Afecţiunile caracteristice copiilor de vârstă şcolară.
strabism
obezitate
miopie
scolioză
daltonism
Condiţiile favorizante apariţiei miopiei la elevi.
iluminat insuficient ca intensitate al locului de muncă
iluminat neuniform
poziţie incorectă la masă
regim de lucru incorect
fluxul de lumină din stânga
Cauzele dereglării ţinutei la elevi.
mobilierul care nu corespunde vârstei elevului
mobilierul care nu corespunde înălţimii elevului
poziţia incorectă a corpului în bancă
purtarea incorectă a ghiozdanului
regimul zilei incorect
Măsurile de profilaxie ale miopiei la elevi
iluminare artificială generală raţională
amplasarea corectă a elevilor în clasă
corespunderea mobilierului şcolar înălţimii elevului
folosirea corpurilor de iluminat cu lumină directă
sistematizarea raţională a sălii de clasă
Definiţiile acceleraţiei în dezvoltare a copiilor.
anticiparea termenilor de creştere a copiilor
grăbirea proceselor de creştere şi dezvoltare
procesele de creştere şi dezvoltare se termină mai devreme în comparaţie cu generaţiile anterioare
dezvoltare mentală şi psihică mai timpurie
depăşirea absolută a indicilor de creştere şi dezvoltarea adulţilor
Criteriile după care se apreciază "maturizarea şcolară".
vârsta biologică
nivelul dezvoltării fizice
starea sănătăţii
nivelul de funcţionare al organelor şi sistemelor
dezvoltarea retardată şi neuniformă a sistemelor organismului
Tipurile de regimuri în educaţia fizică a copiilor.
protector
istovitor (extenuant)
stimulator
uniform
excitant
Criteriile de care se va ţine cont la repartizarea copiilor şi adolescenţilor în grupe de educaţie fizică.
starea de sănătate
gradul dezvoltării fizice
gradul de pregătire fizică
gradul de maturizare sexuală
starea funcţională a sistemului cardiovascular
Grupurile de educaţie fizică a elevilor.
de antrenament
pregătitor
de bază
de rezervă
special
Aspectele după care elevii se vor include în grupul de bază, pregătitor și special de educaţie fizică. !!!de baza
sănătoşi
din grupul unu de sănătate
din grupul doi de sănătate
din grupul trei de sănătate
care au o pregătire fizică suficientă
Aspectele după care elevii se vor include în grupul de bază, pregătitor și special de educaţie fizică. !!!pregatitor
care au devieri neînsemnate ale stării de sănătate
din grupul patru de sănătate
care nu au o pregătire fizică suficientă
Aspectele după care elevii se vor include în grupul de bază, pregătitor și special de educaţie fizică. !!!special
din grupul cinci de sănătate
din grupul întâi de sănătate
Modificările cauzate de hipodinamia și hiperdinamia copiilor şi adolescenţilor. !!!hipo
scăderea rezistenţei organismului
creşterea morbidităţii
sporirea capacităţilor fizice
restabilirea rapidă după eforturi fizice
creşterea greutăţii corporale
Modificările cauzate de hipodinamia și hiperdinamia copiilor şi adolescenţilor. !!!hiper
inhibarea funcţiilor neantrenate în activităţi
dezvoltare fizică armonioasă
dezvoltare fizică nearmonioasă
accelerarea dezvoltării sexuale
retardarea dezvoltării sexuale
Factorii care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor şi adolescenţilor.
exogeni naturali
maturizarea şcolară
particularităţi individuale ale copiilor
exogeni economicosociali
endogeni materni
Factorii endogeni care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor şi adolescenţilor.
utilizarea antibioticilor de către femeiele însărcinate
deficienţe morfologice ale uterului la femeia însărcinată
profesiograma femeilor însărcinate
vârsta mamei şi numărul de naşteri anterioare
boli infecţioase suportate în perioada sarcinii
Factorii endogeni de care depinde dezvoltarea individuală a copilului.
fiziologici
metabolici
fizici
chimici
genetici
Factorii exogeni naturali care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor.
vârsta
condiţiile de habitat
activitatea
clima şi mediul geografic
alimentaţia
Factorii exogeni socio-economici, care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor.
profesia părinţilor
asigurarea materială a familiei
nivelul de instruire şcolară şi educativă
greutatea corpului
calitatea îngrijirii copilului
Acţiunea factorilor exogeni asupra organismului copilului.
gradul de accelerare
vârsta copilului
vârsta mamei
intensitatea şi durata acţiunii factorului
grupa de sănătate
Caracteristica morbidității medicilor de diferite specialități.
aparatului respirator
tractului gastrointestinal
sistemului endocrin
pielii
aparatului urogenital
Noxele profesionale prezente în munca medicilor de diferite specialități.
suprasolicitarea sistemului nervos
încordarea statică a musculaturii scheletice
pozitia fortată a corpului în timpul interventiilor chirurgicale
încordarea anumitor organe si sisteme de organe
respectarea regimului de muncă si odihnă
Maladiile profesionale ale medicilor de diferite specialități.
pneumoconioza
tuberculoza
hepatita
alergiile
dermatitele
Cauzele principale în apariția maladiilor profesionale ale medicilor de diferite specialități.
amenajarea incorectă a locului de lucru
iluminatul necorespunzător
predispozitia genetică
lipsa mijloacelor de protectie individuală
ventilarea si încălzirea necorespunzătoare
Noxe fizice, chimice, biologice, psihogene profesionale prezente la locul de lucru al medicilor de diferite specialități. !!!Fizice
radiatie ionizantă
vibratie
presiune atmosferică înaltă
presiune atmosferică joasă
câmp magnetic
Noxe fizice, chimice, biologice, psihogene profesionale prezente la locul de lucru al medicilor de diferite specialități. !!!Chimice
preparate narcotice
substante dezinfectante
monoxid de carbon
preparate medicamentoase
vitamine, hormoni
Noxe fizice, chimice, biologice, psihogene profesionale prezente la locul de lucru al medicilor de diferite specialități. !!!Biologice
micelii
virusuri
bacterii
preparate vitaminoproteice
preaprate imunologice
Noxe fizice, chimice, biologice, psihogene profesionale prezente la locul de lucru al medicilor de diferite specialități. !!!Psihogene
volumul mare de lucru
regimul de muncă neorganizat
microorganismele
starea de alertă
încordarea neuroemotională
Particularitățile muncii chirurgului, anestezistului. !!!Chirurg
pozitia fortată a corpului
suprasolicitarea analizatorului vizual
câmpul vast al manipulărilor în timpul interventiei
suprasolicitarea analizatorului olfactiv
încordarea statică îndelungată
Particularitățile muncii chirurgului, anestezistului. !!!Anestezist
spirit de observare
vigilentă
evaluarea rapidă a informatiei
forta musculară
rezistenta musculară
Acțiunea preparatelor anestezice.
dezinfectantă
gonadotropă
embriotoxică
sensibilizantă
teratogenă
Particularitățile muncii femeilor chirurgi și anesteziste. !!!!Stabiliti perioada în care femeile chirurgi si anesteziste trebuie să fie înlăturate de la lucru din sălile de operatie:
sarcinii
lucrului intelectual
alăptării
lucrului fizic
executării functiei de manager
Particularitățile muncii medicului ginecolog-obstetrician.
suprasolicitărilor neuroemotionale
suprasolicitărilor fizice
încordării statice îndelungate
actiunii vaporilor substantelor narcotice
variatiei de temperatură
Acțiunea laserului asupra medicilor chirurgi.
reflectat de pe suprafetele tesutului biologic
reflectat de pe suprafetele instrumentelor medicale
în cazuri accidentale
în timpul dezinfectiei
în timpul procedeelor de diagnostic
Acțiunea aparatajului medical cu ultrasunete asupra medicilor
încordarea statică si dinamică a muschilor mâinii si umărului
contaminarea mîinilor cu gel de contact
suprasolicitarea aparatului optic
efort fizic sporit
afectarea organismului de către ultrasunetul cu transmitere prin contact
Factorii nocivi în cabinetele de fizioterapie.
aeroioni negativi
oxizi de azot
vapori de amoniac
bioxid de sulf
aeroioni pozitivi
Terapia în barocamere, factorii nocivi
Lucrul în barocamere este caracterizat de acțiunea factorilor nocivi. În barocamere se efectuează oxigenarea hiperbară, care este necesară pentru intervențiile chirurgicale pe vase, cord, în cazul gangrenei, în cazul intoxicațiilor cu monoxid de carbon etc.
Această terapie are menirea de a compensa insuficiența de oxigen a organismului pe contul efectuării compresiei cu oxigen, însoțită de un regim curativ special.
Medicii activează la o presiune de 2-3 atm. La o presiune de 3-4 atm. sunt posibile dereglări din partea sistemului nervos central, euforie, ceea ce poate duce la un comportament neadecvat din partea medicului. În cazul aflării în barocamere poate surveni disbaria – dureri în urechi, sinusuri. În acest caz medicul va reveni la normal treptat (decompresie)
Părțile componente al regimului curativ în barocamere.
valoarea presiunii partiale a oxigenului
asigurarea timpului de expozitie optim
asigurarea timpului de expozitie maxim
asigurarea timpului de expozitie minim
valoarea presiunii partiale a bioxidului de carbon
Măsurile de profilaxie a morbidității și optimizare a condițiilor de muncă a medicilor.
alimentatia dietetică
supravegherea sanitară preventivă
supravegherea sanitară curentă
controlul medical preventiv
controlul medical periodic
Influența regimului termic nefavorabil în sala de operație asupra personalului medical.
transpiratia
suprasolicitarea sistemului de termoreglare
cresterea temperaturii tegumentelor
înrăutătirea perceperii luminii
suprasolicitare statică îndelungată
Factorii ce contribuie la dereglarea termoreglării organismului chirurgului.
interventiile chirurgicale îndelungate
cumularea temporară a căldurii în organism
cumularea permanentă a căldurii în organism
scurtarea zilei de muncă
poluarea microbiană a aerului
Mijloacele de îmbunătățire a termoreglării și asigurării confortului termic al chirurgului.
asigurarea regimului termic în sala de operatie
eliminarea vaporilor alcoolului etilic
confectionarea costumului chirurgical din tesătură permeabilă pentru aer
dezinfectia aerului
confectionarea costumului chirurgical din tesătură permeabilă pentru apă
Tipurile de radiaţii care apar în procesul de schimbare radioactivă a elementelor.
α – radiaţii
β – radiaţii
γ – radiaţii
Radiaţii cu neutroni
Radiaţii ultraviolete
De ce depinde severitatea acţiunii biologice a radioundelor de frecvenţă supraînaltă asupra organismului uman.
Lungimea de undă
Durata acţiunii
Intensitatea câmpului electromagnetic
Dimensiunile suprafeţei iradiate
Concentraţia bioxidului de carbon în aerul încăperii
Tipul de radiaţii ce dă densitatea minimă de ionizare în substanţă.
j – radiaţii
Radiaţii X
Componentele fondului radioactiv natural.
Radiaţia cosmică
Radiaţia gama-telurică
Radiaţia prin ingestie
Radiaţia apărută la experimentarea armamentului nuclear
Radiaţia cu izotopi radioactivi
Distanţa parcursă de razele- γ în aer
Micrometri
Milimetri
Centimetri
Metri
Sute de metri
Tipurile de radiaţii care dau densitatea maximă de ionizare în substanţă.
