CS. Din simptomele obiective ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un tratament protetic fac parte:
dereglări de integritate coronară
dereglări de respiraţie
dureri acute
dureii surde
dereglări de masticaţie
69. CS. Formele fiziologice ale arcadelor dentare:
forma de “V”
forma de omega
semicerc
forma de “M”
parabolă, elipsă
70. CS. Din tipurile de ocluzie fiziologică fac parte:
dreaptă sau cap-la-cap
deschisă
încrucişată
închisă
adîncă
71. CS. Din tipurile de ocluzie patologică fac parte:
72. CS. Electroodontometria dinţilor sănătoşi la pacienţii cu edentaţii parţiale ne indică:
2-6 mka
10-15 mka
20-25 mka
0,1-0,2 mka
0,3-0,5 mka
73. CS. În caz de pierdere a dimensiunii verticale de ocluzie la examenul exobucal a pacienţilor cu edentaţii parţiale întinse se va observa:
micşorarea treimei inferioare a feţei
majorarea unghiurilor mandibulei
micşorarea unghiurilor mandibulei
respiraţie orală
respiraţie mixtă
74. CS. Ca coeficient condiţional egal cu 1 a rezistenţei funcţionale a parodontului după Kurleandski au fost apreciaţi dinţii:
incisivii inferiori şi cei laterali superiori
incisivii centrali superiori
caninii superiori
caninii inferiori
premolarii
75. CS. Din cauza absenţei dinţilor naturali mandibula trece direct la mişcările de propulsie şi lateralitate ce conduce la:
îngroșarea părţii anterioare a meniscului
rezorbţia părţii anterioare a meniscului sau chiar la perforarea lui
rezorbția părţii posterioare a meniscului
îngroşarea părţii posterioare a meniscului
meniscul nu se modifică
76. CS. Spaţiul retrozigomatic (punga Eisenring) va condiţiona fixarea protezei totale când grosimea marginei protezei:
va ocupa acest spaţiu parţial
va ocupa acest spaţiu în totalitate
va depăşi cu mult acest spaţiu
nu va ajunge la acest spaţiu
îl va ocupa în întregime numai în unele segment
77. CS. Marginea amprentei funcţionale de succiune se găseşte:
pînă la zona mucoasei pasiv mobile
în limetele zonei mucoasei pasiv mobile
în limitele mucoasei imobile
depășesc zona mucoasei pasiv mobile cu 3-4 mm
depăşeşte zona mucoasei pasiv mobile cu 1-2 mm
78. CS. Marginea amprentei funcţionale propriu zis se găseşte:
pînă la mucoasa pasiv mobilă
în limitele mucoasei pasiv mobile
depăşeşte mucoasa pasiv mobilă cu 3-4 mm
depăşeşte mucoasa pasiv mobilă cu 1-2 mm
79. CS. Lingurile amprentare individuale se supun corectării deoarece au mărgini:
subțiri
înalte
groase
ce nu corespund fundului de sac vestibular
denivelate
80. CS. Dacă lingura individuală în timpul executării probei funcţionale se deplasează de pe cîmpul protetic atunci:
nu se corectează
se alungește marginea
se perforează
se scurtează
se concecționează altă lingură
81. CS. Pentru închiderea marginală perfectă a lingurii individuale se utilizează următorul test:
se modelează manual
nu se modelează
se utilizează din nou testele funcţionale
nu este necesar de această operaţiune
se poate utiliza orice material
82. CS. Primul test funcţional după Herbst este:
mişcarea buzelor anterioar
mişcarea buzelor posterior
sugerea obrajilor
dechiderea minimală a gurii
deschidere maximală a gurii
83. CS. Determinarea relaţiilor intermaxilare centrice la edentația totală începe cu:
stabilirea nivelului şi direcţiei planului de ocluzie
notarea liniei surîsului
notarea liniei caninilor
modelarea curburii vestibulare a şablonului cu bordura de ocluzie la maxilă
modelarea curburii vestibulare a şablonului cu bordura de ocluzie la mandibulă
84. CS. Planul protetic se determină în scopul:
alegerii dinţilor artificiali
montării dinţilor faţă de creasta alveolară
creării curbei vestibulare a arcadei dentare
creării curbelor ocluzale ale arcadelor dentare
creării unui contact intim între arcadele dentare
85. CS. Crearea curbelor ocluzale la construirea arcadelor dentare în protezele totale are scopul:
asigurării unui contact maximal dintre arcadele dentare în timpul funcţiei
asigurării unui contact numai în zona frontală
asigurării unui contact numai în zonele laterale
asigurării DVO
asigurării spaţiului de inocluzie fiziologică
86. CS. Înregistrarea relaţiilor intermaxilare centrice la edentatul total se face:
Cu reograful
Prin metoda ferbinte
Prin metoda rece
Manual
Bimanual
87. CS. Concepţia clasică de ampretare funcţională a cîmpului protetic în edentaţia totală prevede ampretarea:
Compresiva
Decompresiva
In ocluzie
Diferenciata
Dubla
88. CS. Diferenţa dintre dimensiunea verticală de repaos fiziologic relativ şi DVO se caracterizează prin următoarele valori ale spaţiului de inocluzie:
sînt egale
DVO este mai mare cu 2-3 mm
DVO este mai mică cu 2-3 mm
DVO corespunde cu spaţiul minim de vorbire Silverman
DVO corespunde cu spaţiul minim de vorbire Wild
89. CS. Protezele totale cu baza metalică sînt indicate în caz de:
atrofie pronunţată a apofizelor alveolare
prezenţa exostoazelor
prezenţa accentuată a torusului palatinal
prezenţa alergiei la acrilate
prezența mucoasei flotante
90. CS. Grosimea bazei metalice în proteza totală la maxilă v-a fi:
0,3 – 0,4 mm
0,6 – 0,8 mm
1 mm
1,2 mm
1,5 mm
91. CS. Obiectivele biomecanice ale amprentării funcţionale în edentaţia totală urmăresc asigurarea stabilităţii protezei prin înregistrarea în amprentă:
a torusului palatin
a zonelor retentive
a fibromucoasei mobile a zonei planşeului bucal
a fibromucoasei mobile din zona palatului moale
a fibromucoasei mobile din zona vestibulară
92. CS. Liniile americane în proteza totală sunt realizate prin gravarea:
modelului înainte de ambalarea în chiuvetă
amprentei preliminare
amprentei funcţionale
machetei din ceară a protezei
protezei finale
93. CS. Indicaţi liniile imaginale ce formează triunghiul Paund necesar la montarea dinţilor în protezele totale:
Linia de la locul de contact dintre incisivul lateral inferior şi caninul inferior şi cele două puncte distale, situate din partea bucală şi linguală a tuberculului piriform
Linia de la vîrful caninului inferior şi cele două puncte distale, situate din partea bucală şi linguală a tuberculului piriform
Linia de la coletul caninului inferior şi cele două puncte distale, situate din partea bucală şi linguală a tuberculului piriform
Linia de la centrul de contact a incisivilor centrali şi cele două puncte distale, situate în zona distală a tuberculului piriform
Liniile ce trec în zona plicii trecătoare vestibular şi oral în zonele laterale edentate ale arcadelor dentar
94. CS. Triunghiul Paund permite de a asigura poziţia raţională a dinţilor laterali în protezele totale în cazurile cînd:
Arcadele dentare în zonele laterale sunt integre
Apofiza alveolară la maxilă este bine exprimată
Apofiza alveolară la mandibulă este bine exprimată
Apofiza alveolară la mandibulă în zona distală este supusă unei atrofii exprimate
Breşele arcadei dentare sunt intercalate
95. CS. Zona retroalveolară utilizată la tratamentul protetic al pacienţilor cu edentaţie totală la mandibulă se găseşte:
În Zona internă a unghiurilor mandibulei
În zona externă a unghiurilor mandibulei
În zona centrală a procesului alveolar
În zonele laterale vestibulare a proceselor alveolare
În zonele laterale linguale a proceselor vestibulare
96. CS. Punctele necesare pentru determinarea DVO sunt:
Gonion si nazal
Gonion si subnazal
Gnation si subnazal
Asterion si gonion
Inion si glabela
97. CS. Spațiul de inocluzie fiziologică are următoarele valori:
5 - 6 mm
2 - 3 mm
0,5 mm
7 - 8 mm
1,5 – 2,0 mm
98. CS. Granulațiile de corund pentru sablator trebuie sa fie mai mici de:
80 microni
50 micromi
60 micromi
70 microni
100 microni
99. CS. Ce pastă este folosită pentru lustruirea protezelor din acrilat:
verde, cu oxid de crom
roșie, cu oxid de fier
alba, cu oxid de aluminiu
pasta simplă
pasta de dinți
100. CS. Examenul clinic al pacientului în clinica de protetică dentară include:
Radiografia
Motivația
Electroodontometria
Termometria
Reograf
