Complicaţiile miopiei maligne sunt:
Dezlipire de retină
Glaucom
Cataracta complicată
Uveite endogene
Distrucţia corpului vitros
Adaptarea ochiului la lumină:
Se produce în 1-6 minute
Se produce în o oră
Se produce în 45 minute
Reacţiile fotochimice sunt de recompunere a pigmenţiilor fotosensibili
Se realizează descompunerea substanţei fotosensibile
Ochiul emetrop se caracterizează prin:
Putere de refracţie statică medie de 60D-64D
Focarul principal se formeaza pe retină
Putere de refracţie statică medie este de 43D
Focarul principal este situat înaintea retinei
Focarul principal este situat posterior de retină
Hipermetropia:
se dezvolta intr-un ochi cu un ax antero-posterior mai mic decit norma
dezvolta presbiopia mai repede comparativ cu miopul
se afla intr-o stare permanenta de acomodare
poate fi corectata cu lentile divergente
se dezvolta la aplatizarea corneei
. Peretele extern al orbitei are raporturi cu:
Sinusul frontal
Fosa temporală
Fosa pterigopalatină
Sinusul sfenoidal
Sinusul maxilar
Peretele intern al orbitei are raporturi cu:
Sinusul etmoidal
Cavitatea nazală
Bifati structurile care trec prin fisura orbitară superioară:
Ramura oftalmică a n. trigemen
Ramura a II-a a n. trigemen
Nervul oculomotor comun
Nervul trohlear
Nervul abducens
Canalul optic
este situat în aripa mică a osului sfenoid
conecteaza cavitatea craniana anterioara cu orbita
este situata lateral de fisura orbitara superioara
contine artera oftalmica
transmite nervii simpatici care inerveaza globul ocular
Hemeralopia se caracterizează prin:
Disfuncţia conurilor
Disfuncţia bastonaşelor
Dificultatea adaptării la întuneric
Disfuncţia celulelor bipolare
Dificultatea adaptării la lumină
Funcţiile irisului sunt:
Dozarea pătrunderii luminii în polul posterior al ochiului
Participă în formarea umoarei apoase
Funcţia cosmetică
Participă la refracţie
asigura vederea cromatica
Simptomatologia ocluziei arterei centrale a retinei include:
Scăderea bruscă a acuităţii vizuale
Îngustarea vaselor retiniene
Dureri oculare
Simptomul "cireaşa maculară" (sâmburelui de vişină)
Simptomul "tomatei strivite"
Tromboza venei centrale a retinei se caracterizează prin:
Scăderea acuităţii vizuale
Vene retiniene dilatate, tortuoase
Dureri oculare marcate
Semnele caracteristice ale neuritei optice retrobulbare:
Diminuarea marcantă a vederii centrale
Vederea centrală e normală
Drept consecinţă poate surveni atrofia optică
Tulburari ale vederii cromatice
Dereglarea cimpului vizual (scotom central)
Simptomatologia lezării nervului optic (întretăierii acestuia):
Cecitate al acestui ochi
Dispariţia reflexului fotomotor direct
Midriază
Mioză
Păstrarea reflexului fotomotor consesual
Cristalinul:
Este o lentilă biconvexă
Este perfect transparent şi elastic
Este fixat de corpul ciliar prin ligamentele Zinn
Poate fi antrenat într-un proces inflamator
Puterea de refracţie in stare de repaos este de 18,0-20,0D, iar la un efort acomodativ de 33,0D
Complicaţiile ulcerului cornean serpiginos:
Decolarea de retina regmatogena
Apariţia flictenei pe cornee
Perforarea corneei
Endoftalmita
Leucom cornean
Cînd privim la stînga, se contractă în special următorii muschi:
Dreptul extern a ochiului drept
Dreptul intern a ochiului drept
Dreptul superior a ochiului drept
oblicul inferior a ochiului sting
dreptul extern a ochiului sting
Care din afecţiunile enumerate au tendinţa spre recidivare:
Cheratitele herpetice
Cataracta
Ulcerul serpiginos corneean
Cherato-conjunctivitele flictenuloase (tbc)
Cheratita luetică
Care afirmatii sunt adevarate referitor la globul ocular al nou- nascutului:
axa normală a globului ocular este de aproximativ 16mm
camera anterioara este mai profunda comparativ cu cea a adultului
diametrul orizontal a corneei este de 13mm
maturizarea foveei este finalizata postnatal
refractia este hipermetropica
Formele de cheratite exogene:
Tuberculoase
Luetice
Traumatice
Cheratomicoze
Autoimune
Formele cheratitelor endogene:
Virale herpetice
Presbiopia se caracterizează prin:
Pierderea elasticităţii cristalinului
Scăderea capacităţii de acomodaţie
opacifierea cristalinului
Creşterea capacităţii de acomodaţie
Diminuarea tensiunei intraoculare
Cataracta diabetică se caracterizează prin:
Proces bilateral
Asocierea opacifierii cristalinului cu schimbări la fundul ochiului
Cresterea presiunii intraoculare
Diminuarea acuităţii vizuale
Acuitatea vizuală e păstrată
Proiecţia incertă a luminii la bolnavii cu cataractă sugerează prezenta :
Patologiei irisului
Patologiei nervului optic
Patologeia retinei
Patologiei corneei
Patologiei confunctivei
Stadiul glaucomului se stabileşte după indicii:
Funcţiilor vizuale (campul vizual, AV)
Oftalmotonometriei
Tabloul oftalmoscopic (excavaţia discului nervului optic)
Tabloul gonioscopic
Valorile refracţiei corneene
Cauzele glaucomului secundar traumatic sunt:
Hemoragiile masive intraoculare
Dislocarea cristalinului
Detaşarea de retină
Sechelele combustiilor oculare severe
Rupturi coroidiene
Care afirmatie nu este corecta referitor la nervul optic
Are o lungime de 20-30mm si o grosime de 3-4mm
provine din cei 1,3 mln de axoni ai celulelor ganglionare retiniene
nervul optic strabate orbita, canalul nervului optic si fosa craniana medie a endobazei
in regiunea chiasmei fibrele care provin din retina temporala se incrucuseaza, iar cele nazale trec nedecusate in tracturile optice
Tracturile optice ajung in corpul geniculat lataral de unde se continua cu radiatiile optice ce conduc informatia spre lobul occipital
Distingem următoarele tipuri de cataractă
Congenitală
Senilă
Posttraumatică
Complicată
Infecţioasă
Indicaţii pentru tratament laser în oftalmologie:
Cataractă secundară
Conjunctivită acută
Anizometropiile
Decolarea de retină regmatogenă incipientă
Retinopatia diabetică
Capul nervului optic (papila) este:
Transparent
Roz-palid
Bine delimitat
Difuz dilimitat (contururi şterse)
Decolorat (pal)
În conjunctivite acute se depistează:
Modificări de culoare a conjunctivei
Modificări de relief a conjunctivei
Edem conjunctival
Stază lacrimală
Sinechii posterioare (iridocristaliniene)
Nervul oculomotor inervează muşchii:
Drept intern
Drept extern
Oblic mare (superior)
Drept inferior si oblic mic
Drept superior
Leziunile traumatice oculare ce nu necesită chirurgie de urgentă sunt:
Plăgi oculare penetrante cu dimensiuni pînă la 2mm
Corpi străini intraoculari
Luxaţia cristalinului în camera anterioară
Contuzie oculară gravă cu ruptură subconjunctivală a sclerei
plagi oculare penetrante cu inclavarea tunicilor interne
Care afirmatii sunt corecte referitor la vascularizarea globului ocular
majoritatea fluxului sanguin la ochi trece prin retina
artera retiniana provive din artera oftalmica aproximativ la 1cm posterior de globul ocular
artera oftalmica intra in orbita prin canalul nervului optic
majoritatea fluxului sanguin la ochi trece prin coroida
artera oftalmica provine din carotida interna
Diagnosticul diferenţial al cataractei senile se face cu:
Glaucom cronic simplu
Ulcer cornean
Episclerită
Iridociclită
Acuzele pacienţilor în caz de dacriocistită cronică purulentă:
Lăcrimare
Secreţie mucopurulente
Fotofobie
Blefarospasm
Conurile asigură:
Vederea fotopică
Vederea cromatică
Vederea centrală
Vederea periferică
Vederea scotopică
Camera posterioară:
Este o altă denumire a corpului vitros
Se află între iris, cristalin şi corpul ciliar
Contine UA
Comunică cu camera anterioară
Se află între corneea şi iris
Pupila:
Midriaza este provocată de pilocarpină
Midriaza este provocată de atropină
Mioză este provocată de atropină
Mioză este provocată de pilocaprină
Mioză este provocată de fenilefrină
Atrofia nervului optic se poate dezvolta în:
În unele afecţiuni ale retinei
Compresia nervului optic
Afecţiuni toxice oculare
Conjunctivite
Dacrioadenite
Neurita optică:
Se asociază cu o scădere rapidă a acuităţii vizuale
Este indoloră
Poate face parte dintr-o afecţiune sistemică neurologică
Acuitatea vizuală este nemodificată
Este asociată cu o reducere a simţului cromatic
Copil de 1 an prezintă strabism. Medicul de familie a observat absenţa reflexului pupilar roşu şi prezenţa unui reflex alb-gălbui in aria pupilara. Bifati afirmatia corecta:
Prezenţa reflexului pupilar alb-gălbui este normală la un copil de 1 an
Prezenţa reflexului pupilar alb gălbui este patologic
Consultaţia urgentă a oftalmologului este necesară
Copilul poate avea glaucom congenital
Copilul poate avea retinoblastom
Care din următoarele afirmaţi referitor la strabism sunt adevărate:
În strabismul funcţional mişcările oculare sunt reduse
În strabismul funcţional deviaţia este constantă
În strabismul paralitic mişcările oculare sunt reduse
În strabismul funcţional mişcările olobului ocular sunt în volum deplin
În strabismul paralitic este prezentă diplopie
Ambliopia:
Se referă la o reducere a AV
Poate fi cauzată de strabism
Poate fi cauzată de anizometropie nedepistată anterior
Poate fi cauzată de conjunctivita
Poate fi tratată prin corecţia optică şi ocluzie
Vederea binoculară este capacitatea analizatorului vizual:
De a vedea obiectele situate la diferite distanţe
De a percepe culorile
De a distinge intensităţi diferite de lumină
De a fuziona imaginile ambilor ochi într-o imagine finală unică
De a deosebi detaliile obiectelor
În profilaxia medicamentoasă a cataractei se folosesc:
Antiinflamatoare
Corticosteroizi
Remedii antioxidante
Vasodilatante
Antivirale
Strabismul paralitic se caracterizează prin:
Deviaţia strabică este constantă în toate direcţiile privirii
Prezenţa diplopiei
Poziţia vicioasă a capului (torticolis)
Deviaţia strabică este variabilă în funcţie de direcţia privirii
Mişcările globului ocular sunt reduse
Complicaţiile trihiazei
Conjunctivita cronică
Keratita
Ulcerul cornean
Dacrioadenita
Ligamentele Zinn:
Leagă cristalinul de corpul ciliar
Este o parte componentă a unghiului iridocornean
Participă în procesul acomodativ
Participă în producţia umorii apoase
Este format din ţesut muscular
. În conjunctivite observăm:
Hiperemie conjunctivală superficială
Hiperemie conjunctivală profundă
Sinechii posterioare
Formaţiuni nodulare conjunctivale
Secreţii muco-purulente
