Mecanismul de control rinichi - volum sangvin;

Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensina;

Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele circulator;

Sistemul de control al baroreceptorilor arteriali;

Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si aortici;

Mecanismul de control rinichi - volum sangvin

Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensina;

Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele circulator;

Sistemul de control al baroreceptorilor arteriali;

Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si aortici;

Mecanismul de control rinichi - volum sangvin;

Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensin aldosteron;

Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele circulator;

Sistemul de control al baroreceptorilor arteriali;

Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si aortici;

Mecanismul de control rinichi - volum sangvin;

Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensin aldosteron;

Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele circulator;

Sistemul de control al baroreceptorilor arteriali;

Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si aortici;

Vasopresina este hormon vasoconstrictor;

Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasodilatator ;

Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasoconstrictor ;

Acetilcolina este un mediator ce produce vasodilatatie ;

Acetilcolina este un mediator ce produce vasoconstrictie ;

Vasopresina este hormon vasoconstrictor;

Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasodilatator ;

Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasoconstrictor ;

Acetilcolina este un mediator ce produce vasodilatatie ;

Acetilcolina este un mediator ce produce vasoconstrictie ;

Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflexde depresor;

Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflex presor;

Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex presor

Cresterea volumului de sange din atriul stang declanseaza un reflex depresor;

Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex depresor;

Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflexde depresor;

Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflex presor;

Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex presor;

Cresterea volumului de sange din atriul stang declanseaza un reflex depresor;

Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex depresor;

Factorul de relaxare derivat din endoteliu;

Mecanismul de acțiune bazat pe mesagerul secund intracelular: AMPc ;

Mecanismul de acțiune bazat pe mesagerul secund intracelular: GMPc ;

Efect - constricta fibrele musculare netede, vasoconstristie;

Efect - relaxarea fibrele musculare netede, vasodelatare;

Factorul de relaxare derivat din endoteliu;

Mecanismul de acțiune bazat pe mesagerul secund intracelular: AMPc ;

Mecanismul de acțiune bazat pe mesagerul secund intracelular: GMPc ;

Efect - constricta fibrele musculare netede, vasoconstristie;

Efect - relaxarea fibrele musculare netede, vasodelatare;

Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în lipsa O2;

Efect vasodilatator cu marirea fluxul sanguin local;

Efect vasoconstrictor cu micsorarea fluxul sanguin local;

Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în prezenta O2;

Acționează pe receptori specifici-purinergici;

Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în lipsa O2;

Efect vasodilatator cu marirea fluxul sanguin local;

Efect vasoconstrictor cu micsorarea fluxul sanguin local

Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în prezenta O2;

Acționează pe receptori specifici-purinergici;

Are efect opus angiotensinei II

Are efect asemănător angiotensinei II;

Are efect mai puternic decât neuropeptidul Y ;

Este un puternic vasodilatator;

Este un puternic vasoconstrictor;

Are efect opus angiotensinei II;

Are efect asemănător angiotensinei II;

Are efect mai puternic decât neuropeptidul Y ;

Este un puternic vasodilatator;

Este un puternic vasoconstrictor;

potențialul de acțiune este inițiat prin potențialele de acțiune din fibrele nervoase simpatice

potențialul de acțiune are o durată mai mare, ca în mușchii scheletici

mai mult calciu necesar contracției pătrunde în miocite, în cursul fazei de platou a potențialului de acțiune

numai nodului sinoatrial are activitate lentă pacemaker

potențialul de acțiune se propagă de la celulă la celulă, prin joncțiunile gap

Potențialele de acțiune din miocard sunt de 100 ori mai lungi ca durată, față de cele din mușchiul scheletic)

Celulele nodale sinoatriale au un potențial de repaus de -90 mV.

Potențialul de acțiune este condus prin miocard, prin fibre de conducere specializate)

Viteza de conducere spre nodului atrioventricular, prin musculatura atrială, este în jur de 0,3 - 0,4 m/sec)

Țesutul cardiovector din miocard este format din miocite specializate, legate prin joncțiuni gap.

Unda P pe EKG reflectă contracția atrială

Complexul QRS pe EKG reflectă durata depolarizării fibrelor ventriculare

Amplitudinea maximă a undelor, pe EKG, poate atinge 1 mV

Unda T reflectă repolarizarea fibrelor ventriculare)

Intervalul PQ măsoară 0,2 sec)

In cursul diastolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la zero.

In cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge maximum de 16kDa(120 mmHg).

In cursul diastolei ventriculare, tot sângele din ventriculi este ejectat

In stadiul inițial al sistolei ventriculare,volumul ventricular nu se modifică

Valva mitrală nu se închide pentru că presiunea din ventriculul stâng depășește presiunea din atriul stâng

Zgomotul 1 corespunde închiderii valveloi mitrale și tricuspide)

Zgomotul I precede unda R pe EKG.

Zgomotul II este dat de închiderea valvelor sigmoide (aortică și pulmonară).

Zgomotul II are loc în cursul undei T.

Zgomotul 1 corespundepauzei generale a cordului

Diametrul arteriolar este reglat numai de către sistemul nervos simpatic)

Autoreglarea se referă la reglarea nervoasă a vaselor sanguine)

Hiperemia reactivă este dată de vasodilatația produsă prin acumularea de cataboliți, în cursul perioadei de ocluzie a vaselor

Activarea simpatică produce vasoconstricție, în viscere și piele și vasodilatație, în mușchii scheletici.

Fibrele parasimpatice vasodilatatoare inervează vasele sanguine din tractul gastrointestinal.

Lichidele circulă între capilare și țesuturi, mai ales prin difuziune)

Proteinele plasmatice joacă un rol important în schimbul tisular de lichide)

Capilarele constituie un factor important de rezistență vasculară

Toate lichidele care pătrund din capilare în țesuturi, sunt recuperate în sânge prin circulația limfatică

Limfa are aceeași compoziție ionică ca și plasma, dar are o presiune osmotică mai mică

contracției atriale

contracției izovolumetrice a ventriculului stâng (VS)

zgomotului II

ejectiei rapide a singelui

ejectiei lente a singelui

cuprinde numai baro (preso) receptori

este aferentă nervului vag

este formată din receptori care au proprie-

conține atât baro~ cât și chemoreceptori

declanșează reflexe depresoare

volumului bătaie

tonusului nucleului nervului vag

rezistenței periferice totale

activității sistemului nervos simpatic

activității sistemului nervos parasimpatic

vasoconstricție arterială

vasodilatare venoasă

creșterea secreției de catecolamine

creșterea eliberării de HAD

bradicardie

activittea sistemului nervos parasimpatic

debitul sistolic

frecvența cardiacă

rezistența periferică vasculară totală

presiunea sistolică

reflexe inițiate de baroceptorii arteriali

sistemul renină - angiotensină aldosteron

reflexe inițiate de chemoreceptori din glomusul aortic și cel carotidian

mecanisme renale de control a volemiei

intervenția aldosteronului

au intense efecte vasodilatatoare

derivă din kininogenul cu greutate moleculară mare și mică

se formează sub acțiunea glucocorticoizilor

sunt activate de către kininaze

pot determina creșterea permeabilității capilare

corespunde cu începutul sistolei ventriculare

începe odată cu închiderea valvelor semilunar

începe odată cu închiderea valvelor atrioventriculare

începe odată cu declinul presiunii intraventriculare

este cuprinsă între închiderea valvelor atrio-ventriculare și deschiderea valvelor semilunare

accelerează ritmul

rărește ritmul

opresc inima în diastola

cuplează excitația cu contracția

determină repolarizare lentă în platou

arteriolele

venulele

aorta

trunchiul arterei pulmonare

cordul drept

circulatori, endotelio-dependenți

circulatori, endotelio-independenți

derivați din endoteliu

neuromediatori

metabolici

este urmată de unda P

contribuie 70% la umplerea ventriculară

determina unda a pe flebogramă

determină zgomotul IV în caz de hipertrofie atrială

corespunde zgomotului I

depolarizarea ventriculară

depolarizarea nodulului a-v

repolarizarea atrială

începutul repolarizării ventriculare

repolarizarea apexului

accelerează ritmul

opresc inima în diasistolă

cuplează excitația cu contracția

determină repolarizarea lentă în platou

repolarizeaza atriile

are o fază de platou în cursul căreia g K+este scăzută

este precedat de o depolarizare lentă diastolică

începe prin deschiderea canalelor de Ca2+ și Na+

durează 0,25 - 0,30 sec în fibra ventriculară

durează mai puțin în fibra musculară atrală, față de cea ventriculară

reflexe inițiate de baroreceptori arteriali

sistemul renină-angiotensină-aldosteron

reflexe inițiate de chemoreceptori din glomusul aortic și cel carotic

mecanisme renale de control a volemiei

intervenția HAD