Alegeţi răspunsul corect privind limita dintre gât şi cap:
marginea inferioară a mandibulei, vârful apofizei mastoidiene, linia nucală superioară, protuberanţa occipitală externă
planul orizontal care trece prin marginea inferioară a mandibulei
planul frontal ce trece prin apofizele transversale a vertebrelor cervicale
planul orizontal care trece la nivelul C7 şi incisura sternală
planul orizontal care trece prin incisura sternală şi marginea superioară a claviculei
Limitele triunghiului medial al gâtului sunt:
marginea mandibulei, marginea anterioară a muşchiul sternocleidomastoidian, linia mediană a gâtului
venterul posterior al muşchiului digastric, muşchiul sternocleidomastoidian, linia mediană a gâtului
marginea mandibulei, muşchiul sternocleidomastoidian, venterul superior al muşchiului omohioid
venterul posterior a muşchiului digastric, muşchiul sternocleidomastoidian, venterul inferior al muşchiului omohioid
linia orizontală ce traversează osul hioid, linia albă a gâtului, muşchiul trapez
Limitele triunghiului lateral al gâtului sunt:
marginea inferioară a mandibulei, marginea posterioară a m. sternocleidomastoidian, m. trapez
venterul posterior al m. digastric, m. sternocleidomastoidian, m. trapez
marginea inferioară a mandibulei, m. sternocleidomastoidian, m. omohioid
clavicula, marginea posterioară a m. sternocleidomastoidian, m. trapez
linia orizontală trasată pe osul hioid, m. sternocleidomastoidian, m. trapez
Indicaţi elementele pachetului vasculonervos medial al gâtului.
artera carotidă comună
nervul vag
vena jugulară internă
artera vertebrală, n. hipoglos, v.jugulară ext.
trunchiul tiriocervical, n. glosofaringian, v.jugulară ant
Indicaţi elementele pachetului vasulonervos lateral al gâtului
artera subclaviculară
artera carotidă externă, n. frenic
vena subclaviculară
plexul neural brahial
ramurile plexului cervical, v. jugulară
Care din formaţiunile anatomice limitează triunghiul submandibular?
marginea inferioară a mandibulei
marginea anterioară a muşchiului sternocleidomastoidian
venterul superior a muşchiului omohioid
ambii venteri ai muşchiului digastric
marginea liberă a muşchiului milohioid
Care formaţiuni anatomice delimitează triunghiul carotidian?
venterul posterior al muşchiului digastric
marginea posterioară a muşchiului sternocleidomastoidian
venterul superior al muşchiului omohioid
Care structuri anatomice delimitează triunghiul omotrapezoid?
marginea superioară a claviculei
muşchiul trapez
venterul inferior al muşchiului omohioid
muşchiul sternocleidomastoidian
Care formaţiuni sunt situate în spaţiul interaponeurotic suprasternal?
venele jugulare externe
ganglionii limfatici
venele jugulare anterioare
arcul venos jugular anterior
nn. supraclaviculari anteriori
Indicaţi limitele spaţiului previsceral:
de la marginea mandibulei până la incisura sternului şi claviculei
de la marginea mandibulei până la osul hioid
de la osul hioid până la marginea superioară a sternului
de la marginea superioară a cartilajului tiroid până la incisura sternului şi a claviculei
de la marginea mandibulei până la marginea superioară a cartilajului tiroid
Care spaţii celulare ale gâtului comunică cu mediastinul anterior?
spaţiul interaponevrotic suprasternal
spaţiul previsceral
spaţiul retrovisceral
spaţiul retrofaringian
spaţiul paravazal al fasciculului neurovascular principal al gâtului
Limitele regiunii infrahioidiene:
osul hioid şi venterul posterior al muşchiului digastric
linia orizontală trasată la nivelul cartilajului tiroid
sternul şi clavicula
Sintopia porţiunii cervicale a traheei:
anterior – istmul glandei tiroide
anterior şi bilateral – lobii glandei tiroide
posterior – esofagul
la nivelul incisurii jugulare – arterele carotide comune
arterele carotide interne
Indicaţi arterele ce vascularizează glanda tiroidă:
arterele tiroidiene superioare
arterele tiroidiene inferioare
arterele tiroidiene medii
artera recurentă tiroidiană
artera tiroidiană ima
Care tonsile participă în formarea inelului limfoepitelial faringian:
tonsila faringiană
tonsila palatină
tonsila tubară
tonsila submandibulară
tonsila lingvală
Sursa de inervaţie a porţiunii cervicale a esofagului constituie:
nervul accesor
ganglionii cervicali ai trunchiului simpatic
nervul hypoglos
nervii recurenţi
Indicaţi trei niveluri posibile a bifurcaţiei a arterei carotide comune:
marginea superioară C5
marginea superioară C6
marginea superioară a cartilajului tiroid
la nivelul cartilajului cricoid
marginea inferioară C4
Indicaţi semnele distinctive dintre aa. carotidă externă şi internă pe gât:
artera carotidă externă este situată anterior şi medial de artera carotidă internă
artera carotidă externă se ramifică, carotidă internă nu se ramifică pe gât
artera carotidă internă se începe cu o dilataţie – sinus caroticus
comprimarea a. carotide externe în plagă, stopează pulsaţia a. temporale superficiale, palpatoare pe arcul zigomatic
de la a. carotidă internă îşi are originea a. tiroidă superioară
. Unde este situată zona reflexogenă carotidiană?
la nivelul osului hioid
la nivelul marginii superioare a glandei tiroide
în regiunea manumbriului sternal
în regiunea cartilajului cricoid
în regiunea bifurcaţiei arterei carotide comune
Indicaţi limitele spaţiului interscalen:
muşchiul sternotiroid
muşchiul scalen anterior
muşchiul scalen posterior
muşchiul omohioid
muşchiul scalen mediu
Care structuri anatomice participă la formarea unghiului venos jugular Pirogov?
vena jugulară anterioară
vena jugulară externă
vena brahiocefalică
Care structuri anatomice se află în triunghiul scalenovertebral:
artera subclaviculară, trunchiul tiriocervical, a. vertebrală
ductul toracic (limfatic)
ganglionul cervical mediu al trunchiului simpatic
ganglionul cervical inferior al trunchiului simpatic
Care ramuri deviază de la a. subclaviculară în limitele triunghiului scalenovertebral:
artera vertebrală
artera transversală a gâtului
artera subscapulară
trunchiul tireocervical
artera toracică internă
Unde se varsă ductul toracic (limfatic)?
în artera subclaviculară dreaptă
în vena brahiocefalică dreaptă
în vena jugulară internă dreaptă
în vena jugulară externă stângă
în unghiul venos jugular stâng
Din spaţiile celuloadipoase ale gâtului puroiul se poate propaga:
în mediastinul posterior
în cavitatea peritoneală
în spaţiul retroperitoneal
în mediastinul anterior
în cavitatea pleurală
În limitele cărui triunghi se ligaturează artera linguală?
lingual (Pirogov)
mentonier
submandibular
lateral al gâtului
în limita triunghiului medial al gâtului
Laturile triunghiului omoclavicular:
venterul superior al m. omohioidian
m. sternocleidomastoidian
clavicula
venterul inferior al mușchiului omohioidian
linia mediană a gâtului
Care este sintopia ganglionului stelat?
inferior – cupola pleurei
anterior – artera vertebrală şi artera subclaviculară
din ganglion își ia originea nervul vertebral
medial – nervul frenic
posterior – muşchiul lung al gâtului
Alegeţi formaţiunile pentru care formează teacă prima fascie a gâtului:
glanda submandibulară
glanda parotidă
muşchiul platisma
Unde se proiectează tuberculul carotic pe gât?
la mijlocul margini anterioare a m. sternocleidomastoidian
capul rotit lateral la mijlocul m. sternocleidomastoidian
capul în extensie maximă la mijlocul m. sternocleidomastoidian
nici un răspuns corect
Ce se palpează sub marginea inferioară a mandibulei?
ganglioni limfatici măriți în dimensiuni
artera carotidă
artera lingvală
osul hioid
Ce vas intersectează din exterior m. sternocleidomastoidian:
v. jugulară externă
v. jugulară internă
v. jugulară anterioară
arcul venos jugular
vena thiroideia ima
Coardele vocale se proiectează:
la nivelul marginei superioare a cartilajului tiroid
la nivelul mebranei cricotiroide
la nivelul unghiul mandibulei
la nivelul carticajului cricoid
Apexul cupolei pleurale se proiectează:
în fosa supraclaviculară
în fosa infraclaviculară
incizura jugulară
cupola pleurei nu iese din limitele toracelui
în fosa deltopectorală
Potrivit lui V. N. Şevkunenko câte fascii cervicale deosebim?
una
două
trei
patru
cinci
Care fascii limitează spaţiul interaponeurotic suprasternal?
fascia cervicală superficială şi lamela superficială a fasciei cervicale proprii
lamela superficială şi profundă a fasciei cervicale proprii
aponeuroza omoclaviculară şi fascia endocervicală
fascia endocervicală şi fascia prevertebrală
foiţa parietală şi foiţa viscerală a fasciei endocervicale
Aria de extindere pentru spaţiul cervical retrovisceral este cuprinsă între:
baza craniului şi diafragm
baza craniului şi os hioid
baza craniului şi incizura jugulară
baza craniului şi Th5
baza craniului şi Th1
Spațiul prevertebral este limitat de:
vertebrele cervicale şi fascia prevertebrală
m. lung al capului şi fascia prevertebrală
m. cervical lung şi fascia prevertebrală
lamela superficială a fasciei cervicale propirii şi fascia prevertebră
fasciile parietală şi prevertebră
Spatiul prevertebral conţine:
mm. longus capitis
mm. longus colli
truncus sympathicus
n. vagus
mm. splenius capitis
Vena jugulară externă se formează la confluenţa căror vene?
v. retromandibulară
v. auriculară posterioară
v. facială
v. facială profundă
v. angulară
Nervii cutanaţi ai gâtului apar în straturile superficiale la:
mijlocul marginii posterioare a m. sternocleidumastoidian
mijlocul marginii anterioare a m. sternocleidumastoidian
unghiul mandibulei
nivelul osului hioid
nivelul C3
Vasele şi nervii subcutanaţi ai gâtului sunt localizaţi
subcutanat
între fascia I şi II
între fascia II şi III
între fascia I şi III
Care fascie cervicală formează capsulă pentru glanda submandibulară?
fascia I
fascia II
fascia III
fascia IV
fascia V
Unde se fixează lamelele fasciei cervicale II ce formează capsulă pentru glanda submandibulară?
linea milohioideană mandibulară
maginea superioară a mandibulei
corpul osului hioid
ductului submandibular
Care sunt limitele triungiului ligual (Pirogov)?
superior – n. hipoglos
inferior – tendonul intermediar al m. digastric
medial – marginea liberă a m. milohioidean
superior – n. lingual
anterior – marginea liberă a m. hioglos
Planşeul triungiului lingual (Pirogov) îl formează:
m. hyoglossus
m. mylohyoideus
m. digastricus
lamina profunda fasciae colli propria
m. stylohyoideus
A câta ramură este a. linguală la originea ei din a. carotidă externă?
a. linguală este prima ramură
a. linguală este a doua ramură
a. linguală este a treia ramură
a. linguală este a patra ramură
nu este originară din a. carotidă externă
Care fascii participă la formarea linea alba colli?
Pentru care muşchi formează teacă aponeuroza omoclaviculară?
pretraheali
prevertebrali
suprahioizi
scaleni
submandubulari
Ce nervi inervează muşchii pretraheali?
ansa cervicală
n. vag
n. frenic
n. recurent drept
ganglionul stelat