epistaxis bilateral
În fracturile posterioare ale complexului zigomatico-maxilar este interesată:
Apofiza pterigoidă
Apofiza frontală a malarului
Arcada temporo-zigomatică
Care dintre următoarele simptome se pot întâlni în fracturile anterioare ale complexului zigomato-maxilar:
Hipoestezia infraorbitală
Inocluzia frontală
Devierea uşoară a liniei mediane
