La cadavrul cercetat la faţa locului s-au depistat lividităţi cadaverice roşii-aprinse, care la digitopresiune dispar şi reapar imediat. Care este cauza probabilă a morţii şi stadiul de evoluţie al lividităţilor cadaverice?
intoxicaţie cu acid azotic, stadiul de stază
intoxicaţie cu CO, stadiul de staz
intoxicaţie cu acid azotic, stadiul de imbibiţie
intoxicaţie cu CO, stadiul de imbibiţie
intoxicaţie cu CO, stadiul de hipostază
Lividităţile cadaverice au o nuanţă gri-cafenie în moartea prin:
intoxicaţie cu nitriţi
intoxicaţie cu etanol
înec
intoxicaţie cu CO
spânzurare
Generalizarea definitivă a rigidităţii cadaverice survine la:
24 ore
12 ore
36 ore
48 ore
72 ore
Ce preparat medical se introduce în camera anterioară a ochilor cadavrului în procesul cercetării la faţa locului pentru estimarea vechimii morţii?
pilocarpină
adrenalină
cofeină
lobelină
camfor
Reacţia idiomusculară se produce în muşchii scheletali ai cadavrului, în condiţiile temperaturii camerei:
în limitele a 6-9 ore de la deces
peste 24 ore
peste a 2-a zi
la a 3-a zi
peste o săptămână de la deces
Determinarea temperaturii corpului cadavrului în fosa axilară:
are importanţă pentru estimarea probabilă a vechimii morţii
ajută la constatarea cauzei morţii
nu are importanţă practică
stabileşte condiţiile de aflare a cadavrului
are importanţă pentru stabilirea schimbării poziţiei corpului
Subdezvoltarea ţesutului celulo-adipos subcutanat constatată la cadavre:
grăbește răcirea cadaverică
nu are influenţă asupra răcirii cadavrului
reţine răcirea cadaveric
accelerează instalarea rigidităţii cadaverice
încetineşte evoluţia lividităţilor cadaverice
Perioada clinică a morţii poate dura:
30 minute
5-7 minute
pană la o oră
pană la 2 or
3 ore
Semnele de constatare a decesului sunt:
rigiditatea cadaverică
lipsa respiraţiei
lipsa cunoştinţei
lividităţile cadaverice
fenomenele cadaverice tardive
Metodele de bază de stabilire a vechimii morţii la faţa locului sunt:
termometria cadavrului
determinarea excitării electrice a muşchilor
cercetarea lividităţilor cadaverice
cercetarea activităţii enzimatice
cercetarea biochimică a sângelui
În favoarea modificării locului iniţial de aflare a cadavrului şi poziţiei lui vor indica:
semnele de târâre pe haine şi corp
necorespunderea localizării fenomenelor cadaverice precoce poziţiei cadavrului
prezenţa sângelui pe haine
prezenţa sângelui pe tegumentele cadavrului
tegumente cu aspect de "piele de gâscă"
Efectuarea expertizei medico-legale fără prezentarea ordonanţei anchetatorului:
nu este posibilă
este posibilă în majoritatea expertizelor
este posibilă doar ca excepţie
ordonanţa va fi prezentată după efectuarea expertizei
este posibilă cu acordul directorului Centrului de Medicină Legal
Pentru prezentarea concluziilor false sau divulgarea datelor de urmărire penală expertul poartă răspundere:
penală
civilă
contravenţională
disciplinară
materială
Medicul legist prezintă concluziile din numele:
său
Centrului de Medicină Legală
secţiei tanatologie
laboratorului
Ministerului Sănătăţii
probabile
certe
precoce
tardive
negative
Pentru concluziile prezentate medicul legist poartă răspundere:
personală
colectivă
nu poartă răspundere
socială
Medicul legist are dreptul:
să ia cunoştinţă de materialele cauzei penale
să participe, cu autorizarea anchetatorului, la acţiuni de urmărire penală
să facă demers în vederea solicitării unor materiale suplimentar
a interoga martorii
să soluţioneze întrebarea referitor la culpabilitatea persoanei bănuite
Obligaţiile medicului legist sunt:
să consulte persoanele pe diverse probleme
să formuleze concluzii argumentate şi obiective conform întrebărilor expuse
să păstreze confidențialitatea datelor de urmărire penală
să se prezinte la solicitarea ofiţerului, procurorului, judecătorului
să efectueze cercetări ştiinţifice
Drept obiecte ale expertizei medico-legale pot fi:
persoanele vii
corpurile delicte de origine biologic
cadavrele
documentele medicale
locul depistării cadavrului
Formele expertizei medico-legale sunt:
primară
suplimentară
în comisie
complexă
exhumare
Partea descriptivă a raportului de expertiză este semnată de:
expertul judiciar medico-legal
procurorul care a dispus efectuarea expertizei
martori asistenți
martorii oculari
autopsierul-infirmier
Schema generală de efectuare a expertizei medico-legale include următoarele etape:
studierea ordonanţei procurorului
aprecierea vinovăției bănuitului
cercetarea obiectului expertizei
analiza tuturor investigaţiilor efectuate
elaborarea concluziilor expertale
Concluziile medico-legale trebuie să fie:
depline
obiective
argumentate
bazate pe declaraţiile martorilor
bazate pe intuiția medicului legist
Tipurile de materiale ilustrative anexate la raportul de expertiză medico-legală pot fi:
desene-scheme
planșe fotografice
haine cu defecte de stofă
ordonanța
corpuri delicte – obiectul vulnerant
Acţiunile de anchetă la care poate participa medicul legist sunt:
cercetarea locului faptei
efectuarea experimentului de anchetă
cercetarea cadavrului la faţa locului
percheziţia
achiziţia de control
Expertiza medico-legală în baza documentelor cauzelor penale se dispune de către:
ofițer de urmărire penală
judecător
directorul instituției medico-sanitare
directorul Centrului de Medicină Legală
Ministerului sănătății
Activitatea expertului medico-legal este reglementată de următoarele documente:
codul de procedură penală al RM
legea ocrotirii sănătăţii
codul penal al RM
codul de procedură civilă
decizia biroului avocaților
La efectuarea expertizei, medicul legist semnează preîntâmpinarea despre răspundere penală pentru:
divulgarea datelor de urmărire penală
prezentarea cu bună știință a unor concluzii false
atitudine neglijentă faţă de obligaţiile sale
concluzii care depăşesc competenţa expertizei medico-legale
efectuare necalitativă a expertizei
Expertiza medico-legală se dispune în mod obligatoriu pentru constatarea:
cauzei decesului
gradului de gravitate a vătămării integrității corporale
vârstei bănuitului, învinuitului, inculpatului
stării fizice și psihice a bănuitului, învinuitului, inculpatului
culpabilității persoanei
Rezultatele cercetărilor medico-legale se expun în: (?)
„Certificat de vizită“
„Extras-trimitere“
„Raport de expertiză medico-legală“
„Raport de studiere medico-legală“
„Raport de descriere medico-legală“
Care este actul de dispunere a expertizei medico-legale?
cererea dispusă de către părți din inițiativa proprie
încheierea instanței de judecată
extras-trimitere
îndreptarea de la medicul curant
ordonanța organului de urmărire penală
După consecutivitatea efectuării cercetărilor, expertizele medico-legale pot fi clasificate în:
primare
repetate
inițiale
secundare
nu se clasifică
După volumul de cercetări, expertizele medico-legale se clasifică în:
de bază
suplimentare
de rutină
voluminoase
nevoluminoase
După numărul de experţi participanți la cercetări, expertizele medico-legale pot fi clasificate în:
individuale
colective
sociale
După complexitatea domeniilor medicale expertizele medico-legale pot fi:
complexe
monospecializate
simple
bispecializate
Schimbările ireversibile în S.N.C. se instalează imediat după:
moartea biologică
perioada agonal
moartea clinică
pauza terminală
pierderea cunoştinţei
Peste cât timp după moarte temperatura cadavrului se egalează cu cea a mediului ambiant (temperatura aerului fiind de +18ºC)?
spre sfârșitul primei zile
peste 3 - 5 ore
peste 12 ore
spre sfârșitul zilei a doua
peste 5 zile
Care este mecanismul formării lividităţilor cadaverice?
deplasarea postmortem a sângelui prin vase în părţile declive ale corpului
scăderea tonusului muscular
schimbarea proprietăţilor fizico-chimice ale sângelui
scăderea densităţii sângelui în vase
creşterea permeabilităţii vaselor sanguine
Ce culoare au lividităţile cadaverice în intoxicaţia cu CO?
roz-roşietică
surie
albastru-violacee
surie-brună
brună
Lividităţile cadaverice vor fi mai pronunţate în moartea prin:
asfixie mecanică
fractură deschisă a femurului cu lezarea vaselor
traumă cranio-cerebrală cu hemoragie
nefrită cronică cu uremie
hemoragie externă din vasele sanguine cervicale
Peste cat timp după instalarea morţii, de regulă, începe rezoluţia rigidităţii cadaverice?
peste 24 h
peste 12 h
peste 48 h
peste 72 h
peste 96 h
Când apar petele L′Arche?
în cazul desecării sclerei ochilor deschişi
în cazul desecării sclerei ochilor închiși
în cazul feţei acoperite cu pământ
în poziţia cadavrului cu faţa în jos
în cazul congestiei conjunctivei palpebrale
Unde vor fi localizate lividităţile cadaverice pe corpul unui spânzurat în poziţie verticală?
pe membrele inferioare, porţiunea inferioară a trunchiului, pe mâini şi plante
pe spate, fese, suprafaţa posterioară
pe suprafaţa anterioară a trunchiului, gatului şi feţei
pe suprafaţa laterală a trunchiului
pe toată suprafaţa corpului
Peste cât timp după moarte lividităţile cadaverice pot să se deplaseze complet, la schimbarea poziţiei cadavrului?
peste 4-5 h
peste 12-15 h
peste 36 h
Cât timp a trecut de la moarte dacă la digitopresiune lividităţile cadaverice dispar complet?
pană la 12-15 h
de la 15 pană la 36 h
pană la 48 h
de la 48 pană la 72 h
Dintre semnele certe ale morţii face parte:
electroencefalograma „mută”
lipsa pulsulu
lipsa reflexelor
absenţa cunoştinţei
Din ce cauză pielea în caz de putrefacţie are culoarea verde-cenuşie?
din cauza formării sulfhemoglobinei şi a sulfurii de fier
din cauza formării carboxihemoglobinei
din cauza imbibiţiei ţesuturilor subcutanate cu sânge hemolizat
din cauza formării verdhemocromogenului
din cauza formării methemoglobinei
Ce condiţii favorizează saponificarea cadavrelor?
mediu umed, neaerat
sol uscat, bine afânat
mediu umed, bine aerat
teren mlăştinos cu reacţie acidă puternică
mediu uscat cu temperatură crescută
Decizia despre întreruperea măsurilor de reanimare poate fi luată de către:
comisia medicilor specialişti
medicul farmacist
medicul stomatolog
medicul reanimatolog
medicul legist
În aceleaşi condiţii de păstrare care cadavru se va răci mai repede?
a unui nou-născut
a unui adult
a unei persoane caşectice
a unei persoane obeze
a unui copil