501. Punctajul: 10 Leziunea Galleazzi este:
fractura izolată a osului ulnar
fractura izolată a radiusului
fractura osului ulnar cu luxaţia capului osului radial
fractura osului radial cu luxaţia capului osului ulnar
fractura ambelor oase
502. Punctajul: 10 Fractura metafizei radiale distale tip Smith-Goyrand include:
deplasarea unghiulară cu unghiul deschis dorsal
deplasarea unghiulară cu unghiul deschis anterior
basculare cu angrenare dorsală
basculare cu angrenare anterioară
aspect "dos de furculiţă"
503. Punctajul: 10Leziunea Bennett include:
fractura bazei osului metacarpian I
fractura bazei osului metacarpian V
luxaţia osului metacarpian I
luxaţia osului metacarpian V
luxaţia perilunară a mîinii
504. Punctajul: 10 Pentru fracturile diafizare a oaselor II-V metacarpiene sunt caracteristice deplasările:
transversale
unghiulare
prin ascensiune
rotatorii
complexă
505. Punctajul: 10 În leziunea Bennett se va:
aplica aparat gipsat
reducerea manuală şi aplicarea aparatului gipsat
reducerea manuală, stabilizarea cu broşe, aplicarea aparatului gipsat
intervenţia chirurgicală, aparat gipsat
intervenţia chirurgicală, stabilizarea cu broşe, aplicarea aparatului gipsat
506. Punctajul: 10În fracturile falangelor medii a degetelor mîinii, dacă fractura este amplasată distal de locul inserţiei flexorului superficial, se va depista deplasare:
transversală
unghiulară cu unghiul deschis dorsal
unghiulară cu unghiul deschis palmar
507. Punctajul: 10În fracturile falangelor medii a degetelor mîinii, dacă fractura este amplasată distal de locul inserţiei flexorului superficial, în deplasarea falangelor se va bloca:
extensorul
flexorul superficial
flexorul profund
ambii flexori
flexorii şi extensorii
508. Punctajul: 10 În fracturile falangelor proximele a degetelor mîinii va fi o deplasare între fragmente:
unghiulară, cu unghiul deschis palmar
unghiulară, cu unghiul deschis dorsal
rotatorie
509. Punctajul: 10 În fracturile falangelor proximele a degetelor mîinii cu deplasare unghiulară se va bloca mai frecvent de fragmente:
tendonul flexorului superficial
tendonul flexorului profund
tendoanele ambelor flexoare
tendoanele extensoarelor
tendoanele flexorilor şi extensorilor
510. Punctajul: 10 În fracturile diafizare a oaselor metacarpiene cu deplasare unghiulară se va practica:
reducerea manuală, aplicarea aparatului gipsat
reducerea manuală, stabilizarea cu broşe
reducerea manuală, stabilizarea cu broşe şi aparat gipsat
reducerea deschisă a fragmentelor, stabilizarea cu broşe şi aparat gipsat
nu se vor practica manipulări
511. Punctajul: 10Tratamentul fracturelor de humerus:
aparat gisat de "atîrnare" (Caldwel)
aparat gipsat toraco-brahial în fracturi stabile
fixarea cu plăci înşurubate
fixarea în aparat extern (Ilizarov)
bandaj moale Desault
512. Punctajul: 10Care fractură diafizară se numeşte fractură de antebraţ?
fractura os. radial
fractura os. ulnar
fractura ambelor oase al antebraţului
fractura osului ulnar 1/3 distală, os. radial 1/3 proximală
fractură cominutivă a osuluiu radial 1/3 medie
513. Punctajul: 10Asistenţa medicală urgentă în fracturile oaselor antebraţului:
blocajul interfragmentar
bandaj elastic
imobilizare cu atelă tabelară
atelă gipsată
atîrnare pe eşafă
514. Punctajul: 10Luxaţia traumatică a şoldului apare mai des la vârsta:
Sugar
1-5 ani
6-15 ani
20-45 ani
50-60 ani
515. Punctajul: 10Poziţia de flexie moderată, abducţie şi rotaţie externă a membrului pelvin indică existenţa unei:
fracturi de col femural
fractură de diafiză femurală
fractură transtrohanteriană
fractură condili femurali
luxaţie de şold varietate pubiană
516. Punctajul: 10Pentru luxaţia traumatică a antebraţului sunt caracteristice următoarele semne:
Limitarea bruscă a mişcărilor
Mărirea volumului de mişcări
Rezistenta elastica in articulatia cotului
Rezistența elastică în articulația scapulo-humerală
Hipertermia membrului
517. Punctajul: 10Dispariţia triunghiului Hunter-Nelaton este caracteristică pentru:
Luxaţia antebraţului
Luxaţia braţului
Luxaţia femurului
Luxaţia gambei
Luxaţia semilunarului
518. Punctajul: 10Reducerea luxaţiei braţului se face prin următoarele procedee
Hipocrat
Mothes
Hugston
„Crenguţă verde"
Iumaşev
519. Punctajul: 10Cunoaştem următoarele luxaţii de cap femural:
Anterioare
Posterioare
Centrale
Periferice
Discentralizate
520. Punctajul: 10Complicaţiile posibile în luxaţia traumatică a gambei:
Ruperea m. quadriceps
Leziunea a. poplitea
Leziunea n. femural
Leziunea tendonului ahilian
Leziunea n. fibular
521. Punctajul: 10Imobilizarea luxaţiei reduse a humerusului se face:
1 zi
3 zile
o săptămână
2 săptămâni
3 săptămâni
522. Punctajul: 10Pentru luxaţia traumatică a extremităţii acromiale a claviculei sunt caracteristice următoarele semne:
„Treaptă de scară"
„Clapa de pian"
„Mâna de justiţie"
„Sertarul anterior"
„Semnul baionetei"
523. Punctajul: 10Pentru luxaţia traumatică a umărului sunt caracteristice următoarele semne:
„Umăr în abducţie"
„Umăr în epolet"
524. Punctajul: 10În luxaţiile pubiană şi obturatorie capul osului femural se deplasează:
Lateral
Medial
Posterior
Anterior
Median
525. Punctajul: 10În luxaţia iliacă şi ischi adică capul osului femural se deplasează:
526. Punctajul: 10Metoda de reducere în luxaţiile anterioară a femurului:
Djanelidze
Coher
Stamatin
Braun
527. Punctajul: 10Care este denumirea corectă şi sinonimele perioadei - I a "Carş-Sindromului"?
perioada insuficienţei acute cardiovasculare
perioada precoce a "Craş-Sindromului"
perioada acută
perioada compresiei tisulare
toate sunt corecte
528. Punctajul: 10Factorii principali dominanţi în perioada I a "Craş-Sindromului":
hipovolemia
hipernatriemia
hipercaliemia
hipotonia
hiperreflexia
529. Punctajul: 10Durata primei perioade a "Craş-Sindromului"
5-6 ore
12-24 ore
24-48 ore
48-60 ore
3-4 zile
530. Punctajul: 10Durata perioadei II a "Craş-Sindromului":
de la a 2 pâna la a 4 zi
de la a 3-4 zi pâna la a 8-12 zi
de la a 3-4 zi pâna la a 13-14 zi
de la a 2-3 zi pâna la a 21 zi
de la 1-2 zi pâna la a 24-25 zi
531. Punctajul: 10Denumirea corectă a perioadei III a "Craş-Sindromului":
perioada consecinţelor
perioada tardivă
perioada predominaţiei manifestărilor locale a compresiei tisulare
perioada cronizării proceselor
nu există
532. Punctajul: 10Insuficienţa renală-acută în "Craş-Sindrom" este cauzată de:
schimbări organice a canaliculelor renale cauzate de spasm vascular de lungă durată
hipovolemie
blocajul canaliculelor renale cu hemoglobina şi mioglobină sedimentată
de necroza nefralâ acută
de hipercalciemie
533. Punctajul: 10Cele mai efective procedee de detoxicare în "Craş-Sindrom" pot fi:
hemodializa prin "riniche artificial"
administrarea insuficientă a diureticilor
hemodializa peritonială
administrarea în cantităţi mari a soluţiilor detoxicante
hiperbarooxiterapia
534. Punctajul: 10Denumiţi factorii etiolagici ai osteoartrozei:
virusul Epstein-Baar
fracturile intraarticulare
microtraumatizarea articulaţiilor
factorul eriditar
contuzia articulaţiei
535. Punctajul: 10Care sunt semnele caracteristice pentru osteoartroză?
durere după sau la efort fizic
durere nocturnă
redoare matinală
durere în start
toate sunt caracteristice
536. Punctajul: 10Numiţi semnele radiologice caracteristice pentru osteoartroză:
osteoporoză
chisturi subcondrale
osteofitoza
discongruenţa suprafeţelor articulare
anchiloza osoasă
537. Punctajul: 10Care grupuri de preparate se folosesc în terapia medicamentoasă a osteoartroză:
antibiotice
imunosupresori
antiinflamatorii nesteroidiene
sulfanilamide
сondroprotectori
538. Punctajul: 10Schimbarea cărui test de laborator va fi caracteristică pentru osteoartroză:
reacţia Vale-Rouse
btestul latex
reacţia VSH mărită
toate sunt prezente
nu este caracteristic nici un fel
539. Punctajul: 10Care afirmaţie nu este corectă?
Redoare articulară considerăm limitatrea amplitudinei de mişcări într-un plan
Redoare articulară considerăm lipsa mişcărilor în articulaţie
Redoarea articulară este şi redoare matinală
Redoarea articulară poate fi şi în mai multe planuri
Redoarea articulară se manifestă prin anchiloză fibroasă
540. Punctajul: 10Care afirmaţie este corectă?
Anchiloză considerăm lipsa mişcărilor în articulaţie
Rigiditatea articulară este şi redoare matinală
Redoarea articulară se manifestă prin anchiloză osoasă
541. Punctajul: 10Enumeraţi semnele caracteristice pentru redoare articulară:
Limitatrea amplitudinei de mişcări într-un plan
Lipsa mişcărilor în articulaţie
Durere în articulaţii dimineaţa
Volumul mişcărilor în articulaţie nu depăşeşte 5°- 8°
Limitarea amplitudinei de mişcări în mai multe planuri
542. Punctajul: 10Enumeraţi semnele caracteristice pentru rigiditate articulară:
Limitatrea amplitudinei de mişcări în mai multe planuri
543. Punctajul: 10Enumeraţi semnele caracteristice pentru anchiloză:
544. Punctajul: 10Drept artrodeză conisderăm:
Debridarea articulaţiei de corpi condromici
Sinovectomia precoce
Formarea anchilozei osoase în poziţie fiziologică
Reaxarea membrului cu păstrarea volumului de mişcări
Osteosinteza osului fracturat conform principiilor AO
545. Punctajul: 10Drept osteotomie considerăm:
Întreruperea integrităţii osului pentru relaxarea membrului şi păstrarea volumului de mişcări cu osteosinteză ulterioară
Osteosinteza osului fracturat conform principiilor AO, ca regulă, se efectuează în stadiile incipiente de O.A.
546. Punctajul: 10Enumeraţi factorii etiologici ai artritei reumatoide:
Factor ereditar
Infectarea cu virus Epstain-Barr
Antigenii grupului HLA
Infecţia streptococică
Infectarea cu retroviruşi
547. Punctajul: 10Care sunt articulaţiile cele mai rar afectate în poliartrită reumatoidă:
Coxofemorale
Scapulohumerale
Acromioclaviculare
Temporomandibulare
Intervertebrale C1, C2
548. Punctajul: 10Testul imun cu latex se foloseşte pentru confirmarea:
Factorului reumatoid în sânge
HLA-B27 în sânge
Hlamidia trahomatis
Indicelui VSH în sânge
L - celulelor
549. Punctajul: 10Care articulaţii sunt cel mai des afectate în AR:
Articulaţiile mici ale mâinilor
Articulaţia cotului
Articulaţiile intervertebrale
Articulaţiile sacroiliace
550. Punctajul: 10Notaţi semnele clinice şi radiologice caracteristice pentru AR:
Redoare matinală
Sinovită
Ostescleroză
Osteoporoză
Osteonecroză
551. Punctajul: 10Denumiţi indicaţiile pentru sinovectomia genunchiului:
Proces în remisie
Sinovită exudativă acută
Sinovită proliferativă, care nu se cupează conservator 4-6 luni
Anchiloză fibroasă
Anchiloză osoasă
552. Punctajul: 10Operaţia de elecţie în caz de picior reumatoid manifestat prin degete II-V în ciocan cu subluxaţie în articulaţiile MTF:
Sinovectomia articulaţiilor metacarpo-falagiene
Artrodeza articulaţiilor metacarpo-falagiene II-V
Artrodeza articulaţiei metacarpo-falagian I
Rezecţia de aliniere a articulaţiilor metacarpofalangiene II-V
Amputaţia degetului II în caz de Hallux valgus pronunţat
553. Punctajul: 10Indicaţi grupele de preparate folosite în tratamentul medicamentos al AR:
Antibiotice
Citostatici
Antiinflamatorii nesteroidiene
Corticosteroizi
Inhibitorii enzimelor de conversie
554. Punctajul: 10Care afirmaţie va fi corectă:
AR face parte din grupa colagenozelor
AR este o maladie cronică la baza căruia sunt reacţii imunopatologice
AR este o maladie infecţioasă
AR se întâlneşte mai des la femei
AR se întâlneşte mai des la bărbaţii tineri
555. Punctajul: 10Sacroileita este caracteristică următorilor maladii autoimune:
Artrita reumatoidă
Spondiloartrita anchilozantă
Artrita psoriazică
Lupus eritematozus
Boala artrozică
556. Punctajul: 10Monoartrita manifestată prin sinovită cronică, proliferativă, dar fără schimbări în testele imune la un copil de 11 ani este caracteristică pentru:
Artrita reumatoidă juvenilă
Spondiloartrita anchilozantă juvenilă
Artrita cronică juvenilă
Gonartroză
557. Punctajul: 10Invazia căror germeni microbiani poate servi ca factor etiologic a sindromului Reiter?
Shigella
Salmonella
Streptococus ß-hemoliticum
Trihomonas vaginalis
Hlamydia trahomatis
558. Punctajul: 10Care afirmaţie este corectă?
Osteoartrita face parte din grupul maladiilor autoimune
Artrita reumatoidă face parte din grupul maladiilor autoimune
Procesul artrozic, ca regulă, aduce la formarea anchilozei osoase
În AR se formează anchiloze
Noţiunea de „Reumatism" şi „Artrită reumatoidă" sunt sinonime
559. Punctajul: 10Formele generale de manifestare a infecţiei purulente:
abcese
sepsis
flegmon
febra toxico-rezorbtivă
panariciu
560. Punctajul: 10Principiile de bază ale profilaxiei infecţiei purulente:
întreţinerea într-o maximă curăţenie a staţionarilor
sanarea periodică a personalului medical
izolarea strictă a bolnavilor cu plăgi purulente
profilaxia medicamentoasă
vaccinarea
561. Punctajul: 10Agenţii patogeni ai infecţiei anaerobe clostridiene:
streptococii
clostridiile
stafilococii
peptococii
bacteroidele
562. Punctajul: 10Agenţii patogeni ai infecţiei anaerobe neclostridiene.
stafilococii anaerobi
peptostreptococii
563. Punctajul: 10Într-o spondilodiscită bacilară în evoluţie, perioada de imobilizare şi tratament cu tuberculostatice este de:
1 săptămână
2-3 luni
3-4 ani
4-5 ani
564. Punctajul: 10Tratamentul chirurgical indicat într-o spondilodiscită bacilară specifică:
În toate cazurile de la început
În toate cazurile - după o pregătire cu tuberculostatice
În cazurile complicate (leziuni distructive cu cifoză locală, parapareze, abcese)
În zonele cu localizare dorsală pentru a preveni cifoza
Nu este indicat în spondilita tuberculoasă
565. Punctajul: 10Cea mai răspândită formă de tuberculoză este:
renală
dermală
pulmonară
osteoarticulară
tendinoasă
566. Punctajul: 10Unele din principalele particularităţi în patogenia tuberculozei osteoarticulare sunt:
cefalee
dereglări distrofice ale microcirculaţiei
temperatura corpului ridicată la 40 grade
osteoporoza
atrofia musculară
567. Punctajul: 10În tuberculoza osteoarticulară distingem următoarele faze a procesului patologic (după P.Cornev1961):
subartritică (subspondilitică)
artritică (spondilitică)
preartritică (prespondilitică)
supraartritică (supraspondilitică)
postartritică (postspondilitică)
568. Punctajul: 10Din punct de vedere clinic distingem următoarele faze de desfăşurare a tuberculozei osteoarticulare:
de calmare
de desfăşurare
de debut
de proieminare
de ameliorare
569. Punctajul: 10Răspândirea procesului specific osteoarticular în ţesuturile moi duce la formarea:
abceselor reci
fistulelor
cavernelor
destrucţiilor la distanţă
osteomelitelor
570. Punctajul: 10Diagnosticul de diferenciere a tuberculozei osteoarticulare trebuie de efectuat cu următoarele maladii:
forme atipice şi şterse de osteomielită
tumori primare şi metastaze canceroase
artroze deformante
diabet zaharat
artrite reumatic
571. Punctajul: 10Tratamentul medicamentos al tuberculozei osteoarticulare include
penicilină
streptomicină
etambutol
rifampicină
izoniazid
572. Punctajul: 10Tratamentul chirurgical în tbc OA se efectuează cu scop de:
diagnosticare
drenarea abceselor reci
drenarea fără sanarea focarului de bază
evacuarea focarului tuberculos
restabilirea după posibilităţi a formei anatomice a seg¬mentului sau stabilizarea acestuia
573. Punctajul: 10 Indicați formele de osteită tuberculoasă osteoarticulară după localizarea focarului primar:
focar metafizar central
focar diafizar
focar epifizar
focar central
focar epifizar subcondral
574. Punctajul: 10Diagnosticul de diferenciere a gonitei tuberculoase se efectuează cu următoarele maladii:
poliartrita reumatică
hemartroza traumatică
аbcesul Brodi
maladia Osgut-Şlatter
artroza deformantă
575. Punctajul: 10Care este agentul patogen ce provoacă tuberculoza:
stafilococus aureus
eşerihia coli
clebsiela
bacilul Koch
pseudomonas
576. Punctajul: 10Rolul de bază în patogeneza tuberculozei osteoarticulară îi revine:
osteitei terţiale
osteitei secundare
osteitei primare
osteitei unilaterale
osteitei bilaterale
577. Punctajul: 10Semnul Trendelenburg din luxaţia congenitală a şoldului se datoreşte:
Scurtării membrului pelvin
Insuficienţei fişierului mijlociu
Spasticităţii membrului pelvin
Insuficienţei psoasiliacului
Înclinare anterioară a bazinului
578. Punctajul: 10Evoluţia maladiei Legg-Calve-Perthes între debut şi vindecare se întinde pe o perioadă de:
6 săptămâni
6 luni
1 an
10 ani
579. Punctajul: 10 Tratamentul chirurgical este indicat în scolioze:
Gr. I la vârsta de 6-8 ani
Gr. III-IV la vârsta de 30-45 ani
Gr. II-IV la vârsta de 10-19 ani
În scolioze idiopatice-indiferent de grad şi vârstă
În scolioze neurogene cu gr. deformaţiei I-II
580. Punctajul: 10Tratamentul scoliozelor de gr. III prevede:
Aplicarea pătucurilor gipsate
Spondilodeza posterioară cu grefe osoase
Rahisinteza posterioară cu construcţii metalice
Gimnastică medicală, masaj, regim ortopedic
Terapie manuală cu scop de corecţie a deformaţiei scoliotice
581. Punctajul: 10Tratamentul chirurgical nu este indicat în scolioze:
În scolioze idiopatice de gradul I-II
În scolioze neurogene cu gr. diformaţiei I-II
582. Punctajul: 10 Într-o chifoză Scheuermann modificările vertebrale structurale cuprind:
Hemivertebra cuneiformă prin agenezie
Agenezia discală cu sinostoza vertebrală anterioară
Concrescenţa vertebrală
Deformare scoliotică
Vertebre cuneiforme cu platouri neregulate şi hernii intra-spongioase şmorl
583. Punctajul: 10 În leziunile ligamentului transvers al atlantului capul se subluxează:
Posterio-lateral
Cranial
584. Punctajul: 10 Denumiţi formaţiunile anatomice ale bazinului:
osul femural
osul iliac
osul ischion
capul femurului
osul pubian
585. Punctajul: 10 Fractura dublă a arcului anterior ale bazinului poate sa producă:
disfuncţie pubiană
luxaţia şoldului
leziunea articulaţiei sacro-iliace
leziuni urinare
fractura colului femural
586. Punctajul: 10Tratamentul terapeutic este indicat:
fracturilor celor patru piloni anteriori ai bazinului
disfuncţiei pubiene sub 3 cm
disfuncţiei pubiene peste 3 cm
fracturii osului ischion
fracturi-luxaţii a coccisului
587. Punctajul: 10Incidenţa maximă a leziunii de menisc intern se situează în decada de:
Sub 10 ani
10-20 ani
20-30 ani
peste 70 ani
588. Punctajul: 10 Indicaţi semnele caracteristice luxaţiei iliace (posterioare înalte) a femurului:
scurtarea membrului;
rotaţia externă a femurului;
rotaţie internă a femurului;
abducţia femurului;
adducţia femurului.
589. Punctajul: 10Indicaţi semnele caracteristice luxaţiei ischiadice (posterioare joase) a femurului:
alungirea membrului;
rotaţie externă a femurului;
590. Punctajul: 10Indicaţi semnele caracteristice luxaţiei (anterioare înalte) pubiene a femurului:
adducţia femurului;
scurtarea membrului.
591. Punctajul: 10Indicaţi semnele caracteristice luxaţiei (anterioare joase) obturatorii a femurului:
femurul în flexie;
femurul în extensie;
femurul în abducţie;
femurul în adducţie;
alungirea membrului.
592. Punctajul: 10Capul femurului este vascularizat de:
sistemul vascular retinacular (sinovial) al art. coxofemurale;
vasele periostale femurale;
sistemul vascular endostal al femurului;
vasele perforante ale coapsei;
vasele ligamentului rotund al capului femural
593. Punctajul: 10Fracturile izolate ale capului femural se întîlnesc:
mai frecvent ca fracturile colului femural;
mai rar ca fracturile colului femural;
mai frecvent ca fracturile trohanteriene;
mai rar ca fracturile trohanteriene;
nu se întîlnesc.
594. Punctajul: 10 Pentru fractura de col femural termenul mediu de consolidare la maturi este:
2 luni;
3 luni;
4 luni;
5 luni;
6 luni.
595. Punctajul: 10 Extremitatea proximală a femurului cuprinde:
treimea superioară a diafizei;
trohanterul mic;
trohanterul mare;
colul femural;
capul femural.
596. Punctajul: 10 Fracturile colului femural se întîlnesc mai frecvent la:
copii;
adolescenţi;
adulţi;
persoane cu vîrstă înaintată;
toate grupele în egală masură.
597. Punctajul: 10 Fracturile colului femural sunt tratate:
chirurgical;
ortopedic (fără operaţie);
chirurgical doar ca excepţie;
ortopedic doar ca excepţie;
nu se tratează.
598. Punctajul: 10 Alegeţi corect cuvintele care se întîlnesc la fracturile colului şi capului femural:
intraarticulare;
extraarticulare;
mediale;
laterale;
distale.
599. Punctajul: 10 Alegeţi corect semnele caracteristice pentru fractura de col femural:
rotaţie internă a piciorului;
rotaţie externă a piciorului;
diformitate marcantă în crosă a coapsei;
imposibilitatea de aşi tîrî piciorul pe planul patului;
echimoze subcutane extinse pe coapsă.
600. Punctajul: 10 Alegem corect strictul necesar pentru acordarea primului ajutor unui accidentat cu fractura deschisă a femurului la locul traumatismului:
perfuzoare şi soluţii pentru infuzii intravenoase in cantităţi mari;
garou;
seringi şi anestetici pentru efectuarea anesteziei locoregionale;
material pentru pansament;
atele pentru imobilizare.