Calea principala de transmitere a HIV infectiei este:
sexuala
parenterala
verticala
transfuzii de sange integral
in toate cazurile
Calea de transmitere verticala a HIV are loc:
in timpul nasterii
transplancetar
prin laptele matern
nici una din ele
Cauzele care determina imunodeficienta in HIV infectie sunt in afara de:
actiunea citolitica a virusului
atrofie a timusului
formare a sincitii
formare de autoanticorpi fata de celulele imunocompatibele
dereglarea functiei macrofagilor
Pentru forma acuta a HIV infectiei este caracteristic:
virusemie
cresterea capacitatii de aparare imuna
formare de anticorpi
replicare activa a virusului integrat in celula
transcrierea ARN viral in ADN celular sub actiunea reverstranscriptazei
Sunt maladii oportuniste in stadiul SIDA al infectiei HIV:
tifosul exantematic
infectia cu citomegalovirus
toxoplasma
gripa
sarcomul Koposi
Bolile “indicatoare” pentru SIDA sunt:
candidoza traheobrinsiala
dizenteria
pneumonia pneumocistica
malaria
toxoplasmoza cerebrala
Care agenti provoaca infectii oportuniste in stadiul SIDA al infectiei HIV?
virusul gripal
virusul herpes
pneumocistys carinii
rickettsia
Simptomele caracteristice pentru complexul SIDA asociat sunt:
febra timp de 6 zile
febra timp de 2 luni
diareea mai mult de o luna
pancreatita
pierdere in greutatea corporala
In raspunsul imun celular in infectia HIV sunt implicate celulele:
limfocitele CD4 (Th)
limfocitele T citotoxice (LTC)
monocitele
mielocitele
limfocitele CD8 (supresoare)
Metodele de diagnostic in infectia HIV sunt:
determinarea anticorpilor specifici anti-HIV
determinarea ADN proviral sau ARN-HIV
izolarea virusului HIV
determinarea antigenului superficial
determinarea anticorpilor antinucleari
Boala diareica in infectia HIV se manifesta prin:
scaune diareice
colita pseudomembranoasa
sindrom de malabsorbtie
alterarea starii nutritionale
colita ulcero-necrotice
Infectiile oportuniste ale sistemului nervos central in infectia HIV sunt provocate de:
Neiseria meningitidis
Toxoplasma gondi
virusul ECHO/Coxackie
M.tuberculosis
Citomegalovirus
Infectiile oportuniste ale sistemului digestiv in infectia HIV sunt:
candidoza
izosporioza, cryptosporioidoza
infectia cytomegalica
penumocistoze
amibiaze
Categoria A a infectiei cu HIV cuprinde:
limfoadenopatia generalizata
infectie primara acuta
hepato-splenomegalia persistenta
infectia asimptomatica
febra cu durata de peste 1 luna
Categoria clinico-imunologica B a infectiei HIV cuprinde:
candidoza orofaringiana
herpes zoster
febra sau diareea cu durata peste 1 luna
candidoza traheala, bronsica, pulmonara
adenopatia persistenta generalizata
Suferintele indicatoare de SIDA sunt:
pneumonia cu Pneumocistys carinii
purpura trombocitopenica
candidoza vulvovaginala
limfomul Burkit
Indicati agentii cauzali ai toxiinfectiilor alimentare:
Schigella
virusuri
bacterii conditionat patogene
rickettsii
meningococi
Care din agentii cauzali provoaca toxiinfectii alimentare cele mai frecvente:
Staphilococcus enterotoxigen
Streptococcus
Salmonella
Bacilus cereus
Clostridiile
Calea de transmitere a toxiinfectiilor alimentare este:
aerogen-praf
hidrica
alimentara
contact direct cu bolnavii
contact indirect
Metodele de diagnostic specific al toxiinfectiilor alimentare sunt:
investigatiile bacteriologice ale maselor vomitive
investigatiile bacteriologice ale maselor fecale
investigatiile bacteriologice ale sangelui
investigatii serologice
investigatia lichidului cefalorahidian
Ca sursa de infectie in toxiinfectiile alimentare pot fi
animalele bolnave
persoanele bolnave cu infectii cutanate stafilococice
purtatorii de bacili
rozatoare
cainii, pisicile
In toxiinfectiile alimentare cel mai frecvent sunt contaminate alimentele:
carnea si preparatele din carne
laptele, derivatele lactate
legumele
ouale, praful de oua
frunctele
Tabloul clinic in toxiinfectiile alimentare determinate de stafilococi se manifesta prin:
subfebrilitate sau temperatura normala
vome frecvente
dureri in regiunea epigastrica
scaun diareic cu mucus si striuri de sange
febra mai mare deacat 39ºC
Materialele prelevate pentru examenul bacteriologic in toxiinfectiile alimentare sunt:
lichid spalaturi gastrice
materiile fecale
sangele
masele vomitive
bila
Caracteristic pentru toxiinfectiile alimentare este:
perioada de incubatie cateva ore pana la max. 48 ore
perioada de incubatie 1-2 zile
evolutie brutala
regresiune rapida
regresiune lenta
Urmatoarele bacterii pot produce toxiinfectii alimentare
salmonela
staphylococcus
bacillus cereus
vibrio cholerae
neisseria meningitides
Care germeni sunt cel mai frecvent implicati in producerea toxiinfectiilor alimentare
proteus
stafilococ
E.coli
streptococ B-hemolitic
Toxiinfectia alimentara cu Salmonella se caracterizeaza prin:
debut cu febra, fiori
greturi, vome
hemocolita
scaune verzui fetide, moi
starea generala nealterata
Principiile de tratament ale toxiinfectiilor alimentare formele comune sunt:
igieno-dietetic
antibacterian
simptomatic
patogenic
de deshidratare
Calea principala de transmitere a adenovirozei este:
aerogena
contact direct
Perioada de incubatie a adenovirozei este
5-8 zile
10-12 zile
14-16 zile
17-20 zile
21-25 zile
Forma clinica a adenovirozei
generalizata
tifoida
icterica
febra rinofaringoconjunctivala
cutanata
Complicatia in infectia adenovirala
tromboflebita
pielonefrita
insuficienta hepatica
hemoragie intestinala
pneumonie
Semnele caracteristice pentru adenoviroza sunt
conjuntivita membranoasa
hepatosplenomegalia
edemele pronuntate pe gambe
tonzilita
constipatie
Prin ce se caracterizeaza infectia adenovirala
afectarea tesutului limfatic
afectarea mucoasei cailor respiratorii, ochilor, intestinului
tusea latratoare
simptomele de intoxicatie sunt moderate
niciodata nu apare hepatomegalia
Profilaxia dizenteriei prevede
reducerea si lichidaera morbiditatii animelelor bolnave
profilaxia specifica
bicilina-5
respectarea normelor sanitaro-igienice
penicilina
Sursa de infectie in dizenterie poate fi
animalele bolnave sau pierite de pe urma imbolnavirii
omul bolnav sau purtator
porcinele, bovinele, rozatoarele si diverse specii de peste
purtatorii de escherihioza
pasarile
Care esre receptivitatea si ce imunitate se formeaza in dizenterie
inalta, pe toata viata, tipospecifica
pe un an, tipospecifica
joasa, pe toata viata, tipospecifica
inalta, pana la un an, independent de tip
inalta, pana la un an, tipospeficia
Caracterizati scaunul dizenteric in ziua a 3-4 de boala
lichid, fecaloid, cu mucus
oformat
semioformat, cu mucus si striuri de sange
lichid, abudent, riziform
“scuipat rectal”, cu mucus, striuri de sange si puroi
Focarul tipic de multiplicare a sighelelor este
structurile limfatice ale intestinului subtire
mucoasa intestinului gros
organele parenchimatoase
nodulii limfatici mezenteriali
Cel mai mult in dizenterie este afectat
stomacul
duodenul
intestinul subtire
intestinul cec
sigmoidul si rectul
Sursa de infectie in dizenterie este
pasarile domestice
vitele cornute mari si mici
omul
rozatoarele
ciinii si pisicile
Semn clinic al dizenteriei
hepatomegalia
scaun lichid cu striuri de sange si mucus
dureri in centura sub rebordurile costale
scaun riziform
Urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru dizenteria bacteriana:
tenesme rectale
scaune riziforme
scaune abudente
scaune afecaloide
sigma spasmata
Siptomele dizenteriei acute, varianta colitica:
febra
voma repetata
dureri spastice in abdomen
scaun lichid saracacios cu mucus si striuri de sange
scaun abudent, verzui
Sursa de infectie in dizenterie pot fi:
bolnavii cu dizenterie, forma acuta
bolnavii cu dizenterie, forma cronica
excretorii de bacili
Variantele clinice ale dizenteriei bacteriene:
gastrica
gastroenterita
enterocolitica
colitica
gastroenterocolitica
Pentru evolutia usoara a variantei colitice de dizenterie acuta sunt caracteristice:
temperatura subfebrila sau normala
scaun fecaloid muco-sangvinolent
dureri abdominale difuze exprimate moderat
scaun semioformat
scaun fecaloid cu amestec de mucus
Pentru evolutia media a variantei colitice a dizenteriei acuta sunt caracteristice
temperatura febrila
dureri paroxistice abdominale intense
Pentru evolutia gravaa variantei colitice a dizenteriei acuta sunt caracteristice
scaun afecaloid muco-sangvinolent cu puroi
dureri abdominale inferior si in anus, generate de defecatie