115. Vitaminele liposolubile ale laptelui.
B6
A
D
F
E
116. Valoarea nutritivă a brânzei de vaci.
Asimilarea bună
Conţinutul de proteine şi grăsimi cu valoare biologică superioară;
Conţinutul sporit de vitamina C;
Conţinutul sporit de calciu;
Proprietăţi organoleptice.
118. Proteinele laptelui.
Cazeină;
Lactoalbumină;
Vitelină
Lactoglobulină
Lecitină
119. Valoarea nutritivă a produselor acidolactice.
Asimilabilitate bună
Conţinutul sporit de vitamina C
Conţinutul de calciu
Conţinutul de vitamine a grupei B
Conţinutul de fosfor
120. Indicii integrității laptelui
Densitatea
Conţinutul de proteine
Conţinutul de lipide
Aciditatea
Conţinutul sărurilor minerale
121. Consecințele carenței de proteine în alimentație.
Dereglarea sistemelor fermentative
Scăderea metabolismului bazal
Scăderea termogenezei
Dereglări ale funcţiei sistemului endocrin
Accelerarea metabolismului bazal
122. Factorii favorabili menținerii vitaminei "C" în produsele alimentare la păstrarea și prelucrarea culinară.
Mediul alcalin
Mediul acid
Oxigenul
Sărurile metalelor grele
Temperaturile ridicate
129. Substanțele nutritive din pâine.
Proteine
Lipide
Glucide
Vitamine liposolubile
Vitamine hidrosolubile
Numiti, care din urmatoarele afirmatii cu valoarea nutritiva a carnii sunt false:
au o actiune eritropoetica
contine proteine complete
nu contine proteine complete
contine aminoacizi esentiali
contine fier
135. Valoarea nutritivă a cartofului e determinată de
Conţinutul sporit de glucide;
Conţinutul de proteine complete (după conţinutul aminoacizilor);
Asimilarea bună;
Conţinutul sporit de potasiu;
Conţinutul de vitamina C .
138. Măsura de prim ajutor suspectatului de botulism.
Administrarea de antipiretice;
Administrarea de laxative;
Administrarea serului antibotulinic polivalent;
Spălături gastrice;
Administrarea antibioticelor.
139. Produsele care cel mai frecvent pot cauza toxicoza stafilococică.
Produse din carne conservată;
Salată din legume;
Cofetărie cu cremă;
Ouă de raţe, gâşte;
Produse lactate.
140. Măsura primordială de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare.
Păstrarea incorectă a produselor alimentare;
Nerespectarea termenilor de păstrare şi realizare;
Nerespectarea igienei individuale de către personalul blocului alimentar;
Preîntâmpinarea contaminării produselor alimentare;
Pregătirea culinară incorectă a produselor alimentare .
142. Cauza mai frecventă a botulismului.
Jamboane;
Peşte roşu;
Semifabricate din carne;
Conserve pregătite în condiţii casnice;
Produse uşor alterabile procurate din locuri neamenajate, interzise
143. Cauzele micotoxicozelor.
B. perfrighens;
Claviceps purpurea;
Rhizopus;
Aspergillus flavus;
Cl. botulinum.
144. Agenţii cauzali ai toxiinfecţiilor.
Stafilococul enterotoxigen;
Cl. perfringens;
E. Coli;
Salmonelele;
Cl. Botulinum.
145. Semnele caracteristice botulismului.
Boala apare mai frecvent în urma consumului produselor de patiserie (prăjituri,torturi);
Simptomatic deosebim diplopie, nistagm;
T corpului normală sau o hipotermie uşoară;
Dereglarea actului de deglutiţie;
T corpului crescută.
artralgii;
dereglări de vorbire;
diplopie;
dereglare a deglutiţiei;
midriază.
146. Semnele caracteristice intoxicaţiei stafilococice.
To C corpului creşte brusc;
Greţuri, vomă, dureri acute în epigastru;
To C corpului normală;
Diaree extenuantă;
Constipaţi.
147. Principiile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare bacteriene.
Prevenirea pătrunderii germenilor patogeni în produsele alimentare;
Prevenirea înmulţirii germenilor patogeni în produsele alimentare (t, termen deîntrebuinţare ş.a.);
Distrugerea germenilor patogeni prin măsuri de preparare culinară;
Imunizarea populaţiei;
Izolarea sursei de provocare a intoxicaţiilor.
148. Particularităţile intoxicaţiilor alimentare.
Apar de obicei subit;
Au o oarecare perioadă de incubaţie;
Sunt patologii necontagioase;
Sunt patologii contagioase;
Se prezintă ca afecţiune în masă.
149. Tipurile de patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS).
Cauzate de hiperalimentaţie;
Cauzate de subalimentaţie;
Cauzate de insuficienţa unuia sau a mai multor trofine;
Intoxicaţiile alimentare;
Cauzate de nerespectarea regimului alimentar.
155. Tipurile subnutriţiei.
subnutriţia secundară;
forma absolută;
rahitismul;
subnutriţia primară;
forma relativă.
156. Formele etiologice ale subnutriţiei.
guşa endemică;
ateroscleroza;
diabet;
avitaminozele.
caria dentară;
fluoroză;
colelitiaza;
anemiile nutriţionale;
hipovitaminozele.
157. Formele hiperalmentaţiei.
secundară;
absolută;
primară;
relativă.
160. Condiţiile de care depinde apariţia intoxicaţiilor alimentare bacteriene.
particularităţile fizice ale alimentului;
ora consumării alimentelor;
gradul de rezistenţă a organismului faţă de germeni;
contaminarea masivă a produsului alimentar cu bacterii vii sau toxine;
specia şi gradul de virulenţă a microorganismelor sau tulpinelor lor.
162. Simptomele specifice ale botulismului.
163. Patologiile persoanelor care pot contamina alimentele cu stafilococi.
amigdalită;
furuncul;
plăgi purulente;
gastrită;
panariciu
164. Formele micotoxicozelor.
fuzariotoxicoza;
ergotismul;
echinococoza;
balantidioza;
aflotoxicoza
CS Selectaţi consecinţa hiperalimentaţiei corespunzătoare imaginii:
obezitatea
încetinirea ritmului de creştere la copii
fluoroza
încetinirea metabolismului
scăderea în greutate
Alegeţi forma etiologică a patologiei alimentare (subnutriţiei) care corespunde imaginii:
guşa endemică
ateroscleroza
rahitismul
anemie nutrițională
avitaminoze
CS Alegeţi forma etiologică a patologiei alimentare (subnutriţiei) care corespunde imaginii:
anemie nutriţională
avitaminozele
166. Alegeţi forma etiologică a patologiei alimentare (subnutriţiei) care corespunde imaginii:
caria dentară
colelitiaza
hipovitaminoza
167.Alegeţi măsurile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare care sunt în imagine:
curăţarea,spălarea
regimul termic
separarea, pregătirea cateriei prime
consumarea
prelucrarea termică