Pacient cu durere oculară, şi acuitate vizuală diminuată, precipitate pe endoteliul cornean, mioză, congestie pericheratică prezintă:
Conjunctivită acută
Uveită acută anterioară
Glaucom acut
Flegmonul sacului lacrimal
Episclerită acută
Unde începe procesul vederii:
Conuri şi bastonaşe
Celulele bipolare
Celulele ganglionare
În coroidă
În nervului optic
Când eroziunea corneeană evidenţiată prin colorare are aspect dendritic se presupune prezenţa:
Keratitei herpetice profunde
Keratitei herpetice superficiale
Ulcerului serpiginos
Keratitei tuberculoase
Keratitei luetice
Acţiunea primordială a muşchiului drept superior este de:
Coborâre a globului ocular
Ridicare a globului ocular
Adducţie
Abducţie
Dilatare a pupilei
Uveita anterioră acută include toate manifestările în afară de:
Fotofobie
Injecţie pericheratică
Dureri oculare
Lacrimaţie
Edem macular
Cele mai multe ramuri de nervi senzitivi le are:
Conjunctiva
Corneea
Sclera
Retina
Coroida
Factorul primordial in antrenarea în procesul patologic al corpului ciliar în cazul inflamaţiei irisului şi invers:
Poziţia adiacentă
Vascularizare comună
Comunitatea inervaţiei
Mărirea tensiunii intraoculare
Comunitatea limfatică
Acuitatea vizuală la nou-născuţi este de:
Cateva sutimi
0,1 şi mai sus
0,6 şi mai sus
0,8 şi mai sus
1,0 şi mai sus
Frecvenţa vizitelor bolnavului de glaucom la oftalmolog:
Săptămânal
I dată în trei luni
I dată în an
I datг la 3 ani
La apariţia curcubeului în faţa ochilor
Bolnavul are diagnosticul "Obstrucţia totală a căilor lacrimale". Metoda eficientă de tratament:
Înlăturarea partii palpebrale a glandei lacrimale
Conjunctivorinostomia
Canaliculorinostomia
Dacriocistorinostomia
Conjunctivo-hoimoro-stomia
Cataracta cauzează:
O scădere bruscă a acuităţii vizuale
O scădere treptată a acuităţii vizuale
O modificare a refracţiei oculare (miopizare)
Blefarospasm
Examinarea orbitei se face prin:
Radiografie
Tomografie computerizată
Perimetrie
Tonometrie
Biomicroscopie
Tratamentul uveitei anterioare include:
Dexametazona în instilaţii
Antiinflamatoare nesteroidiene general şi local
Miotice
Anestezice local
Midriatice
Conjunctivita poate fi tratată cu toate cele ce urmează cu excepţia:
Sol. Timolol
Sol. Cloramfenicol
Sol. Pilocarpină
Ung. Oxacilină
Ung. Tetraciclină
Care terapie este cel mai puţin indicată pentru tratamentul cheratitei epiteliale dendritice cauzate de virusul herpes simplex:
Ung. Acicloviri
Interferon
Sol. Pilocarpini 1%
Sol. Gentamycini
Ung. Tobramycini 0,3%
Metodele de examinare enumerate necesare în caz de plagă penetrantă oculară:
R-grafia folosind metoda Comberg-Baltin
Lavajul căilor lacrimale
Biomicroscopia
Exoftalmometria
Refractometria
Hiperlăcrimarea apare în:
Corioretinite
Vicii de refracţie
Cataracte
Eversiunea punctelor lacrimale
Obstrucţia căilor lacrimale
Care din semnele enumerate sunt caracteristice keratitelor:
Halouri colorate în faţa ochilor
Lacrimare abundentă
Ce acuze prezintă bolnavii cu cataractă incipientă:
Tulburari ale vederii, poliopie
Prezenţa unor puncte negre fixate în faţa ochilor
Curcubeu în jurul unei surse de lumină
Lacrimare
Prin ce se manifestă obstrucţia arterei centrale a retinei:
Scăderea treptată a vederii sub formă de înceţoşare
Dispariţia bruscă a vederii
În maculă -pată roşie ca cireaşa pe fond alb -lăptos al retinei
Atrofia glaucomatoasă a papilei nervului optic
Simptomul "tomatei strivite"
Vascularizarea retinei:
Aa. ciliare posterioare lungi
Aa. ciliare posterioare scurte
Artera centrală a retinei
Arterele ciliare anterioare
Artera hialoidea
Manifestările stazei papilare în faza incipientă:
Scăderea marcată a acuitaţii vizuale
Creşterea tensiunii intraoculare
Acuitatea vizuală -normală
Proeminenţa convexă a papilei nervului optic
Keratita parenchimatoasă luetică:
Evoluează în trei stadii
Produce neovascularizaţie corneană
Nu produce neovascularizaţie corneană
Este bilaterală
Este monolaterală
Îngustarea sectorială a câmpului visual se poate întălni în:
Glaucom primar
Dezlipirea de retină
Astigmatism
Hipermetropie
Emetropie
Hemeralopia dobândita poate fi datorată:
Alimentaţiei sărace în vitamina A
Aterosclerozei
Alimentaţiei sărace în vitamina B
Bolilor hepatice
Diabet zaharat
Medicaţia antiglaucomatoasă locală şi generală utilizată în tratamentul glaucomului primar cu unghi deschis:
Antiinflamatoare steroidiene
Beta-blocante
Inhibitori ai anhidrazei carbonice
Semnele subiective ale atacului acut de glaucom sunt:
Durere oculară accentuată cu hemicranie
Scăderea importantă a vederii
Diplopie
Greţuri
Halouri colorate in jurul sursei de lumină
Ambliopia se poate dezvolta în următoarele situaţii:
Cataractă congenitală
Strabism monolateral
Strabism alternant
Cataracta senilă
Anizometropie
Plaga penetrantă corneană se poate manifesta prin:
Camera anterioară adâncită
Reducerea camerei anterioare sau chlar dispariţia acesteia
Hipotonie oculară
Inclavarea irisului în plaga corneeană
Hifem
Corpi străini corneeni se pot manifesta prin:
Dureri oculare, senzaţie de corp străin
Scăderea sensibilităţii corneene
Lăcrimare
Diagnosticul glaucomului primar cu unghi deschis se poate stabili în cazul prezenţei:
Hipertensiunii intraoculare
Ingustării campului vizual
Excavaţiei glaucomatoase a papilei nervului optic
Prezenţei unghiului deschis al camerei anterioare
Proieminenţei nervului optic în vitros
Complicaţiile plăgilor perforante ale globului ocular:
Cataracta posttraumatică
Glaucom secundar
Oftalmia simpatică
Endoftalmită
Combustia de gradul I al globului ocular se caracterizează prin:
Hiperemia conjunctivei
Apariţia defectelor epiteliale corneene
Paliditatea pronunţată a conjunctivei (deseori infiltrată cu mici puncte hemoragice)
Corneea cu aspect de porţelan
Necroză profundă a corneei
Atrofia papilei nervului optic manifestă prin:
Paliditatea papilei nervului optic
Diminuarea acuităţii vizuale
Ingustarea concentrică a campului vizual
Semnul "simbure de vişină"
Semnul "tomată strivită"
Metoda de localizare a corpului străin metalic intraocular:
Radiografia într-o proiecţie
Radiografia în două proiecţii
Radiografia după Comberg-Baltin
Angiografia retiniană
Arătaţi semnul caracteristic al conjunctivitei difterice:
Edem pronunţat, în special al pleoapei superioare
Secreţie purulentă abundentă
Prezenţa membranei fibrinoase aderate de conjunctivă
Apariţia foliculilor conjunctivali
Şalazionul:
Defect congenital al pleoapei
Afecţiune parazitară a pleoapei
Meibomiita cronică (cu acumulare şi incapsulare de secret)
Meibomiita acută
Tumoare malignă a pleoapei
Densitatea conurilor este mai mare:
La periferia retinei
În maculă
În regiunea papilei nervului optic
Uniform pe toată suprafaţă retinei
În regiunea Ora serata
Copilul în vârstă de 3 luni suferă de dacriocistită cronică purulentă congenitală. Tactica medicului:
Masaj in regiunea sacului lacrimal
Lavajul sacului lacrimal cu furacilină
Sondarea închisă a căilor lacrimale cu lavajul ulterior cu sol. furacilină
Sondarea deschisă a canalului nazo-lacrimal
Dacricistorinostomia
Lagoftalmia este cauzată în cele mai multe cazuri de paralizia:
n. abducens
n. trochlearis
n. facialis
n. oculomotor comun
n. trigeminus
Răsfrângerea în afară a marginii ciliare a pleoapelor se numeşte:
Lagoftalmie
Ectropion
Entropion
Ptoză
Răsucirea în interior a marginii palpebrale se numeşte:
Alimentarea cristalinului are loc din:
Vasele irisului
Vasele corpului ciliar
Vasele coroidei
Vasele retiniene
Umoarea apoasă
Lagoftalmia este:
Imposibilitate de ridicare a pleoapei superioare
Fanta palpebrala pronuntat inchisa
Imposibilitate de inchidere a fantei palpebrale
Eversia pleoapei inferioare
Inversia pleoapei inferioare
Puterea de refracţie a cristalinului în repaos:
1-5 D
18-20 D
40 D
44 D
60-64D
Vasele ce alimentează substanţa cristaliniană al maturului sunt:
Artera hyaloidea
Arterele ciliare posterioare scurte
Arterele ciliare posterioare lungi
Nu se alimentează cu sânge
La examinarea bolnavului lipseşte reflexul fundului ochiului, cristalinul este sur, acuitatea vizuală – 1/pr.l.c. Diagnosticul este:
Cataractă incipientă
Cataractă nematură
Cataractă matură
Glaucom
Neurita optica
Metoda de bază la tratamentul cataractei senile este:
Conservativă
Chirurgicală
Nu necesită tratament
Tratament cu laser
Tratament fizioterapeutic
La debutul stazei papilei nervului optic vederea:
Nu se schimbă
Scade moderat
Scade оnsemnat
Scade până la "o"
Corect C şi D
În caz de neurită a nervului optic vederea:
Scade neînsemnat
Scade însemnat
Variază pe parcursul zilei
Se ameliorează fără tratament
Simptom ce nu e caracteristic glaucomului acut:
Edem cornean
Camera anterioară mică
Midriază
Injectarea tip stază a globului ocular
Mioză cu reflex fotomotor păstrat
Limita superioară a tensiunii intraoculare (statistic normală) măsurate cu tonometrul Maclacov de 10 gr este:
20 mm Hg
24 mm Hg
26 mm Hg
27 mm Hg
Normă unică nu există
Producerea de bază umorii apoase este asigurată de:
Partea plană a corpului ciliar
Cilii corpului ciliar
Iris
Acordarea primului ajutor la policlinică sau la punctul medical în caz de plagă penetrantă oculară constă în:
Repoziţionarea tunicilor inclavate în plagă
Secţionarea tunicilor inclavate şi ermetizarea plăgii
Pansament ocular şi transportarea de urgenţă în centrul oftalmotraumatologic
Tratament ambulator la medicului oftalmolog din policlinică
Administrarea mioticelor
Razele ultraviolete intense afectează în primul rînd:
Ochiul suportă bine iradirea ultravioletă
Conjunctiva şi corneea
Irisul
Cristalinul
Simptomele ptozei palpebrale sunt:
Acoperirea regiunii pupilei cu pleoapa superioară
Imobilitate subtotală sau totală a pleoapei superioare
Ingustarea fantei palpebrale
Rasurirea interna a pleoapei inferioare
Imposibilitatea inchiderii fantei palpebrale
Complicaţia posibilă a ptozei palpebrale congenitale totale:
Ambliopia
Atrofia nervului optic
Cataracta
Uveită
Mioticile sunt indicate în:
Iridociclite
Keratite
Neurita
Retinite
Complicaţiile dacriocistitei cronice purulente pot fi:
Ulcer cornean
Conjunctivită cronică
Dacrioadenita
Care sunt semnele cardinale in glaucomul congenital:
Mărirea dimensiunilor corneei şi ale globului ocular
Displazia unghiului camerei anterioare
Prezenţa precipitatelor pe endoteliul cornean
Creşterea PIO
Eliminari purulente masive din sacul conjunctival
Midriaticele sunt indicate in:
Conjunctivite acute
Papilită
Cheratouveită
Anestezicele locale se administrează în:
Tonometrie oculară
Perimetrie, controlul acuităţii vizuale
Aprecierea sensibilităţii corneene
Inlăturarea corpurilor străini corneeni
În accesul acut de glaucom se administrează:
Pilocarpina
Atropina
Tetracaina
Cloramphenicol
Diacarb
Prin fisura orbitară superioară trec:
Artera oftalmica
Nervul optic
I ramură a n. trigemen
Nervii oculomotori
Vena oftalmică superioară sau comună
Prin canalul optic trece:
Artera oftalmică
Nervul nasociliar
Ramurile arterei oftalmice sunt:
a. supraorbitalis, a. lacrimalis
a. centralis retinae
a. ciliares anteriores
aa. ciliares posteriores lungi si scurte
a. carotidă internă
Congestia pericheratică se dezvoltă în:
Conjunctivită
Glaucom primar cu unghi deschis
Inflamaţia tractului vascular
Cataractă senilă
Decolarea retinei
Aparatul lacrimal secretor cuprinde:
Glanda lacrimală
Punctele lacrimale
Canaliculele lacrimale
Glandele lacrimale accesorii
Sacul lacrimal
Canalul lacrimonazal se deschide in:
Meatul nazal inferior
Meatul nazal mediu
Meatul nazal superior
Sinusul maxilar
Cavitatea bucală
Cornea este alcătuită din:
2 straturi
3 straturi
4 straturi
5 straturi
6 straturi
Fibrele de colagen corneene sunt orientate:
Paralel suprafeţei corneei
Haotic
Concentric
Perpendicular suprafeţei corneei
Oblic suprafeţei corneei
Nutriţia corneei se realizează din:
Reţeaua capilară perilimbică prin difuzie
Arterele etmoidale
Artera palpebrală superioară
Artera palpebrală inferioară
Din cate segmente e format nervul optic:
Unu
Două
Trei
Patru
Cinci
Evacuarea umorii apoase din camera anterioară se realizează prin:
Ligamentile Zinn
Capsula cristalinului
Unghiul camerei anterioare şi sinusul scleral (canalul Schlemm)
Stroma corneană
Pupila
Sclera are funcţia de:
Nutriţia ochiului
Protecţia mediilor interne ale ochiului
Refracţie
Acomodaţie
Menţinerea formei globului ocular
Funcţia coroidei:
Trofică (a retinei)
De refracţie
De percepţie a luminii
Termică
De acomodaţie
Funcţia retinei:
Refracţia
Trofică
Perceperea luminii pentru realizarea actului vizual
Acomodaţia
Filtraţia lichidului intraocular
Membrana Bowman se află intre:
Epiteliul şi stroma corneei
Stroma si membrana Descemet
Membrana Descemet şi endoteliu
Endoteliu şi umoarea apoasă din camera anterioară
În grosimea stromei corneene
Cîte ţeci meningiale are nervul optic:
Una
Câţi muşchi extraoculari formează aparatul muscular oculomotor:
Şase
Şapte
Opt
Tendonul Zinn inelar incepe la:
Foramen rotundum
Foramen opticum
Fissura orbitalis superior
Fissura orbitalis inferior
Foramen ovalis
Arteriile ciliare posterioare scurte alimentează:
Straturile interne ale retinei
Straturile externe ale retinei
Corpul ciliar
Vascularizarea corpului ciliar şi a irisului:
Aa. ciliares posteriores longes
Aa. ciliares posteriores breves
Aa. ciliares anterioares
Aa. palpebrales
A. centală a retinei
Artera centrală a retinei vascularizează:
Nervul optic este:
Nerv senzorial
Nerv motor
Nerv mixt
Simpatic
Parasimpatic
Muşchiul drept extern e inervat de:
N. ocolomotoris comun
N. facialis
N. abducens
N. trohlearis
N. simpaticus
Funcţia de bază a analizatorului vizual este:
Vederea periferică
Acuitatea vizuală
Vederea cromatică
Fotosensibilitatea
Vederea binoculară
In cazul cand acuitatea vizuala este egala cu 1,0 (vis=1,0) detaliile optotipului citit din tabelele pentru aprecierea acuităţii vizuale se văd sub unghiul de vedere egal cu:
1 min.
2 min.
3 min.
4 min.
5 min
Dacă bolnavul deosebeşte numai primul rând al optotipului de la un metru, acuitatea vizuală este egală cu:
0,1
0,05
0,02
0,01
0,03
Astenopia acomodativă mai frecvent apare la:
Hipermetropi
Miopi
Presbiopi
Afaci
Emetropi
Primul ajutor medical in iridociclită acută include instilarea :
Pilocarpinei
Atropinei
Timololului
Gentamicină
Dicaină
Ectropionul se caracterizează prin:
Opacifierea cristalinului
Opacifierea corpului vitros
Eversia marginii ciliare a pleoapei
Hemoragii retiniene
Detaşare de retină
Ce nu e caracteristic blefaritelor:
Prurit
Usturime
Jenă oculară
Hiperemierea marginii palpebrale
Orgeletul extern este inflamaţia glandei:
Meibomius
Zeiss
Henle
Krause
Wolfring
Şalazionul este o inflamaţie cronică a glandelor:
Care din tumorile palpebrale enumerate e malignă:
Angiom
Chist dermoid
Nev
Adenocarcinom
Papilom
Xantelasmul
Hemangiomul
Epiteliomul bazo-celular
Nevul pigmentat
Papilomul
Ce nu este specific conjunctivitei:
Senzaţia de prezenţa corpilor străini sub pleoape
Diminuare pronunţată a acuităţii vizuale
Persoanele cu protanopie nu percep culoarea:
Verde
Roşie
Albastru
Galben
Violet
Ptoza palpebrală poate fi cauzată de paralizia:
n. oculomotor
n. trohlear
n. optic
La maturi limita superioară a câmpului vizual la culoarea albă :
10-15o
40-45o
65-70o
80-85o
20-25
La maturi limita de jos a câmpului vizual la culoarea albă :
35-40
45-50
80-90
60-70
20-30
La maturi limita temporală a câmpului vizual la culoarea albă:
50-60
100-110
40-50
La maturi limita nazală a câmpului vizual la culoarea albă :
45-55
70-80
Acţiunea bactericidă a lacrimei se datorează prezenţei în ea a:
Lidazei
Chimotripsinei
Lizozimei
Apei
Fosfatazei
Ambliopia este o dereglare a:
Simţului luminos
Vederii cromatice
Vederii periferice
Vederii binoculare
Acomodaţiei
O dioptrie reprezintă puterea de refracţie a lentilei cu distanţa focală de:
100 m
10 m
1 m
10 cm
1 cm
Puterea de refracţie a lentilei cu distanţa focară de 0,5m este de:
4,0D
2,0D
1,0D
0,5 D
0,1D
Puterea de refracţie a lentilei cu distanţa focară de 0,25m este de:
0,5D
Puterea de refracţie a lentilei cu distanţa focară de 2 m este de:
0,2D
Pacientul cu punctum remotum la 1,0 m are miopie de:
5,0D
10,0D
Pacientul cu punctum remotum la 0,5 m are miopie de:
Pacientul cu punctum remotum la 25 cm are miopie de:
Pacientul cu punctum remotum la 10 cm are miopie de:
Metoda subiectivă de determinare a refracţiei este:
Schiascopia
Dioptrometria
Cu lentile aeriene
Pentru citire, pacientului cu hipermetropie +1,0D în vârstă de 50 de ani sunt necesari ochelari:
+1D
+2D
+3D
+4D
+5D
Pentru citire, emetropul în vârstă de 60 de ani are nevoie de ochelari:
Acomodaţia este:
Refracţia statică a globului ocular
Puterea de refracţie a corneei
Axa antero-posterioară a ochiului
Capacitatea de a vedea clar la diferite distanţe de la ochi
Capacitatea de a percepe lumina de diferită intensitate
Punctul proxim de vedere clară este:
Punctul care se află pe vârful corneei
Punctul situat inainte de cristalin
Punctul situat după cristalin
Cel mai apropiat punct văzut clar de ochi în situaţia utilizării capacităţii maxime de acomodaţie
Punctul în care se adună razele după trecerea prin sistemul optic al ochiului
In ambliopie de grad foarte inalt acuitatea vizuală este:
0,04 şi mai joasă
0,05 –0,1
0,2-0,3
0,4-0,8
1,0 şi mai înaltă
Care medicament va produce paralizia acomodativă:
Instilarea Sol. Pilocarpini 1%
Instilarea Sol. Atropini 1%
Instilarea Sol. Furacillini 1.5000
Instilarea Sol. Levomicetini 0,25%
Instilarea Sol. Timolol 0,5%
Ce nu e caracteristic conjunctivitei adenovirale:
Este o boală epidemică
Se manifestă prin foliculi ale conjunctivei
Prezenţa hiperemiei conjunctivale
Prezenţa limfoadenopatiei regionale
Membrane fibrinoase aderate de conjunctivă
Ce nu e caracteristic conjunctivitei primăvăratice:
Este o maladie cronica, recidivantă
E bilaterală
Secreţii adundente purulente
Este de origine alergică
De regulă sunt afectaţi copiii cu vârsta până la 15-17 ani
Conjunctivita gonococică a adultului se manifestă:
În primele 3-7 zile după contaminare
În perioada 11-20 zile după contaminare
În perioada 21-26 zile după contaminare
În perioada 27-30 zile după contaminare
După 1 lună de la contaminare
Ce nu e specific conjunctivitei difterice:
E provocată de bacilul Leffler
Prezenţa unei pelicule membranoase, care aderă de conjunctivă
Ganglionii preauriculari dureroşi
Ganglionii submaxilari dureroşi
Majorarea tensiunei intraoculare
Lentilele sferice convergente sunt utilizate pentru corecţia:
Miopiei
Astigmatismului hipermetropic simplu
Astigmatismului miopic compus
Astigmatismului miopic simplu
Hipermetropiei
Lentilele sferice divergente sunt:
Concave
Convexe
Plan convexe
Biconvexe
Astigmatice
Corecţia optică a miopiei simple se face cu:
Cea mai slabă lentilă convergentă
Cea mai slabă lentilă divergentă
Cea mai puternică lentilă divergentă
Cu prizme
Cea mai puternică lentilă convergentă
Cataracta hipermatură se poate complica cu:
Glaucom secundar facolitic
Conjunctivita flictenulară
Dezlipire de retină
Uveita
Retinită
Cataractele congenitale totale se operează:
Precoce (în primele luni după naştere)
La 2 ani
După 7 ani
După 14 ani
După 60 de ani
Nervul optic este format din axonii amielinici ai celulelor retiniene:
Bipolare
Ganglionare
Bastonaşe
Conuri
Bastonaşe şi conuri
Hemianopsiile heteronime se intalnesc in:
Leziuni ale bandeletelor optice
Leziuni la nivelul scoarţei occipitale
Leziuni ale chiasmei optice
Leziuni ale nervului optic
Leziuni ale retinei
Focarul principal in hipermetropie este:
Punctiform pe retină
Liniar vertical după retină
Liniar vertical inaintea retinei
Punctiform inaintea retinei
Punctiform după retină
Focarul principal in miopie este:
Punctiforn după retină
Ce semn nu e caracteristic iridociclitelor:
Congestie pericheratică
Mioză
Sinechii iridocristaliniene posterioare
Modificări de culoare şi relief al irisului
În care maladie e specific apariţia precipitatelor pe suprafaţa posterioară a corneei:
Chorioidită
Iridociclita
Miopia forte
Ce nu e caracteristic dacriocistitei acute:
Local în regiunea sacului lacrimal se constată senzaţia de căldură
Edem local şi palpebral
Eritem local
"Ochiul uscat"
Durere locală
Ce nu e caracteristic sindromului corneean:
Lacrimarea
Fotofobia
Blefarospasmul
Diplopia
Durerile oculare
Sindromul patognomonic al cheratitelor herpetice:
Prezenţa sensibilităţii corneene
Lipsa sensibilităţii corneene
Ce nu e caracteristic cheratitei flictenuloase (scrofuloase):
Prezenţa flictenelor
Preponderent se dezvoltă la copii
E interpretată ca o maladie alergicomicrobiană
E interpretată ca o maladie virală
Se poate dezvolta în condiţiile diminuării rezistenţei organismului
Ce semn nu e caracteristic cheratoconului:
Cheratoconul este o ectazie cronică bilaterală a corneei
Cheratoconul este o ectazie cronică unilaterală a corneei
Este o maladie neinflamatorie
Se produce subţierea zonei centrale a corneei
Se dezvoltă la persoane tinere
Ce semn nu e caracteristic cheratitei sifilitice congenitale:
În evoluţie se disting trei faze (de infiltraţie, de vascularizaţie şi de resorbţie)
Congestia pericheratică este prezentă
Congestia pericheratică este absentă
Reacţia Bordet-Wassermann este pozitivă
Ce nu e specific sindromului Sjoegren:
Se manifestă printr-o cheratoconjunctivită uscată
Afecţiunea este bilaterală
Mai frecvent se dezvoltă la femei
Funcţia glandei lacrimale e normală
Se asociează cu lipsa secreţiei sudoripare
Pterigionul este:
O tumoare conjunctivală malignă
O degenerescenţă conjunctivală
Este o afecţiune neevolutivă
Este o tumoare corneană benignă
Este o afecţiune inflamatorie
Profilaxia conjunctivitei gonococice a nou-născutului se face cu:
Instilaţii cu Dexametasonă
Instilaţii cu pilocarpină
Instilaţii cu Sulfacil de natriu 20%
Instilaţii cu Cortizon
Instilaţii cu Atropină 0,1%
Dacriocistita congenitală a nou-născutului se dezvoltă datorită :
Infecţiei intrauterine a sacului lacrimal
Dilatării prenatale a sacului lacrimal
Impermiabilităţii canalului lacrimonazal spre momentul naşterii
Infecţiei bacteriene în timpul naşteri
Naşterea copilului la 7 luni
Eroziunea corneeană reţine colorantul cu aspect dendritic in:
Keratita punctată superficială
Keratita herpetică
Ulcer serpinginos
Keratita neuroparalitică
Keratita luetică
Ce nu e caracteristic combustiilor cu baze:
Sunt considerate mai uşoare decât cele cu acizi
Produc necroză de coagulare
Produc lichefierea (colicvare) albuminelor
Au tendinţa spre infiltraţie şi ulceraţie în profunzime
Au tendinţa spre agravare în zilele următoare după accident
Hipopionul de regulă e prezent în :
Eroziune corneeană
Ulcer serpijinos corneean
Cataractă posttraumatică
Hemoftalm
Oftalmia simpatică decurge sub forma unei:
iridociclită fibrinoplastică la globul traumat
iridociclită fibrinoplastică la globul congener (netraumat)
neuroretinită la globul traumat
endoftalmită la globul traumat
panoftalmită la globul traumat
Oftalmia simpatică se va dezvolta nu mai devreme de:
2 săptămâni după traumă
4 săptămâni după traumă
5 săptămâni după traumă
6 săptămâni după traumă
o lună după traumă
Colect de sânge în camera anterioară se va defini ca:
Hemoftalmus
Hifema
Heterocromie
Rubeoză
Hipopion
În contuziile oculare pot apărea următoarele modificări cu excepţia:
Luxaţia, subluxaţia cristalinului
Hifem, hemoftalm
laucomul secundar
Keratocon
In contuziile oculare edemul Berlin îşi va găsi sediul în:
Cornee
Corp ciliar
Coroidă
Retină
Semnul absolut al unei plagi penetrante oculare:
Scăderea acuităţii vizuale
Prezenţa corpului străin intraocular
Hipotonia oculară este simptomul caracteristic:
Cataractei
Uveitei anterioare
Glaucomului
Plăgilor penetrante oculare
Neuritelor retrobulbare
Ce nu e caracteristic glaucomului acut:
Halouri colorate in jurul luminei (becului electric)
Durere oculară cu iradiere în hemicraniu
Camera anterioară e redusă
La lezarea totală a nervului optic nu se va menţiona:
Cecitatea
Dispariţia reflexului fotomotor direct
Păstrarea reflexului consesual
Ce semn nu este specific cataractei senile:
Mai frecvent apare după vârsta 55-60 ani
Este întotdeauna bilaterală
Evoluează spre opacifierea totală a cristalinului
Se disting două etape de evoluţie
Se disting patru etape de evoluţie
Ce nu este caracteristic glaucomului primar cu unghi deschis:
E o maladie bilaterală
Evoluţia e progresivă şi asimetrică
Se manifestă prin creşterea tensiunei intraoculare
Se manifestă prin accese de glaucom acut
Se dezvoltă excavaţia glaucomatoasă
Hemianopsiile omonime sunt provocate de:
Lezările chiasmei
Leziunile căilor optice şi radiaţiilor optice
Leziunile retinei
Leziunile nervului optic
Leziunile coroidei
Metodele de examinare ale campului vizual:
Campimetria
Perimetria
Îngustarea periferică concentrică a câmpului vizual este caracteristică pentru:
Dacrioadenită
Iridociclită
Conjunctivite
Keratita herpetică dendritică
Cea mai gravă complicaţie în miopia forte e considerată:
Stafilom miopic
Corioretinită miopică
Cataracta miopică
Opacifieri in corpul vitros
Diametrul antero-posterior al globului ocular la adult are in mediu:
24 mm
26 mm
28 mm
30 mm
32 mm
Ce semn nu e caracteristic cristalinului:
Este o lentilă biconvexă
Este perfect transparent şi elastic
Este fixat de corpul ciliar prin ligamentele Zinn
Poate fi antrenat intr-un proces inflamator
Puterea de refracţie în stare de repaos este de 18,0-20,0D
Ce semn nu e caracterisrtic stazei papilare:
Reprezintă un edem neinflamator
Reprezintă un edem inflamator
Dezacordul între modificările oftalmoscopice evidenţe şi tulburările funcţionale minime în perioada de debut a bolii
Papila nervului optic poate proemina in corpul vitros
Tumorile intracraniene pot fi drept cauză a maladiei date
Ce simptom nu e caracteristic coroiditelor:
Prezenţa fotopsiilor
Prezenţa durerilor oculare
Lipsa durerilor oculare
Prezenţa metamorfopsiilor
In majoritatea cazurilor procesele inflamatorii se extind şi asupra retinei
Ce semn nu e specific in embolia trunchiului arterei centrale a retinei:
Dispariţia bruscă a vederii până la fotosensibilitate
Mioza
Midriaza cu abolirea reflexului fotomotor direct
Inschemie retiniană şi un edem alb-lăptos al fundului de ochi
Simptomul "cireaşa maculară" ("sâmburele de vişină)
Ce semn nu e specific detaşării de retină primare:
Se dezvoltă mai frecvent în miopia forte
Apariţia unei umbre în câmpul vizual
Prezenţa senzaţiilor luminoase anormale în formă de scântei (fosfene)
Ce semn nu e caracteristic neuritei optice retrobulbare:
Diminuarea marcantă a vederii centrale
Păstrarea vederii centrale
Prezenţa scotomului central
Drept consecinţă poate surveni atrofia optică
Dereglarea simţului cromatic
Complicaţii a unei coroidite pot fi:
Secluzia pupilei
Cheratopatie
Neuroretinită
Decolarea de retină exudativă
Ocluzia arterei centrale a retinei
Simptomatologia apărută după instilarea de midriatice - ochi roşu, dureros, tip hemicranie, acuitate vizuală alterată – este caracteristică pentru:
Uveită anterioară
Coroidită
Hipopionul este:
Tulburarea omogenă a transparenţei umorii apoase
Depozite alb-gălbui in camera anterioară
Depozit de sange in camera anterioară
Precipitate corneene
Secreţie purulentă în fanta palpebrală
Complicaţia uveitei anterioare cu secluzie pupilară:
Ulcer corneean serpiginos
Neuropatie optică
Decolare de retină
Corioretinită
Intr-o panoftalmie tratamentul chirurgical este:
Evisceraţia
Enucleaţia
Exenteraţia
Cu extracţia cristalinului
Nevroectomia
Uveita anterioară defineşte inflamaţia:
Irisului şi corpului ciliar
Sclerei
Vitrosului
Corneei
Nervului optic
Nervul patetic (trohlear) inervează muşchiul:
Drept intern
Drept extern
Oblic mare (superior)
Oblic mic (inferior)
Drept superior
Nervul abducens inervează muşchiul:
"Ochi amaurotic de pisică" se întâlneşte în:
Retinoblastom
Obstructia arterei centrale a retinei
Iridociclită acută
Keratita herpetica superficiala
Glaucom incipient
Primul neuron al retinei este situat in stratul:
Celulelor fotoreceptoare
Celulelor bipolare
Celulelor ganglionare
Stratul epiteliul pigmentar
Stratul plexiform intern
Al doilea neuron al retinei este situat in stratul:
celulelor amacrine
Stratul plexiform extern
Al treilea neuron al retinei este situat in stratul:
Stratul epiteliului pigmentar
Examenul fundului de ochi urmăreşte aspectul:
Papilei nervului optic, maculei, vaselor retinei
Corpului ciliar
Epiteliului cornean
Cristalinului
Irisului
Cireaşa maculară apare în:
Obstrucţia trunchiului ACR
Obstrucţia trunchiului VCR
Obstrucţia unui ram al VCR
Obstrucţia unui ram ACR
Obstrucţia arterei cilio-retinale
Hemeralopia este imposibilitatea adaptării la:
Întuneric
Lumina roşie
Lumina verde
Lumina galbenă
Lumina diurnă
Studiul modificărilor fundului de ochi prezintă interes deosebit privind starea vaselor:
Cerebrale
Coronariene
Nazo-farengiale
Periferice
Pulmonare
Corecţia optică a hipermetropiei simple se face cu:
Cea mai puternică lentilă divergentă care dă cea mai bună acuitate vizuală
Cea mai puternică lentilă convergentă care dă cea mai bună acuitate vizuală
Cea mai slabă lentilă divergentă care dă cea mai bună acuitate vizuală
Cea mai slabă lentilă convergentă care dă cea mai bună acuitate vizuală
Cu lentile cilindrice
In miopie focarul principal este situat:
Inaintea retinei
Pe retină
In spatele retinei
Pe capsula anterioară a cristalinului
Pe capsula posterioară a cristalinului
In hipermetropie focarul principal este situat:
In faţa retinei
Factorii ce intervin in realizarea presiunii intraoculare sunt:
Umoarea apoasă şi circulaţia sa
Diametrul pupilar
Axul globului ocular
Mărimea cristalinului
Volumul corpului vitros
Modificările câmpului vizual în glaucomul cronic simplu incipient:
Lărgirea petei oarbe
Îngustarea concentrică
Scotom central
îngustare supero -temporală
Îngustare supero -nazală
Tratamentul chirurgical în glaucomul primar cu unghi deschis vizează:
Realizarea unei comunicări între camera anterioară şi posterioară
Crearea unei noi căi de drenare a umoarii apoasă prin operaţii fistulizante
Reducerea formării umorii apoase prin operaţii anemizante
Îmbunătăţirea aprovizionării sanguine a discului optic
Extracţia cataractei
Dicromazia este:
Lipsa de perceperea a unei culori
sa de perceperea a două culori
Lipsa de perceperea a 3 culori
Lipsa de perceperea a 4 culori
Lipsa de perceperea a 5 culori
Protanopia:
Lipsa de percepţie a culorii roşii
Lipsa de percepţie a culorii verzi
Lipsa de percepţie a culorii albastre
Lipsa de percepţie a culorii galbene
Lipsa de percepţie a culorii ultravioletă
Deiteranopia este:
Lipsa de percepţie a culorii violetă
Tritanopia este:
Lipsa de percepţie a culorii negre
Etiologia ulcerului cornean serpiginos:
Bacteriană
Virală
Luetică
Tuberculoasă
Toxico-alergică
Etiologia kerato-conjunctivitei scrofuloase (flictenuloase):
Tuberculoasă-alergică
Micotică
Alergică
Etiologia cheratitei dendritice: