Linia de fractură care interesează oasele nazale, apofiza ascendentă a maxilarului, osul lacrimal, rebordul orbital, peretele anterolateral al sinusului maxilar, tuberozitatea, apofiza pterigoidă, peretele extern al fosei nazale, vomerul şi septul cartilaginos, se întâlneşte în:
Fractura orizontală inferioară a maxilarului superio
Fractura orizontală mijlocie a maxilarului superior
Fractura orizontală înaltă a maxilarului superior
Disjuncţiile intermaxilare
Nici una din aceste forme
Precizaţi care sunt celelalte semnele care susţin clinic diagnosticul de fractură orbito-sinuzală:
Otoragia
Hipoestezia infraorbitară
Modificarea rapoartelor de ocluzie
Diplopia
Epistaxis
Fracturile complexului zigomatico-maxilar pot interesa:
Osul zigomati
Peretele intern al orbitei
Peretele anterolateral al sinusului maxilar
Apofiza ascendentă a maxilarului
Podeaua orbitei
Reducerea fragmentelor la fracturile temporo-zigomatice pe cale exobucală poate fi realizată:
Cu cârligul Limberg
Cu cârligul Strohmezer
Cu elevatorul după D. Teodorescu
Cu degetul
Cu o spatulă
Calea transinusală de reducere a osului malar se utilizează în următoarele cazuri:
La fracturi ale osului mala
În cazul prăbuşirii în bloc a malarului
La orice fractură anterioară
La fracturile combinate (osul malar şi arcadei zigomatice)
Nici în unul din aceste cazuri
Când e destul de dificilă diagnosticarea fracturilor temporo-zigomatice:
Adresarea întârziată a pacientului
Fracturi fără deplasări
Forme asociate cu plăgi ale părţilor moi şi altor oase
O tumefiere evidenţiată
Nici unul din aceste cazuri
Complicaţiile tardive ale fracturilor arcadei temporo-zigomatice sunt:
Tulburări de sensibilitate
Deformaţia feţei
Blocajul mandibular de lungă durată
Toate împreună
Căile de reducere ale unei fracturi orbito-sinusale sunt:
Suborbitală
Temporală
Transjugală
Sinusală
Endobucală
Calea sinusală de tratament a fracturilor orbito-sinusale este indicată în:
Fracturi cominutive ale plăcii malare
Fracturi cu hematoame intrasinusale
Fracturi tip “blowout”
Fracturi cu dislocări mari
Fracturi ale plăcii malare în care acesta are tendinţa de a se înfunda
Între sechelele ce pot aparea după fracturi ale complexului zigomatico-maxilar se înscriu:
Blocajul mandibulei
Tulburări fizionomice
Cicatrici retractile
Diplopie
Pseudoartroză balantă
Indicaţi definiţia cea mai corectă a traumei asociate:
Leziunile părţilor moi şi ale oaselor regiunii buco-maxilo-faciale
Plăgi ale părţilor moi însoţite de fracturi simple ale maxilarelor
Plăgi ale părţilor moi însoţite de fracturi multiple cu zdrobiri întinse şi pierderi de substanţă
Leziuni ale regiunilor O.M.F. şi ale regiunilor învecinate sau regiunilor îndepărtate ce au fost produse de unul şi acelaşi agent
Trauma produsă de mai mulţi agenţi (mecanici, termici, chimici etc.)
Traumatismele asociate oro-maxilo-faciale pot fi însoţite de :
Comoţii cerebrale
Fracturile bazei craniene
Lezarea organelor interne
Trauma coloanei vertebrale
Nici un răspuns corect
Tratamentul traumelor asociate se începe cu:
Aplicarea bandajelor pe răni şi imobilizarea fracturilor
Tratamentul de urgenţă al şocului
Hemostaza şi degajarea căilor aeriene
Susţinerea centrelor vitale
Nici una din cele enumerate
Tratamentul de urgenţă al traumelor asociate include:
Examenul detaliat
Hemostaza şi degajarea căilor aeriene superioare
Tratamentul şocului traumatic
Bandaje şi aplicarea şinelor la oasele fracturate
Tratamentul cu antibiotice şi sulfamide
Ce metode de anestezie utilizăm în cazul traumelor asociate la intervenţiile chirurgicale de staţionar:
Neuroleptanalgezia
Anestezie loco-regională
Anestezie generală de durată
Anestezie loco-regională cu premedicaţie
Anestezie generală inhalatorie prin intubare
Timpul şi volumul intervenţiilor chirurgicale al traumelor buco-maxilo-faciale la pacienţii cu traume asociate depind de :
Starea generală a pacientulu
Gravitatea traumei faciale
Gravitatea traumei asociate
Evoluţia stării generale şi stării locale a traumelor asociate
Nici una dintre acestea
Definiția contuziei este următoarea:
Leziune primară elementară cutanată sau mucozală, constând dintr-o soluție de continuitate superficială interesând numai epidermul până la derm cu denudarea corionului
Ruptură totală sau parțială a fibrelor musculare cuprinse între planul osos și corpul contondent
Întreruperea continuității țesuturilor, cu sau fără pierderi de substanță, determinate de o cauză externă, mecanică, fizică sau chimică ce acționează izolat sau asociat
Traumatism care povoacă strivirea țesuturilor profunde, fără ruperea tegumentului, în urma lovirii cu un obiect dur
O acumulare de sânge extravazat ca rezultat al acțiunii unui traumatism care a provocat ruptura unor vase mai profunde și de calibru mai important
Definiția excoriației este:
Definiția hematomului este:
Ruptura totală sau parțială a fibrelor musculare cuprinse între planul osos și corpul contondent
Definiția echimozei este:
Un revărsat sanguin într-un spașiu limitat de părțile moi sau într-o cavitate osoasă
Leziune elementară care se manifestă printr-o pată congestivă a pielii sau mucoasei consecutivă extravazării sângelui în spațiile intercelulare
Definiția plăgii este:
Definiția fracturii este:
Ruptură a unui os sau a unui cartilagiu tare, insotia de o durere acută, o imposibilitate de a realiza unele miscari
Scurgerea abundentă de sânge, internă sau externă, în urma ruperii sau tăierii peretelui unui vas sangvin este:
Echimoză
Plagă tăiată
Hemoragie
Excoriație
Fractură deschisă
O leziune traumatică tisulară însoțită de reacții sistemice nervoase, vasculare, metabolice și umorale, produsă de agenți termici, chimici, sau micști reprezintă :
Contuzie
Plagă
Arsură
Absenta completa a consolidării unei fracturi peste cîteva luni de la producerea ei se numește:
Fractură închisă
Pseudoartroză
Luxație
Anchiloză
Complicația fracturilor de mandibulă care se manifestă prin imposibilitatea de a respira se numește:
Comoția cerebrală
Asfixie
Șoc
Leziune nervoasă
Luxația dentară este:
Fractura coroanei dinților fără complicații
Fractura coroanei dinților cu complicații
Fisura smalțului
Deplasare anormala a dintelui in alveolă
Fractura radiculară a dinților
Proeminența accentuată a globilor oculari înafara orbitei reprezintă:
Exoftalmie
Strabism divergent
Strabism convergent
Otoragia reprezintă scurgerea unei cantități de sânge din:
Faringe
Cavitatea nazală
Ureche
Sinus
Laringe
Otoreea reprezintă:
Simptom caraterizat prin scurgerea de sânge din cavitatea nazală
Simptom caraterizat prin scurgerea de puroi din ureche
Simptom caraterizat prin scurgerea de sânge din ureche
Simptom caraterizat prin scurgerea de puroi din cavitatea nazală
Simptom caracterizat prin scurgerea de sânge în orbită
Paralizia reprezintă:
Diminuare a sensibilității cutanate, întâlnită în unele boli nervoase
Stare de insensibilitate la durere, de amorțire (generală sau parțială) cauzată de un agent chimic sau fizic
Pierderea sau afectarea funcţiei musculare, a forţei musculare, a mişcării voluntare, într-o anumită parte a corpului
Creștere a diferitelor tipuri de sensibilitate, însoțită de o scădere a pragului sensibilității corespunzătoare
Pierderea sau scăderea sensibilității doar la temperatură
Hipoestezia reprezintă:
Anestezia reprezintă:
Etiologia excoriațiilor pot fi următoarele CU EXCEPȚIA:
Acțiunea obiectelor ascuțit
Acțiunea unghiilor sau a ghearelor de animale
În urma unei fracturi închise
Târârea pe nisip, pietriș, asfalt
Acțiunea abrazivă a instrumentelor abrazive rotative utilizate in practica stomatologică
Excoriațiile, de regulă sunt însoțite de:
Contuzie și fractură
Hematom și hipoestezie
Hemoragii arteriale
Edem și echimoze
Contuzie și paralizie
Pentru excoriații sunt caracteristice:
Crusta hematică
Hemoragii masive
Lipsa totală a durerii
Șocul hemoragic
Tulburări funcționale
Tabloul clinic al pacienților cu hemoragie reprezintă:
Presiune arterială scăzută
Presiune arterială crescută
Pulsul nu se modifică
Puls diminuat
Dereglări în valorile hematocritului
Clinic și anatomo-patologic, hematomul se poate manifesta:
Intracelular
Pulsatil
Circumscris
Asimptomatic
Difuz
Excoriațiile sunt însoțite adesea de:
Edem
Sângerare
Fracturi eschiloase
Durere
Tulburări funcționale în fracturile complexului zigomatico-orbital reprezintă:
Denivelarea osului malar
Hipoestezia nervului infraorbital
Epistaxis unilateral
Limitarea deschiderii gurii
În procesul de vindecare a plăgilor sunt prezente următoarele etape:
Proliferație și reparație
Hemostază
Aplicarea suturii
Maturație
Inflamație
Hemoragia secundară, care apare la câteva zile după traumatism, poate fi cauzată de:
Fragmente osoase sau dentare care rup peretele vascular prin marginile lor ascuțite
Dezlegarea unui nod
Vasodilatația și mobilizarea trombusului endoluminal
Inflamația acută sau cronică care erodează peretele vascular
Plăgile mușcate sunt împărțite în:
Contuze
Fără pierderea substanței
Înțepate
Sfâșiate
Clinic fracturile mediane mandibulare prezintă:
Endooral mucoasa este lezată
Exooral nu prezintă schimbări vizibile
Este prezentă o plagă gingivală la nivelul dinților incisivi centrali
Este prezent hematomul planșeului oral în zona papilelor Wharthon
Edem masiv în regiunea geniană
Precizați care exemple de diagnostic sunt corecte:
Excoriatia tesuturilor moi a fetei în regiunea jugală pe dreapta
Hematom frontal pe stinga
Contuzia tesuturilor moi a fetei pe stinga
Fractura unghiului mandibulei pe stinga fara deplasarea fragmentelor
Plagă tăiată în regiunea mentonieră
Plaga muscata în regiunea infraorbitală pe stinga
Fractura oaselor nazale cu deplasarea fragmentelor
Fractura bilaterala a mandibulei in regiunea mentoniera pe dreapta si a condilului articular pe stinga cu deplasarea fragmentelor
Plagă cronică în acutizare în regiunea jugală
Fractura complexului zigomatico-orbital pe dreapta cu deplasare
Fractura arcadei zigomatice pe stinga cu deplasare
Plagă în lemn verde a corpului mandibulei pe stinga
Fractură liniară mandibulo-maxilară provocată de factori fizici
Fractura procesului alveolar la maxila la nivelul dintilor 1.2 - 2.3
Fractura planseului orbitei fara deplasare
Fractura coronara penetranta a dintelui 1.3
Fractura radiculara in treimea medie a dintelui 1.1
Fractura mandibulei pe dreapta cu potențial de infectare
Avulsia d.2.2. si luxația subtotala a d 2.3
Precizați care din următoarele afirmații sunt corecte:
După suturarea plăgilor profunde se aplică dren
Cel mai frecvent plăgile se sutureaza cu fir continuu intrerupt
Cea mai recomandata marime a firului de sutură este 0/6
Cel mai recomandat material pentru sutura este polipropilenul
Care pot fi semnele clinice si radiologice la pacientii cu fracturi a complexului zigomatico orbital:
Opacitatea radiologica unilaterală a sinusului maxilar pe partea afectată
Întreruperea continuitatii procesului zigomatico-alveolar
întreruperea continuitatii rebordului infraorbital
Intreruperea continuitatii peretelui lateral al orbitei
Care pot fi semnele clinice la pacientii cu fracturi a complexului zigomatico orbital:
Hipoestezie sau anestezia nervului infraorbital
Epistaxis pe partea afectata
Asimetrie faciala cauzata de infundarea complexului zigomatico orbital
Ce elemente luam in considerație pentru a descrie o plagă:
Profunzimea și localizarea plagii
Marginile plagii
Factorul etiologic
Prezenta hemoragiei
