Nu sunt considerate IAAM:
infecțiile transmise transplacentar
rujeola diagnosticată la a 2-a zi de spitalizare
patologia care era în incubație la momentul internării
complicația diagnosticului de bază de origine neinfecțioasă
osteomielita apărută la un an după operație cu instalare de proteză
Care dintre formele nosologice pot prezenta infecţii asociate asis- tenței medicale?
supuraţia plăgii postoperatorii
peritonita
pneumonia
septicemia
fractura deschisă
Particularităţile salmonelozei intraspitaliceştisunt:
focarele apar mai frecvent în staţionarelepediatrice
de obicei, sursa de infecţie este omul
calea de transmitere este contact-habitual
decurge mai frecvent în formă de toxiinfecție alimentară
sezonalitate de vară-toamnă
Manipulările şi procedurile potenţial periculoase în contractarea infecţiilor asociate asistenței medicale sunt:
intervenţia chirurgicală
manipulaţiile parenterale
cateterizarea vezicii urinare
gastroscopia
electroforeza
Infecţiile asociate asistenței medicale pot fi prevenite prin:
reducerea numărului de intervenţii invazive
utilizarea instrumentarului getabil
reducerea timpului de aflare a pacientului în spital
respectarea regimului antiepidemic
vaccinarea tuturor lucrătorilor spitalului
Pacienții pot contracta S. aureus prin intermediul:
obiectelor contaminate sau ingestia alimentelor contaminate
aerosoli ce conțin S.aureus eliminat de o persoană infectată sau purtător
contactului cu tegumente infectate
mîinele neigienizate a personalului medical
pacientului diagnosticat recent cu HVC
Surse de agenți patogeni în IAAM potfi:
personalul medical
studenții mediciniști
vizitatorii
instrumentarul medical
insectele
Secțiile cu risc sporit de infectare în ISPNsunt:
secțiileATI
secțiile chirurgie
secțiiledecombustiișiarsuri
secțiile depediatrie
secțiiledeterapie
Selectați factorii ce contribuie la formarea tulpinelor spitalicești de agenți patogeni:
utilizarea neargumentată a antibioticelor
dezinfecția necalitativă în IMSP
fluxul mare de pacienți în IMSP
utilizarea dezinfectantelor aprobate de MS
utilizarea antibioticelor în baza antibioticogramei
Selectați infecțiile de plagăchirurgicală superficială:
plagă supurată
seroma plăgii
divergența suturilor
escarii supurative
Infecțiile de plagă chirurgicală profundă sunt:
abces postoperator
hematom supurat
pleurezie
osteochondroza
artrita
Infecțiile sistemului cardiovascularsunt:
tromboflebita
endocardita
pericardita
parametrita
endometrita
Măsurile profilactice în combaterea IAAMsunt:
înregistrarea și declararea IAAM
respectarea regulelor de igienizare a mîinelor
utilizarea corectă a antibioticelor
monitorizarea circulației tulpinelor spitalicești
screening-ul periodic al personalului medical
Factorii ce contribuie la infectarea personalului medical cu IAAM sunt:
respectarea tehnicii de igienizare a mâinelor
respectarea precauțiilorstandard
nerespectarea precauțiilor standard
ignorarea utilizării echipamentului de protecție individuală
Conform recomandărilor OMS, igiena mâinelor este obligatorie în cazul:
înainte de contactul cu pacientul
înaintea de efectuarea procedurii aseptice
după riscul de expunere la lichide corporale
după prelucrarea mâinelor cu antiseptic
după extragerea mănușelor sterile
Riscul de infectare a personaluluimedical variază în funcție de:
echipamentul de protecție utilizat
frecvența expunerilor profesionale
antibioticoprofilaxia personalului medical
administrarea imunoglobulineispecifice
tipul instrumentarului medical
Dezvoltarea IAAM şi gravitatea manifestărilor clinice depind de:
virulența agentului patogen
statutul imun al organismului gazdă
doza de infectare
factorii de mediu
vârsta pacientului
Măsurile standard de precauție în IAAM se aplică la:
sânge
membranele mucoase
toate fluidele biologice
mediul spitalicesc
antibioticele utilizate
Componentele Programului de control al IAAMsunt?
controlul administrativ
dezinfecția și sterilizarea instrumentarului medical
regimul antiepidemic
vaccinarea pacienților
administrarea profilactică al antibioticelor
Grupele cu risc sporit de infectare în IAAM sunt:
pacienții cu patologii cronice
pacienții cu spitalizare îndelungată
pacienții din secția de terapie
personalul auxiliar
Măsurile de prevenire a IAAM hemotransmisibilesunt:
testarea sângelui donat
reducerea maximală al transfuziilor de sânge
sterilizarea calitativă a instrumentarului medical
chimioprofilaxia pacienților
administrarea antibioticoprofilaxiei
Indicații pentru profilaxia postexpunere în IAAM sunt:
lezarea pielii cu un ac sau obiect ascuțit utilizate pe pacienți
înțeparea cu o seringă getabilă
contaminareamucoasei cu sânge, lichidsauamestecvizibildesânge
contaminarea conjunctivei ochiului cu sângele bolnavului
înțeparea cu acul în timpul pregătirii soluției fiziologicepentru perfuzie
Selectați acțiunile întreprinse în cazul accidentului profesional al lucrătorului medical:
examinarea pacientului cu care a contactat lucrătorul medical la HIV și markerii HVB și HVC
examinarea clinică și testarea la HIV și markerii HVB și HVC a lucrătorului medical în cazul expunerii la sângele pacientului
întocmirea raportului privind contactul cu materialul contaminat
informarea centrului Național de SănătatePublică
înlăturarea de la activitatea de bază a lucrătorului medical până la rezultatele investigațiilor de laborator
Selectați factorii de risc în IAAM ce țin de starea pacientului:
vârsta înaintată
imunodificiența organismului
deprinderi dăunătoare
greutatea corpului
comorbidități
Selectați factorii de risc în IAAM ce țin de intervenția chirurgicală:
prelucrarea insuficientă a câmpului operator
durata operației
sterilizarea necalitativă a instrumentarului medical
aplicarea pansamentelor zilnic
decontaminarea chirurgicală a mâinelor
Cele mai frecvente IAAM sunt:
pneumonia (asociată cu ventilarea)
infecțiile tractului urinar (asociată cu cateterizarea)
infecțiile circuitului sanguin (asociată cu cateterizarea intravasculară)
infecțiile situsului chirurgical
pneumonia achiziționată comunitar
Măsurile antiepidemice în IAAM sunt:
purtarea măștii de către personalul medical
dezinfecția calitativă în staționar
administrarea antibioticelor în baza investigațiilor de laborator și antibioticogramei
gestionarea corectă a deșeurilor rezultate din activitea medicale
ameliorarea calității vieții pacienților
Selectați remediile ce vor fi utilizate în caz de contaminare a conjunctivei ochilor medicului cu fluide biologice ale pacientului:
apă curgătoare, acid boric 1%
apă curgătoare, protargol 3%
apă curgătoare, acid boric
peroxid de hidrogen 3%, alcool etilic 96 o
peroxid de hidrogen 6%, soluție de permanganate de potasiu
Drept accident la locul de muncă în clinica stomatologică poate fi calificată:
lezarea pielii cu obiecte ascuțit
contaminarea conjunctivelor ochilor, cavității nazale sau bucale a medicului cu fluide biologice ale pacientului
contaminarea cu fluide biologice ale pacientului a pielii medicului
mușcarea mâinii medicului stomatolog de către pacient
împroșcarea cu sângele pacientului a echipamentului individual de protecție a lucrătorului medical
Elementele-cheie ale sistemului de măsuri profilactice în serviciul stomatologic:
dotarea cabinetelorstomatologicecu cuierepentru hainelepacientului
prezența și utilizarea elementelor echipamentului individual de protecție
utilizarea truselor individuale de protecție
instalarea utilajului de sterelizare a instrumentarului medical nemijlocit la locul de muncă al stomatologului
dezinfectarea periodică a utilajului sau aparatajului stomatologic pe parcursul zilei de lucru
