Tularemia este o infecţie:
specifică doar animalelor domestice
specifică doar animalelor sălbatice
cu focalitate naturală
specifică doar animalelor sinantrope
sapronoză
Cea mai importantă măsură individuală de protecţie de tularemie în focarele naturale este:
folosirea repelenţilor
folosirea plaselor protectoare de ţânţari
vaccinoprofilaxia
administrarea antibioticelor
administrarea imunoglobulinelor
Agentul patogen al antraxului:
nu este rezistent în mediul ambiant
are o rezistenţă medie în mediul ambiant
este foarte rezistent în mediul ambiant
este foarte rezistent la temperaturi înalte
sensibil la dezinfectante
Sursele principale de agenţi patogeni în antrax sunt:
porcinele
vitele mari şi mici cornute
şobolanii, şoarecii
oamenii
păsările
În profilaxia de urgenţă a antraxului se utilizează:
vaccin atenuat
antibiotice
anatoxină
vaccin inactivat
vaccin sintetic
Persoanele contacte cu bolnavul de antrax sunt supravegheate timp de:
10 zile
15 zile
20 zile
30 zile
40 zile
Dezinfecția terminală în focarele de antrax se efectuează cu:
clorură de var de 20%
clorură de var de 5%
acid formic
acid oxalic
cloramină de 1%
Surse de infecţie în bruceloză servesc animalele:
sinantrope
xenantrope
domestice
câinii
pisicile
Măsura de bază în prevenţia leptospirozei este:
vaccinarea planificată
deratizarea
izolarea persoanelor bolnave
imunoprofilaxia cu vaccin viu atenuat
Focare naturale de leptospiroze formează:
şobolanii sinantropi
animalele domestice
animale xenantrope
țînțarii
Dispensarizarea persoanelor care au suportat leptospiroză durează:
1 lună
1,5 luni
6 luni
8 luni
3 luni
Profilaxia de urgență a leptospirozei se efectuează cu:
imunoglobuline
seruri imune
vaccin viu atenuat
Rabia se referă la grupul de infecţii:
antroponoze
sapronoze
reemergente
parazitoză
Supravegherea animalului care a muşcat omul durează:
4 zile
6 zile
17 zile
Cursul condiţionat de vaccinări antirabice este indicat:
tuturor persoanelor muşcate de animale carnivore
persoanelor muşcate de animale ce pot fi supravegheate timp de 10 zile
persoanelor muşcate de degetele mâinilor, gât, cap
persoanelor muşcate de animale care pot fi supravegheate timp de 7 zile
persoanelor muşcate de animale care nu pot fi supravegheate
Factorii de risc în tularemie sunt:
prezența în zonă cu focalitate naturală
importul produselor din zonele cu focalitate naturală
densitatea sporită a rozătoarelor
densitatea sporită a populației umane
utilizarea apei din surse autorizate
Precizați măsurile antiepidemice în tularemie:
spitalizarea bolnavilor conform indicațiilor clinice
ancheta epidemiologică a focarului
efectuarea analizelor serologice persoanelor contacte
izolarea persoanelor contacte cu bolnavul
spitalizarea bolnavilor conform indicațiilor epidemiologice
Afirmațiile corecte pentru bruceloză sunt:
Br. abortus este cea mai virulentă pentru om
sursa principală de infecţie sunt animalele sinantrope
diferiţi agenţi patogeni au importanţă epidemiologică diferită
omul bolnav nu prezintă pericol epidemiologic
vaccinarea se efectuează după indicaţii epidemiologice
Agenţii patogeni ai brucelozei pot fi de tip:
gravis
melitensis
bovis
intermedius
suis
vaccinarea se efectuează cu vaccin viu atenuat
agentul patogen îşi păstrează viabilitatea în unele produse alimentare până la 60 zile
animalele xenantrope sunt principala sursă de infecţie
omul bolnav este spitalizat din considerente epidemiologice
carnea animalelor bolnave poate fi folosită după o prelucrare termică riguroasă
Afirmațiile corecte pentru leptospiroză sunt:
e o sapronoză
sursa principală de infecţie este omul
vaccinarea după indicaţii epidemiologice se efectuează de la vârsta de 7 ani
este cauzată de mai multe tipuri de agenţi patogeni
se înregistrează mai frecvent în perioada caldă a anului
10CM Un rol major în afectarea omului îl deţin leptospirele din serogrupa:
L. icterohaemorrhagia
L. canicola
L. pomona
L. grippotyphosa
L. biflexa
Surse de infecţie în leptospiroze sunt:
şobolanii
microtinele
oile, caprele
bovinele
apa, solul
Selectați măsurile necesare a fi efectuate în cazul persoanei contacte cu bolnavul de leptospiroză:
supravegherea medicală timp de 14 zile
nu necesită spitalizarea în staționarele de boli infecțioase
internarea în staționarul de boli infecțioase
supravegherea medicală timp de 20 zile
supravegherea medicală timp de 30 zile
Afirmațiile corecte pentru rabie sunt:
e raţional a folosi imunoglobulina antirabică doar în primele 30` după muşcătură
în unele cazuri după muşcătură vaccinarea nu este indicată
supravegherea asupra animalului se efectuează timp de 14 zile
rabia conduce inevitabil la deces
se recomandă prelucrarea plăgii după mușcătură cu apă curgătoare
Măsurile de combatere a rabiei sunt:
capturarea animalelor vagabonde
profilaxia rabiei printre animalele domestice
nimicirea animalelor xenantrope, ce formează focare naturale de rabie
educaţia pentru sănătate în populaţia generală
monitorizarea numărului de animale sălbatice
În profilaxia rabiei se administrează:
gama-globulina
vaccin corpuscular inactivat
vaccin chimic
bacteriofag
Perioada de incubație în rabie depinde de:
gravitatea mușcăturii
zona mușcăturii
specia animalului
vârsta omului
vârsta animalului
Măsurile profilactice postexpunere în rabia umană includ:
spălarea cu apă și săpun a plăgii
dezinfecția plăgii cu alcool etilic 70%
adresarea de urgență la medicul de familie
suturarea de urgență a plăgii
internarea obligatorie
Spitalizarea persoanelor mușcate în rabie se aplică celor:
cu domiciliul în zonele rurale
cu statut social neurologic și imunologic nefavorabil
cu mușcături multiple și profunde
ce necesită revaccinare
cu domiciliul în zonele urbane
Omul poate contracta B.anthracis:
în cazul contaminării pielii lezate la îngrijirea unui animal bolnav de antrax
în cazul contactului cu orice produs animalier
la folosirea cărnii şi produselor din carne insuficient prelucrate termic
la inspirarea prafului contaminat cu B.anthracis
parenteral prin vectori hematofagi
Afirmațiile corecte pentru antrax sunt:
vaccinările se efectuează după indicaţii epidemiologice planificat
agentul patogen e slab rezistent în mediul ambiant
se înregistrează mai frecvent la copii
vaccinarea poate fi efectuată prin scarificare sau subcutan
omul bolnav în condiţii obişnuite nu constituie sursă de agenţi patogeni
Rezervorul B.anthracis în natură prezintă:
omul bolnav
animalele cornute mici
animalele cornute mari
pisicile, câinii
solul
Profilaxia de urgenţă în antrax se efectuează cu:
imunoglobulină
ser imun
bacteriofagi
Factori de transmitere în antrax pot servi:
sângele
carnea
lâna
lacrimile
Precizați măsurile profilactice în antrax:
vaccinarea planică a animalelor agricole
vaccinarea grupurilor de risc din populația umană
respectarea regulilor sanitaro-igienice
incinerarea cadavrelor animalelor bolnave
sacrificarea vitelor în gospodăriile particulare
Măsurile antiepidemice efectuate în focarul de antrax:
internarea obligatorie în staționarele de boli infecțioase
internarea obligatorie a suspecților cu antrax
efectuarea dezinfecției terminale
utilizarea imunoglobulinelor specifice antiantrax
vaccinarea persoanelor contacte
Vaccinarea contra antraxului la om se efectuează:
doar grupelor de risc
prin aplicarea a 2 doze
cu vaccin viu atenuat
cu vaccin inactivat
