Controlul bacteriologic al calităţii dezinfecţiei terminale poate fi efectuat (din momentul finalizării dezinfecţiei):
imediat
peste 20–45 minute
între 45 minute şi 2 ore
peste 24 ore
peste 48 ore
În caz de shigeloză, dezinfecţia curentă în focar se efectuează:
de 3 ori/zi
de 5 ori/zi
odată în săptămână
de 2 ori pe săptămână
toată perioda de eliminare al agentului patogen de la bolnav
Sterilizarea are importanţă majoră în profilaxia:
HVB, difteriei
HVA, poliomielitei
HVC, botulismului
rujeolei, febrei tifoide
esherihiozelor,shigelozelor
Apa chirurgicală sterilă după sterilizare poate fi utilizată:
în ziua preparării
timp de 24 ore din momentul preparării
timp de 48 ore din momentul preparării
timp de 1 săptămână
timp de 2 săptămâni
Metoda chimică (rece) de sterilizare poate fi utilizată pentru:
articole medicale din sticlă
ace
seringi
material pentru pansament
sonde
Termenul de păstrare al articolelor sterilizate cu ajutorul unui gaz în ambalaj din peliculă de polietilenă este de:
1 an
2 ani
3 ani
4 ani
5 ani
Termenul de păstrare al articolelor sterilizate cu ajutorul unui gaz în ambalaj de pergament sau hârtie este de:
20 zile
30 zile
60 zile
90 zile
Articolele sterilizate în autoclav fără ambalaj trebuie să fie utilizate:
imediat după sterilizare
timp de 48 ore
timp de 72 ore
timp de o lună
Dezinfecţia terminală e necesar a fi efectuată în focar:
după depistarea bolnavului
după spitalizarea bolnavului
după însănătoşirea bolnavului
după 5 zile de boală a pacientului cu rujeolă
după reprofilarea unui staţionar de maladii infecţioase în profil terapeutic
Selectați grupele de preparate chimice utilizate îndezinfecţie:
oxidanţi
activatori
preparate ce coagulează proteina
preparate ce denaturează proteina
derivaţi ai fosforului
Dezinfecţia terminală se efectuează în focarele de:
rujeolă
shigeloze
HVA
febră tifoidă
parotidită epidemică
Selectați tipurile de etuve utilizate în dezinfecţie:
cu detergenţi
cu formalină
cu vapori
cu aer uscat fierbinte
cu acizi
Dezinfecţia chimică este necesară în focarele de:
antrax
difterie
malarie
Selectați condițiile necesare pentru păstrarea dezinfectantelor:
loc uscat
încăpere bine încălzită
la lumină
la întuneric
într-un vas deschis
Soluţia de apă oxigenată cu detergent poate fifolosită:
o singură dată, imediat după preparare
în diferite concentraţii (0,1-6,0 %)
pe parcursul a 2-3 zile din momentul preparării
la temperatura camerei
după încălzire
Selectați factorii ce influenţează eficacitatea dezinfecţiei:
concentraţia soluţiei
destinația încăperii
expoziţia
volumul soluţiei la un m2
temperatura în încăpere
Eficacitatea acţiunii soluţiilor dezinfectante depinde de :
temperatura soluţiilor dezinfectante
concentraţie
expoziţie
presiunea atmosferic
prezenţa activatorilor
În ce caz este indicată efectuarea dezinfecţiei terminale:
bolnavul cu gripă este transferat din salonul terapeutic în izolator
în legătură cu situaţia epidemiogenă secţia pentru bolnavi cu dizenterie se reprofilează pentru internarea bolnavilor cu gripă
secţia pentru bolnavi cu gripă se reprofilează pentru bolnavi cu shigeloze
bolnavul cu tularemie este transferat din boxă în secţie
bolnavul cu febră tifoidă este spitalizati
Etapele de sterilizare a instrumentelor medicale cu utilizare multiplă sunt:
dezinfecţia
curăţarea presterilizatorie
dezinsecția
sterilizarea
selectarea materialelor pentru sterilizare
Selectați obiectele ce pot fi prelucrate în etuva cu vapori:
pernele, saltelele
hainele din piele naturală
cărţi
hainele din bumbac
lenjeria de pat din bumbac
Prelucrarea hainelor în etuvă este necesară în cazul focarelor de:
dizenterie provocată deSh.sonnei
infecţia meningococică
tifos exantematic
Sunt sterilizate instrumentele medicale:
ce contactează cu suprafaţa plăgii
ce contactează cu sângele
ce contactează cu tegumentele
utilajul din sala defizioproceduri
tonometrele, fonendoscopul
Selectați obiectele ce necesită a fi supuse dezinfecției în focarul de shigeloze:
vesela
urina bolnavului
lenjerie
aerul
jucăriile
Selectați instrumentele medicale critice:
instrumente chirugicale
fonendoscop
tonometru
bisturiu
echipament pentru anestezie
Selectați instrumentele medicale semicritice:
termometru
instrumente chirurgical
implant
laringoscop
fibrogastroscop
Selectați instrumentele medicale non-critice:
mobila din spital
instrumentarul chirurgical
Care sunt cauzele principale ce conduc la rezistența microorganismelor?
selectarea incorectă a dezinfectanților
efectuarea nerațională a dezinfecței
folosirea dezinfectantelor cu o concentrație sub limita admisibilă
rotația dezinfectantelor la fiecare 3 luni
utilizarea rațională a dezinfectanților
Selectați măsurile necesare pentru a nu admiteformarea rezistenței la produsele dezinfectante:
a respecta cu strictețe circuitul dezinfectantelor
a efectua monitoringul rezistenței microorganismelor la dezinfectante
a utiliza biocide preponderent multicompoziționale
a depozita preparatele dezinfectante la lumină
a utiliza substanțe clorigene cu o concentrație sub 16% clor activ
Selectați etapele unui ciclu complet de sterilizare:
] încălzirea cuptorului până la temperatura indicată pentru sterilizare
menținerea temperaturii de lucru în tot timpul indicat pentru sterilizare
răcirea aparatului de sterilizare
împachetarea instrumentarului medical
curățarea mecanică al instrumentarului medical
Metoda de sterilizare a articolelor medicale depindede:
componența și structura materialului
rezistența la agențiisterilizanți
partea constructivă al instrumentarului medical
capacitatea cuptorului pentru sterilizare
gradul de contaminarea al articolelor medicale
Selectați condițiile necesare pentru menținerea sterilității obiectelor sterilizate:
asigurarea etanșietății casoletelor cu articole sterile
păstrarea în dulapuri închise
depozitarea împreună cu alte obiecte sterilizate
păstrarea nemijlocită în sala de operație
utilizarea imediată după sterilizare
După sterilizarea articolelor medicale în autoclav, acestea au fost păstrate în casolete fără filtre pe un termen de 5 zile, după care au fost repartizate în secții. Selectați răspunsurile corecte?
articolele medicale sunt calitative și pot fi utilizate
articolele medicale nu sunt calitative
articolele pot fi păstrate doar 3 zile
articolele medicale pot fi utilizate până la 10 zile
articolele medicale pot fi utilizate până la 20 zile
După efectuarea controlului etapei de presterilizare cu amidopirină testul s-a colorat în culoarea albastră-verzuie. Selectați ce indică acest test?
etapa de presterilizare este efectuată necalitativ
instrumentele nu au fost bine spălate de resturile de sânge
instrumentele nu au fost bine spălate de resturile de detergent
etapa de presterilizare este efectuată calitativ
este necesar de a repeta etapa de presterilizare
După efectuarea controlului etapei de presterilizare cu proba de fenolftaleină, testul s-a colorat în roz. Selectați ce indică acesttest?
În timpul controlului planic al instituției medico-sanitare, medicul epidemiolog de la CSP a evaluat calitatea sterilizării instrumentelor medicale prin proba cu Sudan-III. Rezultatul controlului s-a dovedit a fi pozitiv. Selectați ce indică acestrezultat?
instrumentele nu au fost bine spălate de resturile de grăsimi
Banderola de pe casoleta sterilizată trebuie să conțină urmăatoarele informații:
ziua și ora sterilizări
aparatul la care s-a efectuat sterilizarea
datele persoanei ce a efectuat sterilizarea
secția de unde au fost colectate articolele medicale
metoda de sterilizare utilizată
Personalul secției de sterilizare centralizate va fi supus:
examenului medical
instruirii igienice
instruirii în securitatea muncii
instruirii în efectuarea investigațiilor bacteriologice
instruirii privind regimul antiepidemic în caz de gripă
Indicațiintervalul minim între vaccinurile planificate:
2 săptămâni
1 lună
2 luni
3 luni
6 luni
Selectați metoda de administrare al vaccinului BCG:
intramuscular
subcutan
intracutan
peros
cutanat
Indicați infecțiile care sunt dirijabile prin vaccinare în mod planificat în Republica Moldova:
tusa convulsivă, gripa
difteria, febra tifoidă
tetanosul, parotidita epidemică
iersinioza, antraxul
leptospiroza, bruceloza
Selectați tipul imunității ce se dezvoltă după suportarea unor infecţii:
naturală activă
naturală pasivă
artificială activă
artificială pasivă
nespecifică
Selectați calea posibilă de formare a imunităţii activeartificiale:
suportarea unei boliinfecţioase
administrarea anatoxinei
administrarea interferonului
administrarea bacteriofagului
administrarea imunoglobulinei
Indicați timpul necesar pentru formarea imunităţii active postvaccinale:
câteva ore
câteva zile
câteva săptămâni
câteva luni
câțiva ani
Selectați preparatele ce se administrează prin metoda fracţionată:
vaccinurile corpusculare inactivate
seruri homologice
seruri heterologice
vaccinurile vii
imunoglobuline homologice
Precizați ce sunt vaccinurile vii:
suspensie de microorganisme cu virulență scăzută obținute prin pasaje multiple pe medii de cultură
suspensie de microorganisme inactivate cu agenți fizici și chimici
vaccin unde substratul antigenic este dezagregat de tulpinele-mamă cu ajutorul detergenților
preparate obținute din exotoxine și neutralizate cu formalină
vaccin obținut prin clonarea genelor care codifică antigenispecifici
Precizați ce sunt vaccinurile inactivate:
Precizați ce prezintă split-vaccinurile:
vaccinul unde substratul antigenic este dezagregat de tulpinele-mamă cu ajutorul detergenților
Menționați ce prezintă vaccinurile asociate:
ce conțin mai multe specii de microogranisme
ce includ un singur microogranism dar câteva subspecii
ce conțin adjuvanți
preparate administrate repetat în câteva reprize
vaccinuri condiționate cu un solvent
Indicați infecțiile unde se utilizează vaccinurile vii:
rujeola, tusea convulsivă
tuberculoza, poliomielita
parotidita epidemică, difteria
tetanos, antrax
scarlatina, ascaridoza
Anatoxina este utilizată înprofilaxia:
antraxului
tetanosului
brucelozei
poliomielitei
tuberculozei
Peroral se administrează vaccinul contra:
tusei convulsive
parotiditei epidemice
tetanos
rabie
Rezultatul probelor tuberculinice se estimează peste:
6 ore
12 ore
24 ore
48 ore
72 ore
Programul Național de Imunizare prevede vaccinarea contra:
tuberculozei, febrei tifoide
difteriei, scarlatinei
parotiditei epidemice, tusei convulsive
varicelei, infecției rotavirale
HVA, antraxului
Indicați intervalul minim de administrare al imunoglobulinei de la aplicarea vaccinului:
o lună
Selectați vaccinurile cu reactogenitate minimă:
vaccinurile chimice
serurile heterologe
imunoglobulinele heterologe
Vaccinările contra difteriei se efectuează cu:
vaccin viu
anatoxină
vaccin corpuscular inactivat
vaccin recombinant
vaccin cu purtător de proteine
Cursul condiţionat de vaccinări antirabice se indică:
copiilor conform calendarului de vaccinări
persoanelor muşcate de animale care sunt sub supraveghere
persoanelor muşcate de animale sălbatice
persoanelor mușcate de un câine care a fugit
persoanelor cu mușcături multiple
Vaccinarea contra parotiditei epidemice se efectuează la vârsta de:
12 luni
18 luni
Vaccinarea şi revaccinarea contra poliomielitei prevede:
o administrare de vaccin
2 administrări de vaccin
3 administrări de vaccin
4 administrări de vaccin
5 administrări de vaccin
După o eventuală infectare este indicată vaccinarea contra:
rabiei
difteriei
tularemiei
Selectați schema corectă de vaccinare contra tusei convulsive:
2, 4, 6 luni
0, 1, 3 luni
0, 1, 6 luni
0, 2, 4, 6 luni
3, 4, 5, 6 luni
Selectați vaccinul care se administrează intramuscular:
BCG
HVB
contra poliomielitei
contra infecției rotavirale
contra antraxului