139. CM. Elemente ale art. sacroiliace:
A. Ligg. colaterale
B. Lig. lateral
C. Lig. bifurcat
D. Lig. sacrospinal
E. Lig. interosos
140. CS. Ce formă are articulatio sacroiliaca?
А. Articulatio cotylica
B. Articulatio sellaris
C. Articulatio spheroidea
D. Articulatio plana
E. Articulatio ellipsoidea
141. CS. Ce formă are articulatio coxae?
А. Articulatio spheroidea
B. Articulatio cotylica
C. Articulatio ellipsoidea
D. Articulatio sellaris
E. Articulatio trochoidea
142. CS. Care ligament frânează extensia în articulatio coxae?
А. Ligamentum iliofemorale
B. Ligamentum pubofemorale
C. Ligamentum ischiofemorale
D. Zona orbicularis
E. Ligamentum capitis femoris
143. CS. Element al art. tibiofibularis:
C. Lig. cuneometatarsian interosos medial
D. Lig. bifurcat
E. Ligg. tibiofibulare anterior şi posterior
144. CS. Ce formă are articulatio genus?
А. Ginglymus
C. Articulatio bicondylaris
D. Articulatio ellipsoidea
E. Articulatio cotylica
145. CS. În jurul căror axe sunt posibile mișcări în articulatio genus?
А. Axis transversalis et sagittalis
B. Axis sagittalis et verticalis
C. Axis verticalis et transversalis
D. Axis transversalis et obliquus
E. Axis sagittalis et obliquus
146. CS. Ce formă are articulatio tibiofibularis?
А. Articulatio plana
B. Articulatio spheroidea
C. Articulatio sellaris
D. Articulatio trochoidea
E. Articulatio bicondylaris
147. CS. Element al sindesmozei gambiere inferioare:
148. CS. La care tip de articulații se referă articulatio talocruralis?
A. Articulatio simplex
B. Articulatio composita
C. Articulatio combinata
D. Articulatio complexa
E. Articulatio sellaris
149. CS. Ce formă are articulatio talocruralis?
А. Articulatio sellaris
B. Articulatio trochoidea
C. Articulatio cotylica
D. Ginglymus
150. CS. În jurul cărei axe sunt posibile mișcări în articulatio talocruralis?
А. Axis transversalis
B. Axis sagittalis
C. Axis verticalis
D. Axis obliquus
E. Axis horizontalis
151. CS. Element al art. Lisfranc:
B. Lig. deltoid
C. Lig. lateral
E. Lig. cuneometatarsian interosos medial
152. CS. Ce formă are articulatio calcaneocuboidea?
153. CS. Ce formă are articulatio cuneonavicularis?
E. Articulatio spheroidea
154. CS. Ce formă au articulationes tarsometatarsales?
C. Ginglymus
155. CS. Ce formă au articulationes metatarsophalangeae?
B. Ginglymus
156. CS. Element al art. Chopart:
A. Lig. deltoid
B. Ligg. colaterale
D. Lig. cuneometatarsian interosos medial
E. Lig. bifurcat
157. CS. Ce formă au articulationes interphalangeae pedis?
158. CS. Ce mișcări sunt posibile în articulationes interphalangeae pedis?
А. Flexio et extensio
B. Adductio et abductio
C. Rotatio
D. Circumductio
E. Oppositio et reppositio
159. CM. Structurile de amortizare ale membrului inferior:
A. Meniscurile
B. Lichidul sinovial
C. Oasele gambei
D. Rotula
E. Bolta piciorului
160. CM. Articulaţia sacroiliacă:
A. Este formată de feţele articulare auriculare ale sacrului şi coxalului
B. Capsula articulară este liberă şi rezistentă
C. Cartilajul articular pe osul coxal este mai gros decât de pe sacru
D. Dintre ligamentele sacroiliace cel interosos este cel mai puternic
E. Prezintă o amfiartroză
161. CM. Ce ligamente întăresc articulatio sacroiliaca?
А. Ligamentum sacrospinotuberale
B. Ligamentum sacroiliacum interosseum
C. Ligamentum sacrotuberale
D. Ligamenta sacroiliaca ventralia
E. Ligamenta sacroiliaca dorsalia
162. CM. Simfiza pubiană:
A. Este o hemiartroză formată între oasele pubiene
B. Discul fibrocartilaginos interpubian este mai masiv la bărbaţi
C. Înălţimea simfizei este mai mare la femei
D. Mişcările sunt posibile la femei în timpul naşterii
E. Este fixată de ligamentul pubian superior şi ligamentul arcuat al pubisului
163. CM. Bazinul în ansamblu:
A. Constituie un inel osos
B. Bazinul mare alcătuieşte partea inferioară a cavităţii abdominale
C. Orificiul sciatic mare este delimitat de incizura schiatică mare şi ligamentul sacrotuberal
D. Orificiul sciatic mic este format de incizura schiatică mică şi ligamentul sacrospinal
E. În poziţie anatomică apertura superioară a bazinului la femei formează cu planul orizontal un unghi (50-55)
164. CM. Linia terminală traversează:
A. Promontoriul
B. Creasta iliacă
C. Linia arcuată
D. Creasta pubică
E. Marginea superioară a simfizei pubiene
165. CM. Limitele aperturii inferioare a bazinului includ:
A. Coccisul
B. Ligamentele sacrospinale
C. Tuberozităţile sciatice
D. Ramurile sciatice şi pubiene inferioare
E. Simfiza pubiană
166. CM. Articulaţia coxofemurală:
A. Este formată de capul femurului şi acetabul
B. Bureletul acetabular constă din cartilaj hialinic
C. Capsula articulară se fixează de bureletul acetabular
D. Colul femural se află în interiorul cavităţii articulare (parţial)
E. Aparatul de fixare include ligamente extraarticulare, intracapsulare, intraarticulare
167. CM. Indicați ligamentele intraarticulare ale articulatio coxae:
А. Zona orbicularis
B. Ligamentum iliofemorale
C. Ligamentum transversum acetabuli
D. Ligamentum capitis femoris
E. Ligamentum pubofemorale
168. CM. Ce mișcări sunt posibile în articulatio coxae?
169. CM. Mişcările în articulaţia coxofemurală:
A. Amplitudinea mişcărilor depinde de poziţia articulaţiei genunchiului
B. Rotaţia laterală este mai evidentă decât cea medială
C. Ligamentul ischiofemural frânează extensia
D. Mişcările sunt limitate de aparatul ligamentar
E. Amplitudinea rotaţiei constituie 70-80 grade
170. CM. Articulaţia genunchiului:
A. Feţele articulare sunt extinse, incongruente
B. Este constituită din articulaţia femurotibială şi femuropatelară
C. Capsula fibroasă se inseră distanţat de marginile cartilajelor articulare ale tibiei
D. Stabilitatea ei depinde de ligamentele, muşchii şi tendoanele din jurul articulaţiei
E. Este o diartroză uniaxială
171. CM. Elementele intraarticulare ale articulaţiei genunchiului:
A. Ligamentele cruciate sunt localizate în afara cavităţii sinoviale
B. Ligamentul cruciat anterior este lezat mai des decât cel posterior
C. Ligamentul cruciat posterior previne deplasarea posterioară a femurului pe tibie şi hiperextensia genunchiului
D. Ligamentul cruciat posterior previne hiperflexia genunchiului
E. Ligamentul cruciat anterior este factorul principal de stabilizare a articulației genunchiului
172. CM. Bursele sinoviale ale articulatiei genunchiului:
A. Infrarotuliană profundă
B. Laterorotuliană
C. Subcutanată prerotuliană
D. Retrorotuliană
E. Suprarotuliană
173. CM. Indicați oasele care participă la formarea articulației genunchiului.
А. Fibula
B. Tibia
C. Patella
D. Femur
E. Oasele gambei
174. CM. Care ligamente frînează extensia în articulatio genus?
А. Ligamentum collaterale tibiale et fubulare
B. Ligamentum cruciatum anterius et posterius
C. Ligamentum popliteum obliquum
D. Ligamentum popliteum arcuatum
E. Ligamentum cruciatum anterius
175. CM. Care ligamente frânează rotația în articulatio genus?
А. Ligamentum collaterale tibiale
E. Ligamentul patellae
176. CM. Indicați elementele intraarticulare în articulatio genus:
А. Ligamentum popliteum obliquum
B. Ligamentum transversum genus
C. Plicae alares
D. Menisci medialis et lateralis
E. Ligamentum cruciatum anterius et posterius
177. CM. Ce porțiuni comportă ligamentul medial (deltoid) al articulatio talocruralis?
А. Pars tibionavicularis
B. Pars tibiocalcanea
C. Pars tibiotalaris anterior
D. Pars tibiotalaris posterior
E. Pars tibiofibularis
178. CM. Meniscurile:
A. Contribuie la congruenţa feţelor articulare şi amortizare
B. Marginile externe ale lor se unesc cu capsula articulară
C. Marginile interne ale lor sunt libere
D. Cel medial are formă semilunară
E. Cel lateral este aproape circular, mai mic şi mai mobil decât cel medial
179. CM. Componentele articulaţiei genunchiului:
A. Ligamentul transvers al genunchiului uneşte porţiunile anterioare ale meniscurilor
B. Meniscul lateral este fixat la ligamentul cruciat posterior şi la condilul medial al femurului prin ligamente
C. Numărul şi dimensiunile burselor sinoviale variază individual
D. Capsula fibroasă e laxă
E. Bursele sinoviale: suprapatelară, poplitee, anserină şi gastrocnemiană comunică cu cavitatea sinovială a genunchiului
180. CM. Articulaţia tibiofibulară:
A. Faţa articulară a capului fibular este mai mare ca cea posterolaterală a condilului lateral al tibiei
B. Capsula ei se inseră pe marginea feţelor articulare
C. Este consolidată de ligamentele intracapsulare ale capului fubular (anterior şi posterior)
D. Este o amfiartroză
E. Cavitatea ei articulară comunică cu cea a genunchiului
181. CM. Joncţiunea tibiofibulară distală:
A. Integritatea sindesmozei tibiofibulare distale este esenţială pentru stabilitatea articulaţiei talocrurale
B. Area rugoasă triunghiulară a maleolei laterale se uneşte cu incizura fibulară de pe extremitatea distală a tibiei
C. E consolidată de ligamentul interosos şi 2 ligamente tibiofibulare (anterior şi posterior)
D. Reprezintă o diartroză combinată
E. Membrana interosoasă participă la consolidarea ei
182. CM. Articulaţia talocrurală:
A. Este formată de feţe articulare ale 3 oase
B. Capsula articulară a ei este fină, întărită de ligamente puternice
C. Capsula se inseră pe marginea feţelor articulare
D. Membrana sinovială este laxă
E. Cavitatea sinovială se extinde deseori superior între ligamentele tibiofibulare
183. CM. Elementele de consolidare a articulaţiei talocrurale:
A. Ligamentul colateral lateral, compus din 5 porţiuni
B. Ligamentul talofibular anterior, extins între maleola laterală şi colul talar
C. Ligamentul talofibular posterior, extins de la maleola laterală până la tuberculul lateral talar
D. Ligamentul calcaneofibular, localizat între vârful maleolei laterale şi faţa laterală a calcaneului
E. Ligamentul colateral medial, care porneşte de la maleola medială şi se inseră pe talus, calcaneu şi osul navicular
184. CM. Ce oase participă la formarea articulatio subtalaris?
А. Talus
B. Os naviculare
C. Calcaneus
D. Os cuboideum
E. Tibia
185. CM. Articulatio subtalaris face parte din:
А. Articulationes planae
B. Articulationes spheroideae
C. Articulationes trochoideae
D. Articulationes simplex
E. Articulationes synoviales
186. CM. Ce articulații participă la formarea articulatio tarsi transversa?
А. Articulatio calcaneocuboidea
B. Articulatio subtalaris
C. Articulatio cuneonavicularis
D. Articulatio talocalcaneonavicularis
E. Articulatio talonavicularis
187. CM. Ce ligamente fortifică articulatio tarsi transversa?
А. Ligamentum tibionaviculare
B. Ligamentum calcaneonaviculare
C. Ligamentum calcaneocuboideum
D. Ligamentum calcaneocuboideum plantare
E. Ligmentum plantare longum
188. CM. Articulaţiile piciorului:
A. Articulaţia Chopart este cea mai mobilă articulaţie a piciorului
B. Articulaţia transversală a tarsului include articulaţiile talonaviculară şi calcaneocuboidă
C. Mişcările principale în articulaţia transversală a tarsului şi cea subtalară sunt: inversia şi eversia
D. În articulaţia subtalară se realizează mişcări de adducţie şi abducţie a piciorului
E. Prin sinusul tarsului trece tendonul unui muşchi
189. CM. Articulaţia calcaneocuboidă:
A. Feţele articulare sunt congruente
B. Este o articulaţie seliformă
C. Capsula este mai groasă şi mai tensionată din partea medială
D. Cavitatea articulară comunică cu cea a articulaţiei talocalcaneonaviculare
E. Pe faţa dorsală este consolidată mai bine decât pe cea plantară
190. CM. Ligamentele articulaţiilor piciorului:
A. Ligamentul plantar lung - cel mai puternic dintre ligamentele piciorului
B. Ligamentul plantar lung începe pe faţa laterală a calcaneului şi se inseră pe bazele oaselor metatarsiene II-V
C. Ligamentul-cheie al articulaţiei Chopart este ligamentul bifurcat
D. Ligamentul bifurcat este alcătuit din 2 porţiuni: calcaneonaviculară şi calcaneocuneiformă
E. Cele mai puternice ligamente sunt pe faţa plantară
191. CM. Articulaţia cuneonaviculară:
A. Este o articulaţie elipsoidă formată din 4 oase
B. Capsula ei este fixată de marginea feţelor articulare
C. Este fortificată de ligamentele: cuneonaviculare (plantare, dorsale), intercuneiforme interosoase, intercuneiforme dorsale şi plantare
D. Fisura articulară se prelungeşte între oasele cuneiforme
E. În unele cazuri cavitatea articulară comunică cu cavitatea articulaţiilor tarsometatarsiene
192. CM. Articulaţiile tarsometatarsiene şi intermetatarsiene:
A. Sunt 3 articulaţii tarsometatarsiene compuse, izolate una de alta
B. Sunt consolidate prin ligamentele tarsometatarsiene dorsale, plantare şi interosoase
C. Ligamentul tarsometatarsian interosos lateral reprezintă cheia articulaţiei Lisfranc
D. Articulaţiile intermetatarsiene sunt plane
E. Orientarea tuturor ligamentelor dorsale, plantare şi interosoase este transversală
193. CM. Indicați formațiunile anatomice care susțin bolta longitudinală a piciorului:
А. Ligamenta tarsi interossea
B. Ligamentum plantare longum
C. Ligamentum calcaneonaviculare plantare
D. Ligamentum bifurcatum
E. Ligamenta plantaria
194. CM. Care ligamente întăresc bolta transversală a piciorului?
А. Aponeurosis plantaris
B. Ligamenta metatarsea interossea
C. Ligamentum plantare longum
D. Ligamentum metatarseum transversum profundum
E. Ligamenta collateralia
195. CM. Articulaţiile metatarsofalangiene:
A. Feţele capetelor oaselor metatarsiene sunt sferoide, uşor aplatizate transversal
B. Capsula articulară este fină şi flască
C. Sunt fortificate de ligamentele colaterale (mediale şi laterale), plantare şi ligamentul transversal profund al metatarsului
D. Ligamentele colaterale mediale sunt mai massive şi mai puternice
E. Mişcările de extensie sunt mai reduse decât în articulaţiile similare ale mâinii
196. CM. Articulaţiile metatarsofalangiene şi interfalangiene:
A. Ligamentul transversal profund al metatarsului uneşte capetele tuturor oaselor metatarsiene
B. Articulaţiile metatarsofalangiene sunt pluriaxiale
C. Mişcările de flexie şi extensie în articulaţiile metatarsofalangiene sunt mai reduse decât cele de abducţie şi adducţie
D. Articulaţiile interfalangiene sunt trohleare, uniaxiale
E. Articulaţiile interfalangiene sunt consolidate de ligamentele colaterale şi dorsale
197. CM. Articulaţii uniaxiale:
A. Art. şoldului
B. Art. interfalangiene
C. Art. genunchiului
D. Art. subtalară
E. Art. calcaneocuboidă
198. CM. Articulaţii multiaxiale:
A. Art. sacroiliacă
B. Art. şoldului
D. Art. tibiofibulară proximală
E. Art. talocrurală
199. CM. Amfiartroze:
C. Art. talocrurală
D. Art. intermetatarsiene
200. CM. Articulaţii simple:
A. Art. tibiofibulară proximală
B. Art. talocrurală
C. Art. subtalară
D. Art. sacroiliacă
E. Art. interfalangiene
201. CM. Articulaţii compuse:
A. Art. interfalangiene
B. Art. genunchiului
D. Art. cotului
E. Art. radiocarpiană
202. CM. Articulaţii complexe:
A. Art. sternoclaviculară
B. Art. calcaneocuboidă
E. Art. umărului
203. CM. Articulaţii combinate:
B. Art. radioulnară proximală și distală
E. Art. temporomandibulară
204. CM. Element al art. coxofemurale:
A. Lig.deltoid
B. Lig.transversal al acetabulului
C. Ligg. colaterale
E. Burelet fibrocartilaginos
205. CM. Element al art. genunchiului:
C. Ligg. cruciate
E. Lig. popliteu arcuat
206. CM. Element al art. talocrurale:
C. Lig. calcaneofibular
D. Lig. cruciat