199. Catatermometria este o metodă pentru determinarea
Capacităţii de răcire a aerului
Vitezei de mişcare a aerului
Temperaturii aerului;
Umidităţii relative a aerului;
Acţiunii complexe a factorilor de microclimat
200. Temperatura efectivă ne vorbeşte despre
Temperatura aerului
Efectul caloric produs de factorii microclimatici
Umiditatea şi viteza de mişcare a aerului
Acţiunea sumară a factorilor de microclimat;
Acţiunea selectivă a temperaturii aerului.
201. Care dintre elementele enunţate determină temperatura rezultantă
Umiditatea aerului;
Viteza de mişcare a aerului
Presiunea atmosferică;
Radiaţiile calorice.
202. Care enunţuri nu sunt corecte pentru caracteristica radiaţiilor ultraviolete
Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C provoacă leziuni celulare;
Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C au efect stimulator pronunţat;
Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C sporesc rezistenţa organismului;
Radiaţiile ultraviolete din diapazonul B accelerează procesele metabolice;
Radiaţiile ultraviolete din diapazonul A formează pigmentul melanină.
203. Care enunţuri sunt corecte pentru aprecierea vicierii aerului
Vicierea aerului se produce numai în spaţii închise;
Vicierea aerului se produce numai în aerul atmosferic;
Vicierea aerului este rezultatul unor procese fiziologice
Vicierea aerului este rezultatul unor activităţi economico-sociale
Vicierea aerului se produce numai în spaţii ocupaţionale.
204. Surse artificiale de poluare a atmosferei sunt
Transportul terestru, aerian
Eroziunea solului;
Procesele industriale;
Procesele de ardere a combustibilului
Erupţiile vulcanice
205. Surse naturale de poluare a atmosferei sunt
Eroziunea solului
Procesele industriale
Procesele de ardere a combustibilului;
206. Acţiuni indirecte a poluării atmosferei sunt
Reducerea radiaţiilor solare luminoase
Distrugerea vegetaţiilor
Apariţia cancerului
Agravarea bolilor;
Coroziunea metalelor
207. Acţiuni directe a poluării atmosferei sunt
Agravarea bolilor
208. Măsuri legislative de protecţie ale aerului atmosferic nu sunt
Monitorizarea calităţii aerului atmosferic;
Respectarea CMA pentru poluanţii aerului atmosferic
Plantarea zonelor verzi;
Perfecţionarea proceselor de ardere a combustibilului
Stabilirea zonelor de protecţie sanitară.
209. Măsuri de planificare în protecţia aerului atmosferic sunt
Monitorizarea calităţii aerului atmosferic
Perfecţionarea proceselor de ardere;
Stabilirea zonelor de protecţie sanitară
210. Măsuri tehnologice în protecţia aerului atmosferic sunt
Stabilirea zonelor de protecţie sanitară;
Recuperarea şi utilizarea reziduurilor menajere
Trecerea la procese tehnologice închise;
Perfecţionarea proceselor de ardere
211. Probele de aer din încăperile închise pentru analiza chimică pot fi recoltate prin metodele
De substituţie
De aspiraţie
De sedimentare
De compresie
De vacuum
212. Poluarea aerului cu bacterii poate fi cercetată prin metodele
De vacuum;
De filtrare;
De aspiraţie pe suprafaţă
213. Temperatura aerului creşte odată cu altitudinea în straturile
Troposfera
Stratosfera
Mezosfera
Heterosfera
Exosfera
214. Termoliza prin evaporare se caracterizează
Reprezintă 45-50% din totalul pierderilor de căldură
Este dependentă de umiditate şi viteza curenţilor de aer
Creşte în aerul viciat
Reprezintă 25-30% din totalul pierderilor de căldură;
Creşte în aerul umed
215. Termoliza prin radiaţie se caracterizează
Reprezintă 45-50% din totalul căldurii pierdute
Este dependentă de umiditate şi viteza curenţilor de aer;
Depinde de gradientul termic
Creşte în aerul atmosferic poluat
Creşte în aerul viciat.
216. Organismul reacţionează la suprarăcire prin
Spasmul vaselor sanguine periferice
Scade rezistenţa organismului;
Se reduce activitatea fagocitelor
Creşte ventilaţia pulmonară
Creşte temperatura corpului.
217. Temperatura efectivă este
Senzaţia termică a organismului pus în diferite situaţii de microclimat;
Complexul de factori fizici ai aerului în acţiune asupra organismului şi reacţia de răspuns a organismului la acţiunea acestor factori;
O metodă psihologică de apreciere a influenţei microclimatului asupra organismului;
O metodă fizico-chimică de apreciere a influenţei microclimatului asupra organismului
Temperatura corpului în microclimat cald
218. Efectele fiziologice ale CO2 asupra organismului
Excită centrul respirator;
Influenţează receptorii din vase
Blochează hemoglobina sângelui – cu apariţia carboxihemoglobinei;
Sporeşte afinitatea ţesuturilor la O2;
Diminuarea afinitatea ţesuturilor la O2
219. Sindromul de decompresiune se produce prin
Aflarea îndelungată la adâncimi mari;
Dizolvarea N2 în ţesutul adipos şi nervos
Formarea emboliilor gazoase
Ridicarea bruscă la suprafaţă de la mari adâncimi;
Hipoxia ţesuturilor
220. Indicatori sanitari de viciere a aerului din încăperi nu sunt:
CO
CO2
NH3
O3
SO2
221. În vicierea aerului nu intervin factorii
Aerul expirat;
Volumul de aer necesar unei persoane
Apa evaporată de la suprafaţa corpului
Raportul dintre concentraţia CO2 şi a O2;
Concentraţia N2
222. Temperatura aerului scade odată cu altitudinea în straturile atmosferei
Termosfera
223. Psihrometrele Assman şi August sunt folosite pentru determinarea
Vitezei mişcării aerului
Umidităţii aerului
to aerului
Direcţiei curenţilor de aer;
224. Microclimatul cald este caracterizat prin
Radiaţie pozitivă;
Temperatura aerului crescută
Umiditatea aerului crescută
Mişcarea aerului sporită
Radiaţie negativă.
225. Microclimatul rece determină următoarele reacţii fiziologice
Scăderea frecvenţei pulsului
Creşterea diurezei şi numărului de micţiuni;
Scăderea activităţii digestive
Creşterea tensiunii arteriale
Tahicardie.
226. Metode de cercetare a influenţei microclimatului asupra organismului uman
Determinarea temperaturii efective
Determinarea temperaturii aerului
Determinarea temperaturii cutanate
Determinarea stării funcţionale a organismului;
Determinarea temperaturii rezultante.
227. Termoliza se realizează prin următoarele mecanisme
Evaporare - 25-30%
Radiaţie - 45-50%;
Convecţie - 15-20%
Conducţie - 5%
Termogeneză
228. Termoreglarea organismului uman este de natură
Biologica
Chimica
Mecanica
Fizica
Sociala
229. Efectele produse de acţiunea oxizilor de azot sunt
Asifixiante
Cancerigene
Iritante
Fibrozante
Mutagene
230. Poluarea aerului cu praf poate fi determinată prin metodele
Gravimetrică
Biologică
Mecanică
231. Pigmentaţia tegumentelor se produce prin
Acţiunea radiaţiei ultraviolete zona C
Transformarea promelaninei în melanină
Acţiunea radiaţiei ultraviolete cu lungimea de undă 200-280nm;
Acţiunea radiaţiei ultraviolete cu lungimea de undă 320-400nm;
Acţiunea radiaţiilor infraroşii.
232. Homosfera include straturile atmosferei
233. Troposfera influenţează în mod direct şi permanent asupra organismului uman prin
Modificarea proprietăţilor fizice ale aerului, care influenţează procesul de termoreglare
Modificarea elementelor, care întră în compoziţia chimică naturală ale aerului
Elementele străine de compoziţia chimică naturală a aerului, care produc poluarea atmosferei
Acţiunea undelor radioelectrice propagate aici
Acţiunea stratului de O3 format în troposferă.
234. Factorii determinanţi ai microclimatului
Umiditatea aerului
Radiaţiile calorice;
Mişcarea aerului
Iluminatul
235. Metodele de determinare a temperaturii efective
Nomogramele de temperatură efectivă;
Nomogramele de temperatură efectivă pe care vom deosebi zona de confort termic şi linia de confort;
Tabele speciale
Metode fiziologice obiective
Metode chimice
236. Concentraţii admise a CO2 în încăperile spitaliceşti sunt
0,03%
0,05%
0,07%
0,1%
0,2%
237. Patogenia bolii de cheson
Saturaţia rapidă a sângelui şi ţesuturilor cu azot;
Eliminarea azotului-gaz în ţesuturi şi sânge
Dereglarea hemodinamicii din cauza emboliei gazoase a vaselor;
Trecerea rapidă a azotului din sânge prin plămâni
Dilatarea vaselor sangvine
238. Acţiunea biologică a radiaţiilor solare luminoase
Stimulează procesele metabolice în organism;
Asigurară ritmul circadian;
Au efect dezinfectant;
Asigură funcţia analizatorului optic;
Contribuie la sinteza de melanină
239. Modificările în organismul uman expus la presiune atmosferică scăzută
Hipoxie;
Methemoglobinemie;
Carboxihemoglobinemie
Poliurie
Eritrocitoză.
240. Condiţii care contribuie la supraîncălzirea organismului
Creşterea temperaturii obiectelor înconjurătoare
Scăderea to obiectelor înconjurătoare
Creşterea umidităţii relative a aerului
Scăderea umidităţii relative a aerului
Lipsa curenţilor de aer.
241. Cauzele apariţiei bolii de cheson
Expunere la presiune atmosferică joasă;
Expunere la presiune atmosferică ridicată
Presiune parţială de O2 redusă;
Trecere bruscă la condiţii cu presiune atmosferică micşorată;
Trecere bruscă la condiţii cu presiune atmosferică ridicată
242. Factorii ce nu determină microclimatul
Temperatura aerului;
Iluminarea
Mişcarea aerului;
Presiunea atmosferică
243. Măsuri de protecţie a aerului atmosferic
Măsuri administrative
Măsuri tehnologice;
Măsuri legislative;
Măsuri organizatorice;
Măsuri sanitar-tehnice
244. Influenţa vitezei curenţilor de aer asupra organismului
Stimulează termoliza prin iradiere;
Stimulează termoliza prin evaporare
Stimulează termoliza prin convecție
Duce la supraîncălzirea organismului;
Micşorează termogeneza.
245. De ce depinde intensitatea termolizei
De temperatura aerului
De temperatura obiectelor înconjurătoare
De umiditatea aerului;
De viteza curenţilor de aer;
De regimul alimentar
246. Prin mediul aerian se pot transmite
Scarlatina
Tuberculoza
Dizenteria
Poliomielita
Rujeola
247. Poluarea aerului atmosferic se manifestă prin
Afecţiuni cardiovasculare
Intoxicaţii acute şi cronice
Scăderea rezistenţei organismului;
Patologii ale tubului digestiv
Acţiune cancerigenă
248. Acţiunea radiaţiilor solare ultraviolete din zona A
Bactericidă
Formarea substanţelor histaminice
Stimularea proceselor metabolice
Stimularea proceselor de regenerare
Sinteza vitaminei D
