(1) Examen Fiziologie 1-50

A. forma de disc biconcav a hematiilor;

B. creșterea încărcării electronegative a membranei hematiei;

C. reducerea globulinelor și creșterea albuminei plasmatice;

D. creșterea numărului de hematii;

E. scăderea numărului de hematii;

A. reducerea albuminelor și creșterea globulinelor plasmatice;

B. reducerea globulinelor și creșterea albuminelor plasmatice;

C. creșterea încărcării electronegative a membranei hematiei;

D. creșterea hematocritului;

E. reducerea globulinelor și fibrinogenului plasmatice;

A. contactul cu colagenul;

B. contactul cu sticla siliconată;

C. tromboplastina;

D. trombină;

E. fibrină;

A. contact cu suprafețele electropozitive;

B. fără prezenţa prekalikreinei;

C. prezenţa kininogenului cu greutate moleculara mică;

D. contact cu plăcuțe agregate și colagenul;

E. tromboplastina tisulara;

A. mesagerul secund care mediază creșterea permeabilității apei produsă de vasopresină, în tubul
collector

B. excreţia anormală de proteine în urină;

C. constanta relativă a fluxului sanguin renal și ratei de filtrare glomerulară, independent de
modificările presiunii arteriale;

D. celulele care sintetizează renină;

E. mecanism dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care explică concentraţia osmotică
ridicată din medulară;

A. scăderea ratei de filtrare glomerulară;

B. scăderea numărului de cărăuşi pentru transportul glucozei, în tubul contort proximal;

C. administrarea de medicamente care inhibă reabsorbţia glucozei;

D. Dieta

E. insuficienta renala cronica;

A. dieta în potasiu crește;

B. fluxul sanguin tubular distal crește;

C. nivelul circulant al aldosteronului creşte;

D. reabsorbția Na+ în nefronul distal scade;

E. excreția ionilor organici crește;

A. clearance-ul inulinei;

B. clearance-ul PAH-lui;

C. clearance-ul creatininei endogene;

D. concentraţia creatininei plasmatice;

E. ureea sanguină exprimată în azot;

A. Glucoza;

B. Creatinina;

C. Sodiul;

D. Bicarbonatul;

E. Fosfatul;

A. capsula Bowman;

B. tubul contort proximal;

C. ansa Henle;

D. tubul contort distal;

E. tubul collector;

A. capsula Bowman;

B. tubul contort proximal;

C. ramura descendentă a ansei Henle;

D. vârful ansei Henle;

E. ramura ascendentă a ansei Henle;

A. tubul contort proximal;

B. porțiunea subțire a ansei Henle;

C. porţiunea groasă a ansei Henle;

D. tubul contort distal;

E. tubul collector;

A. tubul contort proximal;

B. portiunea descendentă a ansei Henle;

C. portiunea ascendentă a ansei Henle;

D. tubul contort distal și tubul collector;

E. tubii colectori;

A. tubul contort proximal;

B. portiunea descendentă a ansei Henle;

C. portiunea ascendentă a ansei Henle;

D. tubul contort distal și tubul collector;

E. tubii colectori;

A. scade, la creșterea fluxului sanguin;

B. este reglat de eritropoetina;

C. rămâne constant, la creșterea fluxului sanguin;

D. reflectă direct, nivelul de Na+ transportat;

E. este mai mare în zona medulară;

A. Glucoza;

B. ionul de H+;

C. aminoacizii;

D. apa;

E. bicarbonate

A. secreţiei de renină;

B. secreţiei de hormon antidiuretic;

C. secreţiei de aldosteron;

D. secreției de hormon natriuretic;

E. producerii de angiotensina II;

A. tubul contort proximal;

B. portiunea descendentă a ansei Henle;

C. portiunea ascendentă a ansei Henle;

D. tubul contort distal;

E. tubul colector;

A. reabsorbție izotonică de Na+;

B. regiunea unde permeabilitatea pentru apă nu depinde de osmolalitatea plasmei;

C. regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini concentrate;

D. regiunea unde parathormonui reglează reabsorbţia de fosfaţi;

E. regiunea unde se găsește o rețea capilară numai în corticala renală;

A. crește permeabilitatea tubului distal pentru apă;

B. crește rata filtrării glomerulare;

C. crește excreția de Na+;

D. crește excreția de apă;

E. creşte diametrul arterei renale;

A. Glomerulului;

B. tubului contort proximal;

C. porțiunii subțiri a ansei Henle;

D. porţiunii groase a ansei Henle;

E. tubul collector cortical;

A. reabsorbţia activă a glucozei;

B. reabsorbţia activă a amoniacului;

C. reabsorbţia activă a Na+-lui;

D. hormonul antidiuretic;

E. presiunea coloidosmotică ridicată din capilarele peritubulare;

A. Eritropoetină;

B. β2 – microglobulină;

C. PGF2α,

D. Urokinază;

E. Plasmină;

A. regiunea unde are loc reabsorbția de Na+;

B. regiunea unde permeabilitatea pentru apă este aceeași ca pentru proteinele plasmei;

C. este o rețea capilară implicată în filtrare;

D. regiunea unde parathormonui reglează reabsorbția de fosfați;

E. regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urine concentrate;

A. tubul contort proximal;

B. ansa Henle;

C. tubul contort distal;

D. tubul colector cortical;

E. tubul colector medular;

A. tubul contort proximal;

B. ramura descendentă a ansei Henle;

C. ramura ascendentă a ansei Henle;

D. tubul contort distal;

E. tubul collector;

A. tubul proximal;

B. ansa Henle;

C. tubul colector cortical;

D. tubul colector medular;

E. tubul distal;

A. cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe la nivelul tubului contort proximal ;

B. cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe la nivelul tubului colector;

C. crește eliminarea apei libere;

D. crește clearance-ul osmolar;

E. scade filtrarea glomerulară;

A. tubul contort proximal;

B. portiunea descendentă a ansei Henle;

C. portiunea ascendentă a ansei Henle;

D. tubul contort distal;

E. vârful ansei Henle;

A. tubul contort distal;

B. tubul contort proximal;

C. porțiunea subțire a ansei Henle;

D. porţiunea groasă a ansei Henle;

E. tubul collector;

A. scăderea secreției hipotalamice de HAD;

B. scăderea capacității hipofizei posterioare de a depozita HAD-ul;

C. creșterea cantității de substanțe osmotic active din filtratul glomerular, substanțe care nu mai pot fi reabsorbite tubular;

D. scăderea reabsorbției tubulare de Na+;

E. cresterea osmolaritații plasmei datorită deficitului de HAD;

A. tubul contort distal;

B. tubul contort proximal;

C. porțiunea subțire a ansei Henle;

D. porţiunea groasă a ansei Henle;

E. tubul collector cortical;

A. bariera care separă capilarele sanguine glomerulare de spațiul urinar dintre foițele capsulei Bowman;

B. mesagerul secund care mediază creșterea permeabilității apei produsă de vasopresină, în tubul colector;

C. constanta relativă a fluxului sanguin renal și ratei de filtrare glomerulară, independent de modificările presiunii arteriale;

D. celulele care sintetizează renină;

E. mecanism dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care explică concentrația osmotică
ridicată din medulară;

A. reabsorbție izotonică de Na+;

B. regiunea unde permeabilitatea pentru apă diferă fată de osmolalitatea plasmei;

C. regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini concentrate;

D. regiunea unde parathormonui reglează reabsorbția de fosfați;

E. regiunea unde se găsește o rețea capilară numai în corticala renală;

A. capsula Bowman;

B. ansa Henle, porţiunea groasă ascendentă;

C. tubul contort distal (porțiunea inițială);

D. tubul collector;

E. tubul colector cortical;

A. tubul contort proximal;

B. ansa Henle, porţiunea groasă ascendentă;

C. tubul contort distal (porțiunea inițială);

D. tubul collector;

E. tubul colector cortical;

A. mesagerul secund care mediază creșterea permeabilității apei produsă de vasopresină, în tubul collector;

B. excreția anormală de proteine în urină;

C. constanta relativă a fluxului sanguin renal și ratei de filtrare glomerulară, independent de
modificările presiunii arteriale;

D. celulele care sintetizează renină;

E. mecanism dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care explică concentrația osmotică
ridicată din medulară;

A. concentraţiei de K+ plasmatic;

B. volumului plasmatic;

C. presiunii arteriale medii;

D. debitului urinar;

E. osmolalităţii plasmei;

A. este secretată de celulele tubului proximal;

B. secreția sa duce la pierderea de Na+ și apă din plasmă;

C. secreția sa este stimulată prin presiunea arterială crescută;

D. convertește angiotensinogenul la angiotensina 1;

E. converteşte angiotensina 1, la angiotensina II;

A. scăderea reabsorbției tubulare a Na+;

B. creșterea filtrării de Na+ la nivel glomerular;

C. creșterea reabsorbției tubulare a Na+;

D. scăderea filtrării de Na+ la nivel glomerular;

E. nu influențează reabsorbția și filtrarea de Na+;

A. excreția ionilor de K+;

B. excreția ionilor de H+;

C. reabsorbția ionilor de Ca2+;

D. reabsorbția ionilor de HC03‾;

E. reabsorbția ionilor de P043‾;

A. agenţi agonişti β-adrenergici;

B. creşterea presiunii în arteriolele aferente;

C. prostaglandine;

D. HAD;

E. Aldosteron;

A. mesagerul secund care mediază creșterea permeabilității apei produsă de vasopresină, în tubul colector;

B. excreția anormală de proteine în urină;

C. mecanism dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care explică concentrația osmotică
ridicată din medulară;

D. constanta relativă a fluxului sanguin renal și ratei de filtrare glomerulară, independent de modificările presiunii arteriale;

E. celulele care sintetizează renină;

A. tubul contort distal;

B. tubul contort proximal;

C. toate porțiunile tubului urinifer, dependente de tipul substanței;

D. tubul collector cortical;

E. ansa Henle;

A. Ureei;

B. glucozei;

C. Sodiului;

D. Potasiului;

E. Bicarbonatului;

A. regiune unde permeabilitatea pentru Na+ este cea mai mare;

B. regiunea unde permeabilitatea pentru apă este cea mai mare;

C. regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini concentrate;

D. regiunea unde parathormonui reglează reabsorbţia de fosfaţi;

E. regiunea unde se găsește o rețea capilară numai în corticala renală;

A. bicarbonatul de Na extracellular;

B. bicarbonatul de K intraeritrocitar;

C. hemoglobina intraeritrocitară;

D. proteinele plasmatice;

E. fosfatul plasmatic;