33. CS. În profunzimea obrajilor este situat mușchiul:
A. Maseter
B. Milohioidian
C. Buccinator
D. Orbicular al gurii
E. Geniohioidian
34. CS. În vestibulul bucal se află:
A. Plicele glosoepiglotice
B. Papila parotidiană
C. Carunculele sublinguale
D. Papila incisivă
E. Tonsila linguală
35. CS. Care din mușchii enumerați mai jos participă la formarea planșeului bucal:
A. Mm. digastrici
B. M. stilohioidian
C. M. milohioidian
D. M. genioglos
E. M. palatoglos
36. CS. La persoanele edentate se constată:
A. Microcheilie
B. Ortohcheilie
C. Opistocheilie
D. Procheilie
E. Macrocheilie
37. CM. Uvula are menirea de a:
A. Separa rinofaringele de bucofaringe în deglutiţie și vorbire.
B. Facilita trecerea bolului alimentar.
C. Contribui la fonaţie.
D. Participa la sugere.
E. Împiedica lăsarea în jos a mandibulei în poziţie verticală a corpului.
38. CS. Inspectând istmul faringian şi solicitând pacientului să pronunţe „a” observăm că uvula deviază spre stânga. Care dintre muşchii enumeraţi pare să fie lezat?
A. M. uvulae.
B. M. tensor veli palatini din dreapta
C. M. levator veli palatini.
D. M. palatoglossus.
E. M. palatopharyngeus.
39. CM. În deglutiţie nazofaringele este separat de bucofaringe prin acţiunea:
B. M. tensor veli palatini.
40. CM. Peretele inferior (planşeul) cavităţii bucale constă din:
A. Muşchii geniogloşi.
B. Diafragma gurii.
C. Regiunea sublinguală.
D. Limbă.
E. Muşchii hiogloşi.
41. CS. Cu referinţă la funcția mușchiului stiloglos:
A. Aplatizează limba
B. Scoate limba
C. Trage limba posterior şi în sus
D. Trage limba posterior şi în jos
E. Ingustează limba
42. CS. Cu referință la funcția mușchiului hioglos:
A. Trage limba posterior şi în jos
B. Îngustează limba
C. Aplatizează limba
D. Scoate limba
E. Trage limba posterior şi în sus
43. CM. Cavitatea bucală:
A. Este situată în partea inferioară a feței
B. Constituie porțiunea incipientă a tubului digestiv
C. Prin choane comunică cu nazofaringele
D. Comunică cu faringele prin vestibulul faringian
E. Este delimitată bilateral de arcadele dentare
44. CM. Cavitatea bucală poseda următorii pereți:
A. Superior – palatul
B. Inferior – planșeul bucal
C. Bilateral – obrajii
D. Anterior – buzele
E. Posterior – vestibulul faringian
45. CM. Când gura este închisă cavitatea bucală propriu-zisă comunică cu vestibulul bucal prin:
A. Vestibulul faringian
B. Spaţiile interdentare
C. Rima oris
D. Spațiul retromolar
E. Nu comunică
46. CM. Între buze şi formațiunile vecine distingem șanțuri:
A. Nazolabial
B. Geniolabial
C. Palatoglos
D. Palatofaringian
E. Mentolabial
47. CM. În cavitatea bucală propriu-zisă se află formaţiunile:
C. Carunculele sublingvale
E. Tonsila lingvală
48. CM. În vestibulul bucal se deschid:
A. Canalele excretoare ale glandelor bucale
B. Canalele excretoare ale glandelor labiale
C. Canalul excretor al glandei parotide
D. Canalele excretoare mici ale glandei sublingvale
E. Canalele excretoare ale glandelor incisive
49. CM. Cu privire la vestibulul bucal:
A. În repaus reprezintă un spaţiu capilar în formă de potcoavă.
B. Când maxilarele sunt strâns apropiate comunică cu cavitatea bucală propriu-zisă prin spaţiile retromolar şi interdentare.
C. Reflectându-se de pe un perete pe altul mucoasa formează şanţurile vestibulare superior şi inferior.
D. Prin frâele buzelor fiecare şanţ vestibular e divizat în două jumătăţi separate.
E. Importanţa aplicativă a şanţurilor vestibulare este infimă.
50. CM. Referitor la buze:
A. Prezintă pliuri musculo-cutanate
B. La interior sunt tapetate cu seroasă
C. Au la bază mușchiul orbicular al gurii
D. Trec una în alta prin comisurile labiale
E. Delimitează fanta bucală
51. CM. Cu privire la buze:
A. Între buze şi formaţiunile vecine nu există limite evidente.
B. Buza inferioară e separată de bărbie prin şanţul mentolabial.
C. Buza superioară e delimitată lateral de şanţul nazolabiogenian.
D. Din părţile laterale buza superioară se desparte de obraz prin şanţul geniolabial.
E. Șanţul nazolabial separă buza superioară de regiunea nasului.
52. CM. În vestibulul bucal prin inspecție se pot examina:
A. Frenul buzei superioare
B. Frenul buzei inferioare
C. Șanțurile vestibulare superior si inferior
D. Plicele glosoepiglotice
E. Papila parotidiană
53. CM. În cavitatea bucală propriu-zisă prin inspecție se pot examina:
A. Pilierii palatoglos şi palatofaringian
B. Tonsila linguală
C. Tonsila palatină
D. Papila parotidiană
E. Frenul limbii
54. CM. Prin inspecție pe palatul dur pot fi depistate:
A. Orificiile de deschidere a canalelor excretoare ale glandelor palatine
B. Rafeul palatin
C. Papila incisivă
D. Orificiul palatin mare
E. Plicele palatine transversale
55. CM. Lumenul tubei auditive se lărgește prin acțiunea:
A. M. tensor al vălului palatin
B. M. salpingofaringian
C. M. levator al vălului palatin
D. M. palatofaringian
56. CM. În deglutiție nazofaringele este separat de bucofaringe prin acțiunea:
A. M. uvulae
B. M. tensor veli palatini
C. M. levator veli palatini
D. M. palatoglosus
E. M. palatopharyngeus
57. CM. Cavitatea bucală la nou-născut posedă 3 din criteriile de mai jos:
A. Are dimensiuni reduse
B. Palatul moale este scurt
C. Apofizele alveolare sunt bine dezvoltate
D. Spaţiile interdentare sunt largi
E. Membrana mucoasă a palatului formează cute transversale slab pronunțate
58. CM. Închiderea istmului bucofaringian se realizează prin acţiunea muşchilor:
A. Uvulei.
B. Ridicător al vălului palatin.
C. Tensor al vălului palatin.
D. Palatoglos.
E. Palatofaringian.
59. CM. Cu privire la conformația exterioară a limbii:
A. Constă din vârf, corp şi rădăcină
B. Corpul este separat de rădăcină prin V-ul lingval
C. Gaura oarbă se află posterior de șanțul terminal
D. Șanțul median de pe corpul limbii se prelungește pe rădăcina ei
E. Caruncula sublingvală se află pe dorsul limbii
60. CM. Mușchi extrinseci ai limbii sunt:
A. M. longitudinal superior şi inferior
B. M. stiloglos
C. M. hioglos
E. M. palatoglos .
61. CM. Mușchi intrinseci ai limbii sunt:
A. M. vertical
B. M. transvers
C. M. stilofaringian
E. M. longitudinal superior şi inferior
62. CM. La inspectarea feţei inferioare a limbii putem observa:
B. Frâul limbii
C. Plicele sublingvale
D. Carunculele sublingvale
E. Papilele valate
63. CM. Septul limbii:
A. Împarte limba în două jumătăți simetrice
B. Separă mușchii unei părți de mușchii celeilalte
C. Este orientat vertical în plan median
D. Marginea superioară a lui nu ajunge la mucoasa dorsului limbii
E. Nici o afirmație nu este corectă
64. CM. Cu referință la tonsila lingvală:
A. Este amplasată în sinusul tonsilar
B. Se află posterior de șanțul terminal
C. Constituie o aglomerare de țesut limfoid
D. Cu vârsta devine mai pronunțată
E. Este componentă a inelului limfoepitelial
65. CM. Care din papilele lingvale conțin muguri gustativi:
A. Filiforme
B. Conice
C. Fungiforme
D. Valate
E. Foliate.
66. CS. Care din mușchii enumerați mențin limba la locul ei:
A. M. hioglos
B. M. palatoglos
C. M. genioglos
D. M. transvers
E. M. stiloglos.
67. CM. Limba la nou-născut posedă următoarele criterii de mai jos:
A. Este lată, scurtă şi groasă
B. Are o mobilitate sporită
C. Depășește limitele cavitații bucale propriu-zise şi ajunge în vestibulul bucal
D. Papilele lingvale sunt bine pronunțate
E. Amigdala lingvală este subdezvoltată
68. CM. Cu privire la frâele buzelor şi al limbii:
A. Reprezintă pliuri de mucoasă.
B. Pe lângă mucoasă mai conţin şi fibre musculare netede.
C. Prin intermediul lor trec vase sangvine şi nervi de la o formaţiune la alta.
D. Toate pot fi explorate prin inspecţie.
E. Se deosebesc unul de altul prin coloraţie.
69. CM. Cu privire la conformaţia exterioară a limbii:
A. Constă din segmentele bucal şi faringian sau corp şi rădăcină.
B. Segmentele limbii sunt separate unul de altul prin V-ul lingval.
C. Gaura oarbă a limbii e situată înapoia şanţului terminal.
D. Șanţul median de pe corpul limbii se continue pe rădăcina ei.
E. Mucoasa de pe faţa dorsală a ambelor segmente lingvale are o coloraţie similară.
70. CS. Indicați afirmația incorectă referitoare la dinți:
A. Fiecare dinte posedă de la una la trei rădăcini
B. Rădăcina dintelui este de formă conică şi se află în alveola dentară
C. Rădăcina dintelui se termină cu un apex pe care se află un orificiu minuscul
D. Cavitatea dintelui este tapetată cu periodont
E. În cavitatea dintelui se află pulpa dentară
71. CS. Masa de fond a dintelui o constituie:
A. Cementul
B. Dentina
C. Smalţul dentar (adamantina)
D. Pulpa dentară
E. Cavitatea dintelui
72. CS. La copiii de 2,5 ani lipsesc:
A. Dinții incizivi
B. Dinții canini
C. Dinții molari
D. Dinții premolari
E. Toți sunt prezenți
73. CS. Care din afirmațiile referitoare la eruperea dinților deciduali este corectă:
A. Primii erup incisivii superiori mediali
B. Primii erup incisivii inferiori mediali
C. Primii erup caninii superiori
D. Primii erup molarii inferiori
E. Primii erup molarii superiori
74. CS. Care din criteriile enumerate nu sunt caracteristice pentru dinții incisivi:
A. Au coroana în formă de daltă
B. Au o singură rădăcină de formă conică
C. Pe faţa masticatorie posedă doi tuberculi
D. Coroana incisivilor superiori este mai lată ca la cei inferiori
E. Rădăcina incisivilor inferiori este compresată bilateral
75. CS. Care dintre criteriile enumerate nu se referă la dinții premolari:
A. Sunt situați posterior de canini
B. Pe fiecare arcadă dentară sunt câte patru premolari
C. Pe faţa ocluzală a coroanei posedă 2 tuberculi
D. Au trei rădăcini
E. În secțiune transversală coroana are forma rotundă sau ovală
76. CS. Care din afirmațiile enumerate referitoare la dinți este incorectă:
A. Sunt alcătuiți din coroană, col și rădăcină
B. Se fixează in alveola dentară prin gomfoză
C. Au funcția de a capta, decupa si a tritura alimentele
D. Rădăcinile se unesc cu alveola dentară prin intermediul periodontului
E. Ca compoziție chimică cimentul se aseamănă cu oasele
77. CS. Una din afirmaţiile ce urmează nu se referă la glanda sublingvală:
A. Elaborează un secret preponderent de tip mucos
B. Este situată pe faţa superioară a mușchiului milohioidian
C. Ductele sublingvale mici se deschid în vestibulul bucal
D. Ductul mare al glandei se deschide în caruncula sublingvală
E. Proeminența ei formează plica sublingvală
78. CM. Coroana dentară are următoarele feţe:
A. Lingvală
B. Externă
C. Vestibulară
D. Ocluzală
E. Aproximale.
79. CM. După forma coroanei și localizare se disting dinți:
A. Deciduali
B. Permanenți
C. Incisivi
D. Molari
E. Premolari.
80. CM. Pentru dinții canini sunt caracteristice următoarele criterii:
A. Au coroana de formă conică cu vârf acuminat
B. Au o singură rădăcină de formă conică, compresată bilateral
C. Marginea secantă este îngustă şi formează o creastă decupantă
D. Rădăcina caninilor inferiori este mai scurtă ca la cei superiori
E. Uneori caninii inferiori pot avea rădăcina bifurcată.
81. CM. Trei din afirmațiile de mai jos sunt corecte pentru dinții molari:
A. Dimensiunile lor diminuează în direcție antero-posterioară
B. Pe faţa triturantă posedă 3 - 5 tuberculi
C. Molarii inferiori posedă 3 rădăcini, cei superiori 2 rădăcini
D. Coroana lor are o formă cuboidă
E. Dimensiunile lor cresc în direcție antero-posterioară.
82. CM. Selectați trei afirmații corecte referitor la erupția dinților permanenți:
A. Erupția dinților la fetițe se produce mai timpuriu ca la băieței
B. Molarii trei erup la vârsta de 16 - 26 ani
C. Primii erup premolarii II fiind succedați de molarii II
D. Primii erup molarii I inferiori, fiind succedați de incisivii mediali
E. Primii erup caninii superiori.
83. CM. Cu referinţă la glandele cavității bucale:
A. Se împart in glande salivare mari si mici
B. Cele mici sunt situate in profunzimea mucoasei sau în baza submucoasă
C. Glandele mici sunt lipsite de ducturi şi elimină secretul în sânge
D. Cele mai numeroase sunt glandele labiale si palatine
E. Elimină secret seros, mucos şi mixt .
84. CM. Care din caracterele următoare se referă la glandele salivare mari:
A. Sunt pare
B. Sunt situate în cavitatea bucală
C. Posedă ducturi ce se deschid în cavitatea bucală
D. După secretul eliminat sunt: seroase, mucoase şi mixte
E. Din ele fac parte glandele labiale, palatine şi lingvale .
85. CM. Pentru glanda parotidă sunt caracteristice 3 din criteriile enumerate mai jos:
A. Are o formă regulată şi este de tip mucos
B. Este amplasată in fosa submandibulară
C. Are consistenţă moale şi structură lobulară
D. Ductul glandei (Stenon) se deschide in vestibulul bucal
E. La exterior este acoperită cu o capsula de țesut conjunctiv .
86. CM. 4 din următoarele criterii sunt caracteristice pentru glanda submandibulară:
A. Este alveolar-tubulară şi elimină secret mixt
B. Este situată în triunghiul submandibular
C. Este aderentă la foiţa superficială a fasciei cervicale
D. Ductul glandei se deschide în vestibulul bucal
E. Este acoperită cu o capsulă fină din țesut conjunctiv .