Meatul nazal inferior comunică cu:
A. Sacul lacrimal
C. Sinusul frontal
B. Sinusul maxilar
D. Sinusul sfenoidal
E. Cavitatea bucală
Zona hemoragică (pata vasculară Kiesselbach) e situată în mucoasa:
A. Meatului superior
B. Meatului mijloci
C. Septului nazal la cca 1 cm deasupra nării
D. Cornetului superior
E. Cornetului mijlociu
Între faţa externă (cutanată) şi cea internă (cutaneomucoasă) ale nasului extern se află următoarele planuri ale regiunii:
A. Țesutul celuloadipos subcutanat
B. Planul muscular
C. Tunica seroasă
D. Scheletul osteocartilaginos
E. Planul adventiceal
Principalele configurații de nas extern sunt:
A. Nasul drept (tip August)
B. Nasul grecesc (tip Venus de Millo)
C. Nasul bifurcat
D. Nasul acvilin (coroiat) (tip Dante)
E. Nasul scobit (tip Socrate)
Cu privire la nasul extern:
A. E de mai multe tipuri
B. I se descriu rădăcină, dors, vârf, aripi, narine
C. Prezintă schelet osteocartilaginos
D. Șanțul alar separă narinele de obraz
E. Cavitatea lui constituie vestibulul nazal
Vestibulul nazal:
A. Este un canal înalt de cca 15 mm
B. E plasat intre narine si limen nasi
C. Pereții lui sunt tapetați din interior cu mucoasă
D. La intrare e înzestrat cu perișori (vibrissae)
E. Împarte torentul de aer inspirat în două șuvoaie
Nasul extern:
A. Adăpostește toată cavitatea nazală
B. Are forma unei piramide triunghiulare cu baza orientată în jos
C. Nu posedă particularități de rasă și gen
D. Imprimă in mare măsură fizionomia
E. E situat in mijlocul feţei
Mucoasa nazală exercită funcțiile:
A. De umectare a aerului inspirat
B. Olfactivă
C. De protecție
D. Rezonatorie
E. De încălzire a aerului inspirat
Pe viu cavitatea nazală poate fi explorată prin:
A. Inspecție
B. Palpație
C. Rinoscopie
D. Examen ultrasonic
E. Examen radiologic
În meatul nazal mediu se deschid:
A. Sinusul frontal
B. Celulele etmoidale posterioare
C. Sinusul maxilar
D. Canalul nazolacrimal
E. Celulele etmoidale anterioare
În meatul nazal superior se deschid:
A. Sinusul sfenoid
C. Celulele etmoidale anterioare
D. Sinusul frontal
E. Sinusul maxilar
Cavitatea nazală:
A. Comunică cu exteriorul prin narine
B. Comunică cu rinofaringele prin coane
C. Vestibulul și cavitatea nazală propriu-zisă au pereții căptușiți cu o tunica mucoasă
D. În submucoasa de pe feţele mediale ale cornetelor nazale se află plexuri venoase
E. Vestibulul ocupă cea mai mare parte a cavității nazale
A. E situată în partea superioară a craniului facial
B. Se învecinează cu fosa medie a craniului, cavitatea bucală, orbitele, nazofaringele
C. Prin septul nazal este divizată în două jumătăţi, denumite fose nazale
D. La fiecare fosă nazală se disting vestibulul şi fosa nazală propriu-zisă, separate prin limen nasi
E. Fosa nazală propriu-zisă se împarte în regiunile respiratorie, olfactorie şi hemoragică
A. Comunică cu exteriorul prin nări şi cu rinofaringele prin coane
B. Cele două compartimente ale sale – vestibulul şi fosa nazală propriu-zisă sunt căptuşite cu o tunică mucoasă
C. În tunica care acoperă vestibulul din interior se conţin glande sudoripare, glande sebacee şi peri
D. Mucoasa din regiunile respiratorie şi olfactorie e de coloraţie diversă
E. În submucoasa de pe faţa medială a cornetelor nazale, mai ales a celui inferior se află plexuri cavernoase (venoase)
Referitor la funcțiile sinusurilor paranazale:
A. Micșorează greutatea craniului
B. Măresc rezistența craniului
C. Au rol de izolatori termici
D. Sunt rezonatori ai sunetelor
E. Măresc greutatea craniului
Meaturile nazale sunt:
A. Superior, mediu, inferior
B. Nazal comun
C. Nazofaringian
D. Nazobucal
E. Nazolaringian.
Sinusul maxilar (antrul Highmore):
A. Este cel mai voluminos
B. Are forma unei piramide cu trei fete
C. Prezintă baza și trei pereți .
D. Se deschide prin hiatul semilunar în meatul nazal superior
E. Baza sa răspunde premolarului II și molarilor I și II.
Sinusul maxilar:
A. Se deschide în meatul nazal comun
B. Peretele lui inferior răspunde premolarului II şi molarilor I şi II
C. Începe să se dezvolte la vârsta de 5 – 6 ani
D. Peretele lui superior răspunde planşeului orbitei
E. Poate fi explorat pe viu prin diafanoscopie
Referitor la sinusul frontal:
A. Este o cavitate piramidală
B. Cele două sinusuri frontale sunt despărțite printr-un sept
C. Se deschide în meatul nazal superior
D. Se deschide prin infundibulul etmoidal în meatul nazal mijlociu
E. E situat în partea nazală a frontalului
Sinusul sfenoidal:
A. Este o cavitate cuboidală neregulată
B. E împărțită de un sept în două jumătăți asimetrice
C. Se deschide în recesul sfenoetmoidal
D. Se deschide în meatul nazal mijlociu
E. E situat în corpul osului sfenoid
Scheletul laringelui e constituit din cartilajele:
A. Tiroid, cricoid, corniculate, hioid, aritenoide, cuneiforme
B. Tiroid, cricoid, glotic, corniculate, aritenoide, cuneiforme
C. Tiroid, cricoid, epiglotic, aritenoide, cuneiforme, corniculate
D. Tiroid, cricoid, hioid, epiglotic, aritenoide, corniculate
E. Tiroid, cricoid, aritenoide, epiglotic, hioid, sesamoide
Limita inferioară a laringelui este:
A. C5
B. C6
C. C4
D. Osul hioid
E. T1
Referitor la scheletotopia laringelui la adult:
A. Corespunde vertebrelor cervicale II - VII
B. Corespunde vertebrelor cervicale IV, V, VI
C. E plasat intre exobaza craniului si vertebra cervicală VI
D. Se află la nivelul vertebrelor cervicale II - V
E. Se află la nivelul vertebrelor cervicale III - VI
Doar din țesut cartilaginos elastic e constituit:
A. Cartilajul tiroid
B. Cartilajele aritenoide
C. Cartilajele corniculate
D. Cartilajele cuneiforme
E. Epiglota
. Ligamentele vocale se inseră pe cartilajele:
A. Tiroid şi cricoid
B. Aritenoide şi epiglotă
C. Tiroid şi aritenoide
D. Tiroid şi cuneiforme
E. Tiroid şi corniculate
Principalul abductor al corzilor vocale este mușchiul:
A. Cricotiroidian
B. Cricoaritenoidian lateral
C. Cricoaritenoidian posterior
D. Tiroaritenoidian
E. Aritenoidian transvers
Se inseră pe processus vocalis a cartilajului aritenoid şi unghiul cartilajului tiroid ligamentul:
A. Tirohioid
B. Vocal
C. Cricotiroid
D. Tiroaritenoid lateral
E. Cricoaritenoid