CM Alegeţi acţiunea produsă de razele solare:
termică
psihofiziologică
bactericida
alergizantă
fungicidă
Alegeţi consecinţele create de insuficienţa iluminatului:
oboseala
maladii ale sistemului respirator
tulburări de vedere
creşterea capacităţii de munca
maladii cardiovasculare
Alegeţi consecinţele create de insuficienţa iluminatului
scăderea capacităţii de munca
Alegeţi consecinţa posibilă a insuficienţei iluminatului:
maladii ale tractului gastrointestinal
Alegeţi consecinţele create de iluminatul excesiv:
fotofobie
lăcrimare
dureri in globii oculari
cefalee
Alegeţi consecinţele create de iluminatul excesiv
artralgii
Selectaţi dispozitivul de măsurare a intensităţii luminii:
actinometrul
anemometrul
luxmetrul
catatermometrul
batometrul
Marcaţi valoarea optimă a unghiului de incidenţă (cădere) al luminii la locul de lucru al medicului terapeut:
5 grade
15 grade
20 grade
25 grade
27 grade
Selectaţi valoarea optimă a coeficientului de iluminare naturală pentru sălile de studii:
nu se normează
nu mai mare de 1,0%
nu mai mic de 1,0%
nu mai mare de 2,0%
nu mai mic de 2%
Marcaţi valoarea CIN recomandată pentru saloane:
0,5%
nu mai mare de 1%
nu mai mic de 1,5%
2% şi mai mult
Precizaţi unitatea de măsură a intensităţii luminii:
Watt
Lumen
Lux
Watt/metru pătrat
Amper
Alegeţi definiţia corectă pentru coeficientul de luminozitate:
valoarea procentuală de reţinere a luminii de sticla geamului
raportul procentual dintre nivelul de iluminat în interiorul şi exteriorul în plan orizontal
raportul dintre suprafaţa vitrată a geamurilor şi suprafaţa podelei
raportul dintre lungimea şi lăţimea încăperii
raportul dintre adâncimea încăperii şi înălţimea ferestrei
Precizaţi modalitatea de asigurare a uniformităţii iluminatului artificial:
mărind puterea surselor de lumină
repartizând uniform corpurile de iluminat
asigurând iluminarea fiecărui loc de muncă
folosind corpuri de iluminat de lumina directă
folosind lămpi incandescente
Alegeţi definiţia corectă a coeficientului de iluminare naturală:
raportul procentual al iluminării orizontale în interiorul şi exteriorul încăperii în plan orizontal
Spedcificaţi indicii care caracterizează iluminarea:
componenţa spectrală a sursei de lumină şi a celei reflectate
intensitatea luminii
gradul de nititate a sursei sau a suprafeţei refractare
uniformitatea iluminării
culoarea suprafeţelor iluminate
Selectaţi indicii de determinare a iluminatului natural al încăperilor:
CIN
coeficient de luminozitate
coeficientul "e"
unghiul de incidenţă
unghiul de deschidere
Selectaţi indicele de determinare a iluminatului natural al încăperilor:
metoda "Watt"
catatermometria
psihrometria
Selectaţi indicii de evaluare a iluminatului natural al încăperilor:
coeficientul de iluminare naturală
unghiul de incidenţă şi unghiul de deschidere
componenţa spectrală a luminii
coeficientul de adâncime
Marcaţi factorii determinanţi ai nivelului de iluminare naturală din încăperi:
climatul de lumină
orientarea geamurilor
numărul şi dimensiunea geamurilor
culorile anturajului încăperi
uniformitatea luminii
Specificaţi metodele de studiere a iluminatului artificial al încăperilor:
luxmetria
"Watt"
"e"
Selectaţi avantajele iluminatului luminiscent:
efect stroboscopic
lipsa umbrelor
efect de întuneric
spectru apropiat de cel al luminii naturale
umină instabilă în timp
Selectaţi dezavantajele iluminatului luminiscent:
lumină instabilă în timp
randament mic
Evidenţiaţi aspectele pentru care iluminatul se consideră raţional
satisfăcător pentru îndeplinirea muncii de o diversă exactitate
fără efect stroboscopic
fără efecte de orbire
uniform
neuniform
Selectaţi indicii de studiere a iluminatului artificial al încăperilor:
uminozitatea încăperii
lungimea încăperii
intensitatea luminii la locul de munca
adâncimea încăperii
Indicaţi exigenţele igienice faţă de iluminarea artificială a încăperilor:
intensitate corespunzătoare normativelor
iluminare uniformă
asigurarea senzaţiei de căldură
spectrul luminii apropiat celui natural
iluminare fără umbre
Specificaţi exigenţele igienice faţă de iluminarea încăperilor:
nivel satisfăcător în întreg câmpul de vedere
nivel optim pentru diverse activităţi
iluminare relativ uniformă
protejarea ochilor de radiaţiile provenite de la sursă sau reflectarea suprafeţelor
Specificaţi tipurile corpurilor de iluminat după principiul transmiterii luminii:
difuz
reflectat
proiectat
combinat
mixt
Selectaţi avantajul iluminării artificiale faţă de cea naturală
poate asigura o lumină stabilă şi de intensitatea dorită
protejarea ochilor de radiaţiile infraroşii
nu crează umbre
asigură senzaţia de căldură
Alegeţi funcţiile analizatorului vizual
acuitate vizuală
sensibilitate de contrast
solicitarea acomodaţiei?????
alergizare
stabilitatea clarviziunii
Specificaţi pentru ce este necesară ventilaţia artificială locală:
crearea condiţiilor optime în toată încăperea
evacuarea aerului poluat din toată încăperea
recuperarea şi înlăturarea substanţelor nocive emanate la locul de formare
crearea condiţiilor optime în spaţiul ocupaţional
crearea curenţilor de aer
Selectaţi factorii ce influenţează ventilaţia naturală a încăperilor:
diferenţa de umiditate dintre aerul în interiorul şi exteriorul încăperii
presiunea parţială a oxigenului
diferenţa de temperatură dintre aerul încăperii şi cel exterior
componenţa chimică a aerului
presiunea vântului
Alegeţi tipurile ventilaţiei de aspiraţie:
generală
perdele aeriene
locală
nişe
umbrele
Clasificaţi tipurile de ventilaţie conform principiului de acţiune:
naturală
aspiraţie
refulare
refulare aspiraţie
Clasificaţi tipurile de ventilaţie artificială conform zonelor de acţiune:
mixtă
Alegeţi tipurile de ventilaţie artificială:
organizată
aeraţie
neorganizată
Alegeţi tipurile de ventilaţie naturală organizată:
curenţi de aer
canale de extragere
geam
infiltraţie
Evidenţiaţi tipurile ventilaţiei naturale neorganizate:
Selectaţi tipurile ventilaţiei artificiale de refulare:
duşuri de aer
oaze aeriene
perdele de aer
Alegeţi tipurile de ventilaţie artificială locală de aspiraţie:
aspiraţie la locul de muncă
Marcaţi tipurile de ventilaţie artificială generală:
Alegeţi tipurile ventilaţiei naturale:
combinată
Specificaţi factorii care determină ventilaţia naturală:
deschiderea întâmplătoare a uşilor şi geamurilor
diferenţa de temperatură dintre aerul din exteriorul şi interiorul încăperii
schimbul de aer prin porii materialelor de construcţie
diferenţa de presiune a coloanei de aer între nivelul inferior şi superior al încăperii
Indicaţi avantajele ventilaţiei naturale:
simplitatea montării
accesibilitate după cost
schimb de aer reglabil
rază de acţiune mare
siguranţa, indusă de lipsa utilajelor electrice şi părţilor mobile
Selectaţi avantajele ventilaţiei artificiale:
schimb de aer reglabil, dirijabil
captarea poluanţilor la locul de formare şi emisie
Marcaţi avantajele ventilaţiei artificiale:
debitul şi aspiraţia nu depind de temperatura şi viteza de mişcare a aerului
curăţarea aerului extras poluat, de praf, vapori, gaze
posibilitatea prelucrării aerului debitat (încălzirea, umectarea, purificarea de impurităţi mecanice)
simplitatea montări
Alegeţi răspunsurile care reflectă mecanismul de acţiune al ventilaţiei artificiale de aspiraţie:
aerul curat este debitat în încăperi prin instalaţii speciale
aerul curat pătrunde în încăperi pe căi naturale
aerul poluat din încăperi este înlăturat pe căi naturale
aerul poluat din încăperi este înlăturat prin intermediul instalaţiilor mecanice
schimbul de aer este dirijat
Alegeţi răspunsurile care reflectă mecanismul de acţiune al ventilaţiei artificiale de refulare:
Indicaţi avantajele ventilaţiei de refulare aspiraţie:
prelucrarea necesară a aerului (încălzirea, umectarea, purificarea)
asigurarea schimbului forţat de aer în încăpere
calcularea cu precizie a cantităţii de aer debitat şi aspirat
posibilitatea dirijării direcţiei de mişcare a aerului
Marcaţi felurile balanţei de aer:
pozitivă
echilibrată
artificială
negativă
Specificaţi aspectele de care depinde alegerea sistemului de ventilaţie:
cost
destinaţia încăperii
volumul încăperii
caracterul noxelor emanate
cerinţele faţă de sistemele de ventilaţiе
Enumeraţi metodele de apreciere a eficacităţii ventilaţiei
de laborator
de calcul
de observaţie
chestionare
experimentului cronic
Alegeţi definiţiile pentru volumul necesar de ventilaţie:
predominarea refulării asupra aspiraţiei
cantitatea de aer curat, care trebuie debitată în încăpere la 1 persoană în oră
cantitatea de aer, extrasă din încăpere, astfel să nu depăşească nivelul admis al concentraţiei de bioxid de carbon
numărul, ce indică, de câte ori în decurs de o oră aerul din încăpere trebuie schimbat, astfel să nu depăşească nivelul admis al concentraţiei de bioxid de carbon
se determină prin măsurări obiective ale parametrilor fizicochimici
Alegeţi definiţiile pentru multiplul necesar de aer:
cantitatea de aer curat, care trebuie debitată în încăpere lîntro oră
Selectaţi indicii de apreciere a eficacităţii ventilaţiei prin metoda de calcul:
concentraţia de bioxid de carbon
temperatura aerului
suprafaţa încăperii
volumul de ventilaţie
multiplul schimbului de aer
Alegeţi cantitatea de aer (metri cubi) asigurată prin intermediul ventilaţiei artificiale în decurs de 1 oră la 1 pat, în saloanele spitaliceşti:
60
70
80
85
Alegeţi varianta corectă pentru multiplul schimbului de aer în blocul operator:
+ 10 – 11
+ 1 – 10
+ 14 – 14
+ 5 – 12
+ 10 – 8
Alegeţi tipul balanţei de aer în încăperile blocului operator:
volumul de aer aspirat nu depinde de cel refulat
volumul de aer aspirat predomină asupra celui refulat
volumul de aer refulat este egal cu celui aspirat
volumul de aer refulat predomină asupra celui aspirat
volumul de aer aspirat este echivalent cu cel refulat
Alegeţi tipul balanţei de aer în sala de naştere:
Alegeţi tipul balanţei de aer în sălile de manipulaţii aseptice:
Alegeţi tipul balanţei de aer în sălile de manipulaţii septice:
Alegeţi tipul balanţei de aer în boxele spitalelor de boli infecţioase:
Alegeţi încăperile în care volumul de aer refulat predomină asupra celui aspirat:
încăperile blocului operator
sala de naştere
săli de manipulaţii aseptice
săli de manipulaţii septice
boxe ale spitalelor de boli infecţioase
Alegeţi încăperile în care volumul de aer aspirat predomină asupra celui refulat:
Selectaţi tipul încăperii pentru care poate fi folosit sistemul termic central cu vapori de apă:
locuinţe
farmacii
magazine
saloanele din spitale
!încăperi cu lucru temporar
Selectaţi purtătorii de căldură în cazul încălzirii centrale:
apă
aer
aburi
ulei
gaze
Indicaţi cerinţele igienice faţă de sistemele de încălzire:
să nu impurifice aerul cu produse de ardere a combustibilului
să nu impurifice aerul cu gaze, praf rezultate de la arderea materialului de pe suprafeţele de încălzire
temperatura suprafeţei de încălzire va depăşi 90 grade Celsius
temperatura suprafeţei de încălzire nu va fi mai mică de 95 grade Celsius
să stimuleze termoliza prin evaporare
Marcaţi cerinţele igienice faţă de sistemele termice locale:
temperatură uniformă numai pe verticală
temperatură uniformă numai pe orizontală
să asigure temperatură uniformă pe verticală şi orizontală
să asigure temperatură uniformă în decursul zilei de muncă
suprafaţa încălzită să nu acumuleze praf
Specificaţi elementele componente ale sistemului centralizat de încălzire:
generator de căldură în care are loc arderea carburanţilor
conducte
agentul termic
instalaţii de încălzire
ventilator
Identificaţi avantajele sistemului de încălzire cu apă:
temperatura caloriferelor nu depăşeşte 80 C
nu poluează aerul încăperilor
are loc reglarea centrală a temperaturii
încălzirea caloriferelor este uniformă
au termen mic de exploatare
Identificaţi dezavantajele sistemului de încălzire cu apă:
scurgeri la conexiunile conductelor în cazul defectelor întâmplătoare
arde praful organic de pe suprafaţa caloriferului
posibilitatea îngheţării apei în sistemă la deservirea incorectă
încălzire rapidă a dispozitivelor de încălzire la conectarea sistemului
Identificaţi avantajele sistemului de încălzire cu vapori:
suprafaţa dispozitivului de încălzire este mică
presiune hidrostatica mică in sistem
Identificaţi dezavantajele sistemului de încălzire cu vapori:
temperatura suprafeţei de încălzire este mare
pierderi de căldură crescute pe contul conductelor de vapori
este dificilă reglarea
Identificaţi avantajele sistemului de încălzire electrică:
comoditatea de transmitere a energiei electrice
reglare uşoară a temperaturii elementelor de încălzire
Identificaţi avantajele sistemului de încălzire cu aer:
este sistem econom
gradul înalt de automatizare permite de a genera energie termică, în strictă conformitate cu cerinţele
se exclud pierderile de căldură prin conducte
posibilitatea de a fi combinat cu sistemul de ventilaţie prin refulare
aerul este încălzit neuniform
curenţii de aer care pot ridica de pe suprafeţe praful şi microorganismele sedimentate
posibilitatea de poluare a aerului refulat cu praf
confortul termic se menţine la o temperatură a aerului mai scăzută
Evidenţiaţi avantajele sistemului termic cu lambriuri:
se exclude poluarea aerului
căldura se repartizează uniform în încăpere
este stimulată termoliza prin iradiere
este stimulată termoliza prin evaporare
Indici de apreciere a iluminării naturale a încăperilor sunt
Coeficientul de iluminare naturală
Coeficientul de luminozitate
Unghiul de incidenţă şi unghiul de deschidere
Spectrul luminii
Coeficientul de pătrundere
Multiplul necesar al schimbului de aer în încăperile de producere se calculează după
Dioxid de carbon
Concentraţia de substanţe toxice
Oxigen
Cantitatea de pulberi
Valoarea temperaturii aerului
Factori ce influenţează ventilaţia naturală al încăperilor sunt
Volumul încăperii
Volumul necesar de ventilaţie
Diferenţa de temperatură dintre aerul încăperii şi cel exterior
Componenţa chimică a aerului
Presiunea vântului
Elementele sistemului de ventilaţie prin refulare:
instalaţie de captare a aerului
camera de debitare a aerului în încăpere
deschideri de extragere a aerului
reţea de conducte
mina de extragere a aerului
Elementele sistemului de ventilaţie prin aspiraţie:
camera de aspiraţie cu ventilator
Destinaţia ventilaţiei artificiale locale prin aspiraţie:
localizare şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor;
înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea;
îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă
intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului;
debitarea aerului curat în toată încăperea.
Destinaţia ventilaţiei artificiale generale prin aspiraţie:
localizarea şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor;
îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă;
Destinaţia ventilaţiei artificiale locale prin refulare:
debitarea aerului curat în toată încăperea
Destinaţia ventilaţiei artificiale generale prin refulare:
Condiţionarea aerului:
este naturală şi artificială;
este independentă de starea vremii sau anotimp;
include crearea şi menţinerea unor condiţii anumite de temperatură, umiditate, viteză de mişcare a aerului, puritate;
asigură captarea poluanţilor la locul de formare şi emisie;
asigură predominarea refulării asupra aspiraţiei.
Criterii pentru calculul ventilaţiei în condiţii industriale pot fi:
umiditatea aerului;
temperatura aerului;
viteza de mişcare a aerului;
substanţele chimice nocive din încăpere;
bioxidul de carbon.
Criteriu pentru calculul ventilaţiei în încăperile sociale şi de locuit este:
substanţele chimice nocive din încăpere
bioxidul de carbon
Criteriu pentru calculul ventilaţiei în încăperile de topire a metalului, cazangerii este:
Criterii pentru calculul ventilaţiei în spălătorii, băi, duşuri este:
viteza de mişcare a aerului
Eficacitatea funcţionării ventilaţiei se apreciază în baza :
calculării volumului real de ventilaţie;
determinării vitezei de mişcare a aerului
inspecţiei obiective a mediului aerian şi microclimatului;
calculării multiplului schimbului de aer;
inspecţiei sanitare a sistemului de ventilaţie şi regimului de exploatare
