Selectaţi particularitățile scalei ordinale:
nu măsoară diferența dintre poziţiile succesive ale scalei
măsoară diferența dintre poziţiile succesive ale scalei
indicatorul cel mai util, în cazul tendinţei centrale, este dominanta
indicatorul cel mai util, în cazul tendinţei centrale, este mediana
clasifică unitățile statistice în categorii distincte
Selectaţi componentele capitolului „Inroducere” al unei lucrări științifice:
scopul și obiectivele lucrării
criteriile de includere și excludere a participanților
discutarea critică a rezultatelor
descrierea exactă a loturilor de studii
importanța aplicativă a lucrării
Selectați afirmațiile corecte despre scala de interval:
nu măsoară diferenţa dintre două numere ale scalei
valoarea zero denotă absenţa completă a caracteristicii urmărite
valoarea zero nu denotă absenţa completă a caracteristicii urmărite
măsoară diferenţa dintre două numere ale scalei
nu permite multiplicarea sau divizarea valorilor
Selectați afirmațiile corecte despre scala de raport:
valoarea zero indică absenţa completă a variabilei studiate
permite multiplicarea sau divizarea valorilor
nu permite utilizarea tuturor metodelor statistice
permite utilizarea tuturor metodelor statistice
Selectați tipurile observării statistice în funcţie de volum:
periodică
totală
curentă
selectivă
special organizată
Selectați tipurile observării statistice în funcţie de timp:
Precizați particularităţile cercetării periodice:
utilizată pentru fenomene cu variabilitate nepronunțată în timp
utilizată pentru fenomene cu variabilitate pronunțată în timp
aplicată în regim curent
fixează data şi chiar ora de înregistrare a datelor
aplicată la anumite intervale de timp
Selectaţi metodele de culegere a datelor:
recensământul
sondajele statistice
observarea părţii principale
monografia totală
monografia variaţională
Indicați caracteristicile monografiei (metodă de culegere a datelor):
este o metodă totală, permanentă
este o metodă parţială, aprofundată
este o metodă descriptivă
este o metodă analitică
este o metodă inutilă pentru generalizarea rezultatelor
Selectați afirmațiile corecte despre metoda de anchetă statistică:
este o metodă de observare parţială, periodică
este o metodă de observare parţială, special organizată
este o metodă de observare parţială, permanentă
presupune reprezentativitatea eşantioanelor
nu presupune reprezentativitatea eşantioanelor
Selectați ce este caracteristic pentru erorile sistematice de înregistrare:
au incidenţă sporită
au incidenţă redusă
sunt rezultat al neatenției operatorului
sunt rezulatat al neînţelegerii scopului observării
sunt prevenite prin instruirea personalului
Precizați particularităţile erorilor întâmplătoare de înregistrare:
nu influenţează vădit acurateţea rezultatelor
influenţează vădit acurateţea rezultatelor
provin din necunoaşterea unor noţiuni
Selectați ce include controlul cantitativ al datelor:
verificarea completitudinii datelor
verificarea naturii calitative a datelor
verificarea volumului de date
verificarea primirii tuturor formularelor
verificarea logică a datelor
Selectați afirmaţiile corecte despre rezultatele cercetării ştiinţifice:
nu pot fi testate
sunt „dogmatice"
sunt documentate minuţios
pot fi confirmate sau infirmate
pot fi verificate
Selectați caracteristicile unui experiment ştiinţific:
subiectivitatea
idelitatea
obiectivitatea
validitatea
incomparabilitatea
Indicați tipurile de cercetare ştiinţifică:
imperativă
aplicativă
interactivă
fundamentală
pentru dezvoltare
Selectați calitățile unui studiu clinic bun:
fezabil
interesant
nerelevant
etic
nou
Precizați ce include etapa de pregătire a studiului:
formularea temei studiului
colectarea datelor statistice
definirea scopului studiului
formularea obiectivelor
sistematizarea datelor statistice
Selectați calitățile metodelor de măsurare şi clasificare din cadrul studiului ştiinţific:
nestandardizabile
clare
obiective
reproductibile
adaptabile problemei cercetate
Precizați ce include etapa de stabilire a planului studiului ştiinţific:
alegerea tipului studiului
culegerea datelor
stabilirea populaţiei ţintă
gruparea variabilelor de interes
alegerea eşantionului studiului
Precizați ce se include în etapa de definire a eşantionului:
alegerea tipului de eşantion
alegerea modului de eşantionare
stabilirea scalelor de măsură pentru unităţile cercetate
definirea tipului de culegere a indicatorilor
definirea variabilelor
Selectați întrebările la care oferă răspuns etapa de analiză a rezultatelor primare:
procedeele statistice aplicate sunt adecvate?
ipoteza se confirmă sau se respinge?
a fost suficientă analiza numerică?
datele cu care se lucrează sunt corecte?
care este semnificaţia rezultatelor?
Selectați întrebările la care oferă răspuns etapa de analiză a rezultatelor finale:
Selectaţi lacunele frecvente în prezentarea unei lucrări:
definirea clară a criteriilor de includere şi excludere din studiu
neidentificarea populaţiei ţintă
descrierea riguroasă a tehnicilor de măsurare
analiza insuficientă a datelor aberante
prezentarea excesivă a datelor brute
Selectaţi cerințele privind stilul redactării studiului:
timp prezent pentru redarea metodei și rezultatelor
timp trecut pentru redarea metodei și rezultatelor
timp prezent pentru noțiuni bine cunoscute
timp trecut pentru noțiuni bine cunoscute
persoana 1 singular
Selectaţi componentele capitolului „Material și metode” al unei lucrări științifice:
importanța teoretică a lucrării
descrierea testelor statistice utilizate
Selectaţi tipurile cercetării în funcție de durata culegerii datelor:
transversală
exhaustivă
prin eșantionare
longitudinală
descriptivă
Selectaţi dezavantajul întrebărilor închise, în cadrul chestionarului:
neuniformitatea
dificultatea administrării
analiza îndelungată
sugestibilitatea răspunsurilor
analiza statistică îngreuiată
Selectaţi avantajul întrebărilor deschise, în cadrul chestionarului:
libertatea exprimării individualizate
uşurarea prelucrării statistice a răspunsurilor
indispensabilitatea pentru cercetările medicale
posibilitatea de a devia de la subiectul în cauză
permit cunoaşterea particularităţilor populaţiei ţintă
permit cuantificarea răspunsurilor cu ajutorul unei scale
sunt preferate în cercetările medicale
permit culegerea datelor cu riscul sugestibilităţii
permit alegerea răspunsurilor dinainte fixate
Precizați rolul întrebărilor introductive din chestionar:
marchează apariţia unei noi grupe de întrebări
asigură controlul calităţii răspunsului
oferă anchetatului sentimentul de încredere
provoacă explicaţii în raport cu diferite opinii exprimate
separă sensurile "pro" şi "contra" din răspunsurile persoanelor anchetate
Indicați rolul întrebărilor de trecere din chestionar:
asigură controlul fidelităţii opiniei exprimate
oferă respondentului sentimentul de încredere
Selectați condiția care trebuie respectată de un chestionar statistic:
să evite întrebările concise şi la subiect
să conţină preponderent întrebări, care fac apel la memoria celor chestionaţi
să conţină întrebări, care sugereze răspunsurile
să corespundă cu nivelul de cunoştinţe ale respondentului
să pună accentul pe limbajul profesional
Selectați regulile de întocmire a chestionarului:
evitarea jargonului profesional sau prescurtărilor
evitarea întrebările tendenţioase
utilizarea unui vocabular neînţeles de respondenţi
afectarea prestigiului sau orgoliului respondentului
evitarea succesiunii logice a întrebărilor
Selectați tipurile de chestionare din punct de vedere al calităţii informaţiilor:
de date factuale
"omnibus"
de opinie
speciale
autoadministrate
Selectați tipurile de chestionare din punct de vedere al cantităţii informaţiilor:
Selectați tipurile de chestionare în funcţie de conţinut:
cu referire la date calitative
cu referire la date cantitative
administrate prin telefon
administrate de către operatori de anchetă
Selectați tipurile de chestionare în funcţie de modul de aplicare:
cu întrebări deschise
cu întrebări închise
Selectaţi avantajele întrebărilor închise, în cadrul chestionarului:
sunt uşor de administrat
oferă libertatea exprimării
sunt uniforme
uşurează analiza statistică a răspunsurilor
sugerează răspunsurile
sprijină memoria celui anchetat
sporesc anonimatul celui anchetat
scad securitatea celui anchetat
permit respondentului să devieze de la subiectul în cauză
Selectaţi funcţiile întrebărilor filtru din chestionar:
opresc trecerea unor categorii de subiecţi la întrebările succesive
verifică fidelitatea opiniei exprimate
servesc la analiza răspunsurilor din chestionar
nu opresc persoana de a urma succesiunea întrebărilor
Selectaţi particularităţile întrebărilor bifurcate din chestionar:
opresc persoana de a urma succesiunea întrebărilor
nu califică răspunsurile oferite
Selectaţi particularităţile întrebărilor "de ce?" din chestionar:
sunt un exemplu de întrebări imprecise
au valoare informativă scăzută
oferă valoare în plus chestionarului
sunt un exemplu de întrebări precise
Selectaţi caracteristicile întrebărilor de control din chestionar:
nu aduc informaţii noi
verifică consistenţa opiniei exprimate
verifică gradul de înțelegere a sensului întrebărilor
aduc informaţii noi
nu verifică fidelitatea răspunsurilor oferite
Selectați condițiile necesare de respectat în formularea întrebărilor din chestionar:
evitarea negaţiilor
dificultatea sporită a întrebărilor
formularea întrebărilor la modul general
preferabilitatea întrebărilor indirecte
abstractizarea întrebărilor independentă de nivelul de studii al respondenţilor
Precizați caracteristica unui eșantion reprezentativ:
are volum mic
reproduce în structura sa structura colectivităţii generale
este sursă unei erori de reprezentativitate mare
este format în mod aleatoriu simplu
este format în mod aleatoriu dirijat
Precizați tipul de selecție în cazul excluderii oricărei intervenţii subiective în alegerea eşantionului:
dirijată
mixtă
aleatoare
mecanică
parţială
Selectați condiția care determină reprezentativitatea eşantionului:
extragerea dirijată a unităţilor statistice
volumul eşantionului
extragerea aleatoare a unităţilor statistice
numărul unităţilor statistice
extragerea simetrică a unităţilor statistice
Precizați tipul de selecție în cazul intervenţiei subiective în alegerea eşantionului:
variaţională
inferenţială
Selectaţi particularitatea eşantionului format aleator cu revenire:
volumul colectivităţii generale scade consecutiv pe măsura creşterii numărului extragerilor
volumul colectivităţii generale rămâne constant pe toată perioada extragerii
la fiecare extragere, orice unitate a colectivităţii generale are probabilitate diferită de a fi selecţionată
la sfârşitul extragerilor volumul colectivităţii generale este micşorat exact cu volumul eşantionului
aceeaşi unitate statistică nu poate fi inclusă de mai multe ori în colectivitatea selectivă